Atacul Vascular Cerebral: Simptome si Tratament | CENTROKINETIC

In Romania, Accidentele Vasculare Cerebrale (AVC) sunt cauza numarul unu de mortalitate la adulti, situandu-se la acelasi nivel cu bolile coronariene, motiv pentru care au devenit o problema de sanatate publica. Vestea buna este ca accidentele vasculare cerebrale pot fi tratate si prevenite. Fiind o urgenta medicala, tratamentul prompt este crucial. Actiunea timpurie poate minimiza afectarea creierului si complicatiile potentiale.

Fiind o urgenta medicala, tratamentul prompt este crucial. Actiunea timpurie poate minimiza afectarea creierului si complicatiile potentiale.

• Atacul vascular cerebral - informatii generale
• Ce este atacului vascular cerebral
• Simptomele atacului vascular cerebral
  • Starile de amorteala sau paralizie ale fetei, piciorului, bratului
  • Confuzia si starile de ameteala
  • Durerile de cap severe
  • Tulburarile de echilibru, mers, vedere, vorbire, intelegere
  • Febra, convulsiile si greata
  • Starea de inconstienta
• Tipuri de atac vascular cerebral
  • Atac vascular cerebral ischemic
  • Atac vascular cerebral embolic
  • Atac vascular cerebral trombotic

• Cauzele atacului vascular ischemic
  • Ateroscleroza
  • Fibrilatia atriala
  • Afectiuni ale valvelor cardiace
  • Defectul congenital cardiac
  • Tulburari de coagulare a sangelui
  • Boala celulara
  • Coagularea sangelui si anomaliile proteinelor
  • Infarctul miocardic
  • Interventiile chirurgicale
• Cauzele atacului vascular cerebral hemoragic
  • Hipertensiunea arteriala
  • Traumatismele craniene
  • Anevrismul cerebral
  • Iradierea terapeutica
  • Tulburarile degenerative ale vaselor sangvine
    • Atac vascular cerebral tranzitor
• Factorii de risc in AVC
  • Diabetul
  • Hipertensiunea
  • Nivelul crescut de colesterol
  • Afectiuni cardiace
  • Fumatul
  • Supraponderabilitatea
  • Alti factori de risc pentru atacul vascular cerebral
    • Factori de risc care nu pot fi preveniti
• Complicatiile AVC-ului
• Cand trebuie sa mergeti la medic?
• Metode de diagnostic pentru AVC
  • Anamneza pacientului
  • Testele imagistice
  • Analize de sange
• Consecintele accidentului vascular cerebral
• Cum se trateaza accidentul vascular cerebral
  • Primul ajutor in caz de atac vascular cerebral
    • Apelarea numarului de urgenta 112
    • Aplicarea testului FAST
  • Tratamentul medicamentos pentru atacul vascular cerebral
    • Medicatia pentru atacul vascular cerebral ischemic
    • Medicatia pentru atacul vascular cerebral hemoragic
  • Interventia chirurgicala pentru atacul vascular cerebral
  • Endarterectomie carotidiana
  • Embolizare endovasculara
  • Repararea vaselor sangvine
  • Drenarea sangelui din interiorul creierului
  • Montarea unui stent

• Recuperarea dupa atacul vascular cerebral
  • Durata si ritmul recuperarii dupa atacul vascular cerebral
  • Tratamentul medicamentos
    • Fizioterapia
    • Kinetoterapia
    • Asistenta psihologica si logopedica
    • Dieta alimentara
    • Reducerea aportului de grasimi saturate
    • Reducerea colesterolului
• Cum se poate preveni accidentul vascular cerebral
  • Stil de viata sanatos
    • Miscare fizica
    • Regimul alimentar sanatos
    • Renuntarea la fumat
    • Reducerea consumului de alcool, cafea
    • Mentinerea unei greutati echilibrate
    • Odihna
    • Control medical periodic
    • Pastrarea glicemiei si colesterolului in limite normale

Acest articol a fost scris de catre dna dr. Georgiana Tache, medic primar de recuperare cu peste 30 de ani de experienta, vicepresedinta Societatii Romane de Reabilitare Medicala.

Atacul vascular cerebral: informatii generale

Atunci cand creierul nu primeste suficient oxigen sau chiar deloc, apare accidentul vascular cerebral. Pacientii cu AVC au nevoie urgenta de ajutor medical de specialitate. Daca acesta intarzie, celulele cerebrale incep sa moara, iar pacientii se vor confrunta cu probleme grave de sanatate, multi vor ramane cu dizabilitati. Tratamentul acordat rapid poate duce la un grad mare de recuperare.
La Centrokinetic, recuperarea pacientilor cu AVC se face in cadrul Departamentului dedicat recuperarii neurologice, coordonat de Dr. Georgiana Tache, medic primar cu peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperarii medicale. Departamentul se intinde pe o suprafata de 120m2 si este dotat cu aparatura de ultima generatie, care raspunde nevoilor pacientilor nostri si este necesara pentru acordarea tratamentului optim.

Ce este atacul vascular cerebral

Un accident vascular cerebral apare atunci cand aportul de sange la o parte a creierului este intrerupt sau redus, privand tesutul cerebral de oxigen si nutrienti. In cateva minute, celulele creierului incep sa moara. Cand celulele creierului mor in timpul unui accident vascular cerebral, capacitatile controlate de acea zona a creierului, cum ar fi memoria si controlul muschilor, sunt pierdute.

Modul in care o persoana este afectata de accidentul vascular cerebral depinde de locul in care apare accidentul cerebral in creier, si de cat de mult este afectat creierul. De exemplu, cineva care a avut un accident vascular cerebral mic poate avea doar probleme minore, cum ar fi slabiciunea temporara a unui brat sau a unui picior. Persoanele care au accidente vasculare cerebrale majore pot fi paralizate permanent pe o parte a corpului, sau isi pierd capacitatea de a vorbi. Unii oameni se recupereaza complet din accident vascular cerebral, dar mai mult de 2/3 dintre supravietuitori vor avea un anumit tip de dizabilitate.

Simptomele atacului vascular cerebral

Simptomele unui accident vascular cerebral variaza in functie de zona creierului afectata de lipsa de oxigen. Toate accidentele vasculare cerebrale implica simptome care se refera la afectarea functiei nervoase. Simptomele apar de obicei brusc si cel mai frecvent doar pe o parte a corpului. Manifestarile accidentului vascular cerebral pot include:

• amorteala 
• slabiciune 
• furnicaturi
• pierderea vederii sau tulburari de vedere 
• confuzie (modificarile nivelului de constienta) 
• tulburari de vorbire 
• tulburari de intelegere a vorbirii
• vertij / problemele de echilibru.

Durerile de cap, greata si varsaturile insotesc uneori un accident vascular cerebral, in special atunci cand acesta implica sangerare in interiorul creierului.

Durata simptomelor AVC-ului depinde de marimea si severitatea acestuia. Astfel, simptomele pot dura mai putin de o ora, sau se pot manifesta pe toata durata vietii. Chiar daca daunele fizice lasate de un accident vascular cerebral nu se rezolva prin tratament, in unele cazuri creierul se poate reseta pentru a recupera functiile pierdute (aceste cazuri sunt totusi rare). Cu cat dureaza mai mult un simptom, cu atat este mai probabil ca acesta sa ramana permanent.

Chiar daca simptomele dispar, este indicat ca pacientul sa faca o evaluare cat mai curand posibil. Atacurile ischemice tranzitorii (AIT) sunt un tip de accident vascular cerebral provocat de o pierdere temporara a fluxului sanguin catre o parte a creierului. De exemplu, un cheag se poate forma la nivelul unei artere, blocand astfel curgerea sangelui, dar cheagul se poate rupe si fluxul sanguin poate reveni la normal. In astfel de cazuri, desi fluxul de sange se restabileste de la sine, exista un risc crescut de a avea un alt episod cu simptome permanente.

Starile de amorteala sau paralizie ale fetei, piciorului, bratului

Confuzia si starile de ameteala

Confuzia reprezinta o problema obisnuita dupa un accident vascular cerebral. Atunci cand diferite zone ale creierului sunt deteriorate, caile care controleaza gandurile si comportamentele se pot amesteca. Confuzia dupa un accident vascular cerebral este diferita, in functie de locul in care are loc accidentul in creier.

AVC-ul se manifesta prin: ameteala brusca, tulburari de mers, pierderea echilibrului sau lipsa de coordonare. Cuvantul cheie este „brusc”: intr-un moment pacientul se simte bine, in clipa urmatoare se simte ametit sau nu-si poate tine echilibrul. Acesta este un alt semn al creierul afectat de AVC.

Durerile de cap severe

Durerile de cap severe pot aparea cel mai probabil in cazurile de accident vascular cerebral hemoragic, in care creierul sangereaza, si necesita asistenta medicala imediata.

Cel mai frecvent tip de cefalee este o durere de cap de tip tensiune.

Localizarea unei dureri de cap poate depinde de locul in care apare accidentul. De exemplu, accidentele vasculare cerebrale care apar in interiorul arterei carotide - o artera majora in gat care aduce sange in creier - poate produce o durere de cap in zona fruntii. Atacul vascular in sistemul vertebrobasilar, care furnizeaza sange la partea din spate a creierului, poate produce o durere de cap in partea din spate a capului.

• simte ca are „cea mai grava durere de cap din viata”;
• are o durere de cap brusca, severa, fara avertisment;
• simte o slabiciune a fetei, bratului / piciorului pe o parte a corpului;
• simte amorteala la nivelul fetei, bratului / piciorului pe o parte a corpului;
• prezinta inabilitatea de a intelege limba vorbita;
• nu poate vorbi;
• nu poate scrie;
• prezinta vertij / dezechilibru la mers;
• are vedere dubla.

Tulburarile de echilibru, mers, vedere, vorbire, intelegere

Atacul vascular cerebral poate provoca atat ameteli cat si o pierdere de coordonare. Daca pacientul sufera amorteala sau slabiciune intr-un picior, va avea probleme la mersul pe jos sau pur si simplu ii va fi greu sa stea in picioare. Acesta poate fi un simptom neurologic alarmant.

Febra, convulsiile si greata

Starea de inconstienta

Tipuri de atac vascular cerebral

Atac vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral ischemic apare atunci cand un vas de sange care transporta sange in creier este blocat de un cheag de sange. Tensiunea arteriala ridicata este cel mai important factor de risc pentru acest tip de accident vascular cerebral. Atacul vascular cerebral ischemic reprezinta aproximativ 87% din toate accidentele vasculare cerebrale. Un accident vascular cerebral ischemic poate aparea in doua moduri: atac vascular cerebral embolic si trombotic.

Atac vascular cerebral hemoragic

Atacurile vasculare cerebrale hemoragice sunt mai putin frecvente. De fapt, doar 15% dintre toate accidentele vasculare cerebrale sunt hemoragice, dar acestea sunt responsabile pentru aproximativ 40% dintre decesele cauzate de accidentul vascular cerebral.

Un accident vascular cerebral hemoragic este fie o spargere a anevrismului cerebral, fie o scurgere a unui vas de sange slabit. Sangele se scurge in sau in jurul creierului si creeaza inflamarea acestuia, daunand celulelor si tesuturilor cerebrale. Exista doua tipuri de accident vascular cerebral hemoragic: intracerebral si subarahnoidian.

• Accident vascular cerebral hemoragic intracerebral: cel mai frecvent accident vascular cerebral hemoragic se intampla atunci cand un vas de sange din interiorul creierului explodeaza si elimina sange in tesutul cerebral inconjurator (hemoragie intracerebala). Sangerarea face ca celulele creierului sa moara, iar partea afectata a creierului sa nu mai functioneze corect. Tensiunea arteriala ridicata si imbatranirea vaselor de sange sunt cele mai frecvente cauze ale acestui tip de accident vascular cerebral. Uneori, accidentul hemoragic intracerebral poate fi cauzat de o malformatie arteriovenoasa (MAV). Aceasta este o afectiune genetica a conexiunii anormale intre artere si vene si apare cel mai adesea in creier sau la nivelul coloanei vertebrale. Daca MAV apare in creier, vasele se pot sparge si sangera. Cauza MAV este neclara, dar daca este diagnosticata la timp poate fi tratata cu succes.

• Accident vascular cerebral hemoragic subarahnoidian: acest tip de accident vascular cerebral implica sangerare in zona dintre creier si tesutul care acopera creierul, cunoscut sub numele de spatiul subarahnoidian. Acest tip de accident vascular cerebral este cel mai adesea cauzat de un anevrism spart.

Atac vascular cerebral trombotic

Atacul vascular cerebral trombotic este, de asemenea, cauzat de un cheag in creier. De data aceasta, se formeaza un cheag sau blocaj intr-una dintre arterele care transporta sange prin creier. Celulele creierului incep sa moara, deoarece fluxul sanguin este blocat.

Cauzele atacului vascular ischemic

Ateroscleroza

Fibrilatia atriala

Fibrilatia atriala este cel mai frecvent tip de aritmie cardiaca (batai neregulate ale inimii) care pot intrerupe fluxul normal de sange.

Aceasta intrerupere inseamna un risc de formare de cheaguri de sange si accident vascular cerebral. Fibrilatia atriala poate fi temporara (poate sa apara si sa dispara), sau poate fi permanenta. Cu toate acestea, cu o ingrijire medicala adecvata, pacientul poate duce o viata normala si activa.

Afectiuni ale valvelor cardiace

• valvele se pot scurge: valva nu se inchide suficient de ferm pentru a preveni scurgerea sangelui din camera prin valva.
• valvele se pot ingusta: deschiderea valvei este ingustata si nu se poate deschide complet, restrictionand fluxul sanguin intre camere.
• valvele cardiace se pot scurge si ingusta in acelasi timp si este posibil ca mai multe valve sa fie afectate.

Defectul congenital cardiac

• peretii inimii;
• valvele cardiace;
• vasele de sange.

Tulburari de coagulare a sangelui

Bolile de coagulare a sangelui fac o persoana mai predispusa la formarea cheagurilor de sange nesanatoase, ceea ce poate duce la accidente ischemice. Tulburarile de coagulare provoaca sangerari excesive, astfel pot avea loc accidente hemoragice. Majoritatea afectiunilor sangvine care duc la accident vascular cerebral sunt ereditare, iar cateva sunt cauzate de medicamente.

Boala celulara

Boala celulara este una dintre cele mai frecvente afectiuni ereditare ale sangelui. Este o boala care provoaca o afectiune numita „secera” a celulelor rosii din sange. Persoanele cu boala celulara au de 2-3 ori mai multe sanse de a suferi un accident vascular cerebral decat persoanele care nu sufera de aceasta boala. De asemenea, o persoana cu boala celulara este mai probabil sa experimenteze un accident vascular cerebral la o varsta mai mica decat persoanele care nu sufera de boala de celulara.

Majoritatea persoanelor cu boala de celule secera sunt diagnosticate in timpul copilariei si, de obicei, sunt constiente ca au boala cu multi ani inainte de a suferi un accident vascular cerebral.

Coagularea sangelui si anomaliile proteinelor

Coagularea sangelui este un raspuns fiziologic complex la sangerare. Uneori, proteinele implicate in formarea cheagurilor de sange pot suprareactiona sau pot reactiona insuficient. Acest lucru se datoreaza, in general, uneia dintre tulburarile genetice ale sangelui.

Infarctul miocardic

Atacul de cord, denumit si infarct miocardic (decesul muschiului cardiac din cauza lipsei de sange) este de obicei un eveniment dureros caracterizat printr-o durata a respiratiei scurta si o presiune in piept.

Daca infarctul dauneaza muschiului inimii, atunci miscarea musculara cardiaca slaba poate duce la insuficienta cardiaca. Intr-un atac de cord major, poate exista o lipsa de alimentare cu sange adecvata a creierului. Astfel, o persoana poate experimenta un accident vascular cerebral in acelasi timp cu un atac de cord.

Accidentul vascular cerebral pe termen lung dupa un atac de cord este unul dintre efectele adverse cunoscute ale acestei afectiuni. Acesta este motivul pentru care unul dintre aspectele importante ale asistentei post-infarct miocardic include abordarea prevenirii accidentului vascular cerebral, care vizeaza mentinerea nivelului sanatos de colesterol si a tensiunii arteriale in intervalul recomandat.

Interventiile chirurgicale

Atacurile vasculare cerebrale care au loc in timpul sau la scurt timp dupa interventia chirurgicala pot fi devastatoare, ducand la mai multe zile de spitalizare, la riscuri crescute de deces sau de invaliditate pe termen lung.

Pentru cele mai multe interventii chirurgicale, riscul de accident vascular cerebral perioperator este mai mic de 1%. Dar riscul poate fi de 5% pentru interventii chirurgicale pentru cap si tumori la gat si intre 2 si 10% pentru diferite interventii chirurgicale cardiace.

Cea mai frecventa cauza de accident vascular cerebral perioperator este formarea unui cheag de sange. In gestionarea pacientilor operati, medicii trebuie sa echilibreze riscul de accident vascular cerebral fata de riscul unor complicatii hemoragice semnificative. Studiile au constatat ca pentru multe interventii chirurgicale, inclusiv pentru procedurile cardiovasculare, beneficiile acordarii de aspirina pacientilor (un diluant sanguin) depasesc riscul de sangerare.

Cauzele atacului vascular cerebral hemoragic

Exista doua tipuri principale de accident vascular cerebral hemoragic:

• Hemoragie intercerebrala: hemoragia se produce in interiorul creierului. Acesta este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral hemoragic.
• Hemoragia subarahnoida: Sangerarea are loc intre creier si membranele care il acopera.

Exista doua cauze posibile ale ruperii unui vas de sange la nivelul creierului. Cea mai comuna cauza este un anevrism care apare atunci cand sectiunea unui vas de sange se largeste din cauza tensiunii arteriale cronice si periculoase, sau cand un perete al unui vas de sange este slab, de obicei congenital. Acest lucru duce la subtierea peretelui vasului si, in cele din urma, la o ruptura.

O cauza mai rara a atacului vascular cerebral hemoragic este o malformatie arteriovenoasa (MAV). Acest lucru se intampla atunci cand arterele si venele sunt conectate anormal fara capilare intre ele. Malformatiile arteriovenoase sunt congenitale, ceea ce inseamna ca sunt prezente la nastere, dar nu sunt ereditare. Nu se stie exact de ce apar la unele persoane.

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala poate duce la complicatii severe si creste riscul de boli de inima, accident vascular cerebral si deces.

Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sange asupra peretilor vaselor de sange. Aceasta depinde de efortul depus de inima si de rezistenta vaselor de sange.

Tensiunea arteriala ridicata dauneaza arterelor intregului corp si creeaza conditii in care acestea pot exploda sau se pot infunda usor. Arterele slabe din creier, care rezulta din tensiunea arteriala ridicata, cresc riscul pentru accident vascular cerebral, de aceea tinerea sub control a tensiunii arteriale este esentiala pentru a reduce sansele de a avea un accident vascular cerebral.

Traumatismele craniene

Traumatismul cranian apare atunci cand o lovitura la cap provoaca modificari ale functiei creierului unei persoane. Traumatismele pot aparea din vatamari precum caderi, accidente rutiere si violenta. Cand sunt severe, traumele pot provoca hemoragie in diferite compartimente intracraniene, contuzie cerebrala si edem cerebral.

Anevrismul cerebral

Un anevrism este un punct slab intr-un vas de sange care poate aparea oricand pe parcursul vietii. O data cu inaintarea in varsta, anevrismul se dezvolta. Tensiunea arteriala ridicata si arteroscleroza accelereaza acest proces. Daca anevrismul se rupe, acesta creeaza o hemoragie.

Iradierea terapeutica

Persoanele cu tumori cerebrale primesc de multe ori radiochirurgie stereotactica (radiatii administrate intr-o singura doza mare). Efectele secundare ale acestei terapii depind de zona in care are loc radiatia. Unele reactii adverse pot aparea rapid, dar altele ar putea sa se manifeste chiar si dupa 1-2 ani.

Vasculopatie indusa de radiatie: tratamentul prin radioterapie pentru cancerele capului si gatului poate duce la toxicitate intarziata la nivelul sistemului nervos. Celulele creierului pot fi afectate, dar se crede ca leziunile vaselor de sange se dezvolta.

Tulburarile degenerative ale vaselor sangvine

Displasia fibromusculara: este o boala care determina dezvoltarea anormala a celulelor in peretele arterei. Ca urmare, pot aparea zone de ingustare, anevrisme sau disectii.

Sindroame reversibile de vasoconstrictie cerebrala: este o afectiune in care arterele creierului dezvolta vasospasm (un spasm al vaselor de sange care cauzeaza un flux sanguin mai mic), fara o cauza clara, cum ar fi hemoragia sau trauma.

Boala Moyamoya: este o boala rara a arterelor carotide, in care acestea se ingusteaza progresiv si se pot inchide, ducand fie la accident vascular cerebral ischemic, fie la hemoragie.

Atac vascular cerebral tranzitor

Factori de risc ai atacului vascular cerebral

Un accident vascular cerebral intrerupe fluxul de sange intr-o zona a creierului. Atacurile cerebrale pot fi fatale, dar riscul poate fi redus. Multi factori de risc ai atacului vascular cerebral sunt legati de stilul de viata, astfel incat fiecare dintre noi poate reduce riscul de a suferi un accident vascular cerebral pe parcursul vietii.

Diabetul

Persoanele cu diabet de tip 1 si de tip 2 sunt expuse riscului de accident vascular cerebral. Nu exista niciun tratament pentru diabet, dar cu medicamente si o dieta adecvata se poate mentine un nivel sanatos de zahar in sange. Acest lucru reduce complicatiile cum ar fi atac de cord, accident vascular cerebral, leziuni ale organelor si leziuni ale nervilor.

Hipertensiunea

Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este cel mai important factor de risc pentru accident vascular cerebral. Tensiunea arteriala se refera la presiunea din interiorul arterelor. Tensiunea arteriala normala este de aproximativ 120/80, in timp ce tensiunea arteriala ridicata este de 120/80 pana la 140/90. Tensiunea arteriala ridicata este atunci cand tensiunea arteriala este in mod constant peste 140/90 (hipertensiune).

Hipertensiunea poate determina, de asemenea, ingrosarea peretilor arteriali, ducand la ingustarea si eventual blocarea vasului (accident vascular cerebral ischemic). In ateroscleroza, presiunea sangelui dumneavoastra de pompare ar putea „indeparta” resturile de pe peretii arterelor deteriorate. Resturile circulante (numite emboli) pot provoca un accident vascular cerebral prin depunere si blocarea unui vas de sange in creier.

Nivelul crescut de colesterol

Colesterolul este o substanta asemanatoare grasimilor, care este produsa de corpul uman. Are multe roluri esentiale de jucat, dar devine o problema daca nivelul din sange este prea mare. Colesterolul din sange contribuie la formarea unei substante numite aterom, care se lipeste de peretii arterelor si conduce la ateroscleroza (ingustarea si intarirea arterelor). Daca o artera care duce la creier devine blocata, poate aparea un accident vascular cerebral.

Afectiuni cardiace

Mai multe tipuri de boli de inima sunt factori de risc pentru accidentul vascular cerebral. De asemenea, accidentul vascular cerebral este un factor de risc pentru boala coronariana.

Persoanele cu boala cardiaca coronariana, angina pectorala, sau care au suferit un atac de cord din cauza aterosclerozei prezinta un risc crescut de doua ori mai mare de accident vascular cerebral decat cei care nu sufera de aceste boli. Daca o persoana are ateroscleroza in arterele coronare, este foarte probabil sa aiba ateroscleroza si in alte parti ale corpului.

Fumatul

Fumatul poate dubla sau chiar cvadrupla riscul de accident vascular cerebral. Unele substante chimice din fumul de tigara (cum ar fi nicotina si monoxidul de carbon) accelereaza procesul de ateroscleroza (ingustarea arterelor). Exista mai multe sanse de formare a cheagurilor, deoarece fumatul ingroasa sangele si face factorii de coagulare, cum ar fi plachetele, mult mai „lipiciosi”. Fumul de tigara forteaza arterele sa se stranga (sa se ingusteze), ceea ce ingreuneaza deplasarea prin vase a sangelui ingrosat.

Supraponderabilitatea

Asa cum fumatul poate creste sansele de a avea cancer pulmonar, excesul de greutate poate creste foarte mult sansele de a avea un accident vascular cerebral. Din cauza excesului de grasime din organism, este posibil sa apara inflamatia, ceea ce determina un flux sanguin scazut si blocaje potentiale, doua cauze majore de accident vascular cerebral.

Diverse studii arata ca dieta este un factor important de risc in dezvoltarea accidentului vascular cerebral. Fiind supraponderali sau obezi poate creste riscul de accident vascular cerebral. Prea multa grasime corporala poate contribui la hipertensiunea arteriala si colesterolul ridicat si poate duce la boli de inima si diabet zaharat de tip 2.

Daca nu va puteti mentine greutatea in limitele recomandate, adresati-va unui medic sau unui dietetician pentru ajutor!

Alti factori de risc pentru atacul vascular cerebral

• boala arteriala periferica: ingustarea vaselor de sange datorita acumularii placii in peretii arterelor.
• boala arteriala carotida: ingustarea vaselor de sange in partea din spate a gatului din cauza acumularii de placi.
• fibrilatia atriala: batai neregulate ale inimii care determina un flux sanguin scazut si cheaguri de sange care pot calatori in creier.
• bolile cardiace: unele boli, cum ar fi boala coronariana, boala valvelor inimii si defectele cardiace congenitale, pot provoca cheaguri de sange.
• boala celulara sickle: un tip de celule rosii din sange care se lipesc de peretii vaselor de sange si blocheaza fluxul de sange la creier.
• antecedente personale de atac ischemic tranzitor (AIT) sau de mini-accident vascular cerebral.

Factori de risc care nu pot fi preveniti:

• Varsta inaintata: accidentul vascular cerebral afecteaza oameni de toate varstele, dar cu cat o persoana este mai in varsta, cu atat este mai mare riscul de accident vascular cerebral.
• Sexul: femeile prezinta un risc mai mare de accident vascular cerebral pe durata vietii decat barbatii. Utilizarea pilulelor contraceptive si sarcina prezinta riscuri speciale pentru accident vascular cerebral la femei.
• Ereditate si rasa: oamenii cu rude apropiate care au avut un accident vascular cerebral prezinta un risc mai mare de accident vascular cerebral. Afro-americanii au un risc mai mare de deces si handicap de la accident vascular cerebral decat caucazienii, pentru ca au tensiune arteriala crescuta mai des.
• accident anterior: cine a avut un accident vascular cerebral este supus unui risc mai mare de a avea altul pe viitor.

Complicatiile AVC-ului

Majoritatea AVC-urilor provoaca complicatii si dizabilitati care pot fi temporare sau permanente. Depinde foarte mult de zona care a fost afectata, de puterea si intensitatea accidentului vascular cerebral, dar si de durata cat creierul a fost privat de oxigen.

Iata care sunt cele mai intalnite complicatii care apar dupa un AVC:

• paralizie sau pierderea miscarilor musculare: poate fi vorba de paralizie totala, sau care poate afecta doar o parte a corpului. De regula, este afectata o jumatate a corpului, uneori chiar si fata, nu doar trunchiul si membrele de pe o parte. Acest lucru inseamna pierderea mobilitatii muschilor in zona afectata, cu incapacitatea de a mai face miscarile normale, cu restrictionarea mersului si imposibilitatea realizarii miscarilor simple pentru igiena zilnica.
• dificultatea in vorbire sau la inghitire: cand este afectata o jumatate a corpului, gura are de suferit, iar limbajul se realizeaza greoi. Sunt persoane la care muschii fetei se lasa asimetric si isi mentin aceasta pozitie dupa un AVC, iar limbajul este inteligibil. Uneori si masticatia si inghitirea au de suferit, pacientul fiind nevoit sa se adapteze, in caz contrar riscand sa se inece la fiecare inghititura de apa sau de mancare.
• tulburari de memorie sau pierderi de memorie si de concentrare: creierul este afectat si neuronii care au murit si care erau raspunzatori de partea de memorie nu mai pot fi recuperati. Pacientul nu se poate concentra de cele mai multe ori, nu isi aminteste uneori momente ale zilei, alteori se comporta ca un bolnav diagnosticat cu Alzheimer.
• tulburari comportamentale: uneori pacientii au probleme in gestionarea emotiilor, a frustrarilor, pot deveni retrasi si chiar pot suferi de depresie. De cele mai multe ori, cei care au suferit un AVC puternic isi schimba temperamentul si nu mai au personalitatea de dinaintea accidentului.
• amorteala si furnicaturi: acestea sunt senzatiile pe care le descriu cei cu AVC, alaturi de dureri ale oaselor, muschilor si ale articulatiilor.

Cand trebuie sa mergeti la medic?

La primele semne sau suspiciuni de AVC trebuie mers la medic pentru a primi ajutor medical de urgenta, astfel incat sa nu apara complicatii. Care sunt semnele care necesita consult de urgenta? Este recomandat testul RAPID (FAST) care vizeaza partile corpului care de regula sunt afectate:

• fata (Face): cereti persoanei sa zambeasca. Daca nu poate face acest lucru sau o parte a fetei este cazuta e semn de AVC.
• brate (Arms): cereti persoanei sa ridice ambele brate, in acelasi timp, deasupra capului. Daca unul dintre brate ramane inert poate fi un semn.
• vorbire (Speech): cereti persoanei sa repete dupa dumneavoastra o propozitie scurta si simpla. Daca are un AVC nu va putea vorbi, nu va putea articula cuvintele si nici nu va spune ceva care sa fie inteligibil.
• timp (Time): oricare dintre semnele de mai sus necesita ajutor medical. Cu cat persoana in cauza va fi transportata la spital mai repede, cu atat va putea fi ajutata mai eficient. Tineti minte si precizati ora la care ati sesizat primele simptome. Este foarte important ca medicii sa intervina in primele 3 ore, astfel incat ajutorul sa fie in favoarea pacientului.

Metode de diagnostic pentru atacul vascular cerebral

Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru accidentul vascular cerebral, echipa de medici trebuie sa evalueze tipul de accident vascular cerebral si zonele din creier afectate de acesta. De asemenea, medicii trebuie sa excluda alte cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi o tumoare pe creier sau o reactie la medicament.

Atacurile vasculare cerebrale debuteaza rapid si apar adesea inainte ca pacientul sa poata fi vazut de un medic si diagnosticat.

Pentru a obtine cel mai bun diagnostic si tratament posibil, persoanele afectate trebuie tratate la un spital in termen de 3 ore de la aparitia primelor simptome.

Anamneza pacientului

Diagnosticul clinic al accidentului vascular cerebral este dat, de obicei, dupa efectuarea de catre medic a unui examen fizic si colectarea informatiilor legate de istoricul medical al pacientului. In timp ce viteza este importanta in stabilirea diagnosticului, este de asemenea important sa se stie circumstantele care au adus pacientul la camera de urgenta. De exemplu, medicul trebuie sa afle daca acesta a inceput sa vorbeasca neclar cu o ora in urma sau daca acest simptom a aparut cu o seara in urma.

Testele imagistice

Tomografie computerizata (CT). o scanare CT utilizeaza o serie de raze X pentru a crea o imagine detaliata a creierului. O scanare CT poate arata o hemoragie, o tumoare, un accident vascular cerebral si alte afectiuni. Medicii pot injecta un colorant in sange pentru a vedea in detaliu vasele de sange din gat si creier (angiografie computerizata tomografica). Exista diferite tipuri de scanari CT pe care medicul dumneavoastra le poate utiliza in functie de situatia pacientului.
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). un RMN utilizeaza unde radio si magneti pentru a crea o vizualizare detaliata a creierului. Un RMN poate detecta tesutul cerebral afectat de un accident vascular cerebral ischemic si hemoragii cerebrale. Medicul poate injecta un colorant intr-un vas de sange pentru a vedea arterele si venele si pentru a evidentia fluxul de sange (angiografia prin rezonanta magnetica, sau venografia cu rezonanta magnetica).
Ultrasonografia carotidiana.in acest test, undele sonore creeaza imagini detaliate ale interiorului arterelor carotide din gat. Acest test arata acumularea de depozite grase (placi) si fluxul de sange in arterele carotide.
Angiograma cerebrala. in acest test, medicul introduce un tub subtire, flexibil (cateter), printr-o mica incizie, de obicei in gat si il ghideaza prin arterele majore si in artera carotida sau vertebrala. Apoi medicul dumneavoastra injecteaza un colorant in vasele de sange pentru a le face vizibile sub imaginea cu raze X. Aceasta procedura ofera un tablou detaliat al arterelor de la nivelul creierului si gatului.
Ecocardiograma. o ecocardiograma utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. O ecocardiograma poate gasi o sursa de cheaguri in inima, care s-ar fi putut deplasa de la inima la creier si ar fi cauzat accidentul vascular cerebral.
Ecocardiograma transesofagiana. in acest test, medicul introduce un tub flexibil, cu un dispozitiv mic (traductor) atasat in esofag. Deoarece esofagul este in spatele inimii, o ecocardiograma transesofagiana poate crea imagini clare si detaliate cu ultrasunete ale inimii si ale cheagurilor de sange existente.

Analize de sange

Se pot efectua mai multe teste de sange, care informeaza echipa de ingrijire cat de repede se incheaga sangele, daca nivelul de zahar din sange este anormal de mare sau scazut, daca substantele chimice critice din sange sunt in afara echilibrului sau daca exista o infectie. Gestionarea timpului de coagulare a sangelui si nivelurile de zahar si alte substante chimice cheie fac parte din ingrijirea pentru accidentul vascular cerebral.

Daca pacientul prezinta simptome cum ar fi confuzia si vorbirea neclara, medicul ar putea efectua un test de zahar in sange. Acest lucru se datoreaza faptului ca discursul neclar si confuzia sunt, de asemenea, simptomele unui nivel scazut de zahar din sange.

Consecintele atacului vascular cerebral

• dificultate cu prinderea sau tinerea obiectelor.
• oboseala: poate fi cauzata de schimbari fizice sau de medicatie, dar si de modificari ale dispozitiei, depresie, anxietate sau dificultati de somn.
• incontinenta: multe tipuri de incontinenta pot aparea si pot fi cauzate de medicatie, slabiciune musculara, modificari ale senzatiilor, gandire si memorie.
• durere: poate fi cauzata de afectarea reala sau potentiala a tesuturilor sau de deteriorarea nervilor, care apoi trimit mesaje incorecte catre creier (durere neuropata).
• capacitatea limitata de a efectua activitati fizice.
• probleme de inghitire.
• probleme de vedere.
• slabiciune sau paralizie a membrelor de pe o parte a corpului.

• iritabilitate: reactii exagerate la lucruri care in mod normal nu ar fi deranjante.
• agresivitate: fizica sau verbala.
• apatie sau lipsa de motivare.
• un comportament repetitiv: repetarea cuvintelor sau comportamentelor.
• dezinhibare: tendinta de a spune si de a face lucruri care sunt inadecvate din punct de vedere social.
• impulsivitate: poate include si actiuni bruste si necorespunzatoare din punct de vedere social.

Cum se trateaza atacul vascular cerebral

Tratamentul pentru accident vascular cerebral vizeaza de asemenea, prevenirea potentialelor probleme pe care le poate provoca. Tratamentul pentru accident vascular cerebral a avansat in ultimii 10 ani, dar optiunile sunt inca destul de limitate. In ansamblu, cheia pentru tratamentul accidentului vascular cerebral consta in diagnosticarea acestuia cat mai curand posibil, imediat dupa inceperea simptomelor.

Tratamentul eficient al accidentului vascular cerebral poate preveni dizabilitatea pe termen lung si poate salva vieti.

Tratamentele specifice recomandate depind de cauza accidentului vascular cerebral:

• un cheag de sange care obstructioneaza fluxul de sange catre creier (accident vascular cerebral ischemic).
• sangerare in sau in jurul creierului (accident vascular cerebral hemoragic).

Tratamentul implica, de obicei, administrarea unui sau mai multor medicamente diferite, desi unele persoane pot avea nevoie si de interventii chirurgicale.

Primul ajutor in caz de atac vascular cerebral

• apelati serviciile de urgenta. Daca aveti simptome de accident vascular cerebral, puneti pe altcineva sa sune. Ramaneti cat se poate de calm in timp ce asteptati ajutor de urgenta.
• daca aveti grija de altcineva care are un accident vascular cerebral, asigurati-va ca sta intr-o pozitie sigura si confortabila. De preferinta, persoana afectata ar trebui sa se afle pe o parte, cu capul usor inaltat si sustinut in cazul in care vomita.
• verificati daca respira. Daca nu respira, efectuati resuscitare cardiorespiratorie. Daca are dificultati de respiratie, slabiti orice imbracaminte constrictiva, cum ar fi o cravata sau o esarfa.
• vorbiti intr-un mod linistit, calm.
• acoperiti persoana cu o patura pentru a se mentine caldura corpului.
• nu ii oferiti nimic sa manance sau sa bea.
• daca persoana prezinta o slabiciune a membrelor, evitati sa o miscati.

Apelarea numarului de urgenta 112

Nu ezitati sa solicitati ajutor medical de urgenta pentru cineva care sufera un accident vascular cerebral. Daca este suspectat un accident vascular cerebral, sunati la 112! Tratamentul rapid are potentialul de a face o mare diferenta in ceea ce priveste rezultatul si recuperarea.

Aplicarea testului FAST

FAST este o modalitate usoara de a va aminti si de a identifica cele mai frecvente simptome de accident vascular cerebral.

Tratamentul medicamentos pentru atacul vascular cerebral

Medicamentele utilizate pentru tratarea accidentului vascular cerebral de obicei lucreaza in moduri diferite: unele distrug efectiv cheagurile de sange existente, altele ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange in vasele de sange. De asemenea, unele medicamente ajusteaza tensiunea arteriala ridicata si nivelurile de colesterol, pentru a preveni blocarea fluxului sanguin.

Medicatia pentru atacul vascular cerebral ischemic

Interventia chirurgicala pentru atacul vascular cerebral

• proceduri simple si complexe de bypass intracranian (chirurgie pentru arterele blocate in interiorul craniului);
• craniotomie (operatie craniana) si decompresie hemisferica (interventie chirurgicala pentru diminuarea presiunii asupra creierului) daca un accident vascular cerebral afecteaza o arie larga a creierului;
• endarterectomia carotidiana pentru eliminarea depozitelor grase din interiorul arterelor gatului;
• chirurgie pentru tratarea unui perete arterial bombat;
• chirurgie pentru a elimina o malformatie arteriovenoasa (MAV), o incurcatura anormala a venelor si arterelor;
• radiochirurgie stereotactica (radioterapie avansata) pentru a trata MAV care nu pot fi inlaturate in siguranta prin interventie chirurgicala;
• operatie minim invaziva prin vasele de sange, utilizata pentru a trata anevrisme intracraniene, MAV si vasele de sange blocate.

Endarterectomie carotidiana

Unele accidente ischemice sunt cauzate de ingustarea unei artere in gat numita artera carotida, care transporta sange in creier. Ingustarea, numita stenoza carotida, este cauzata de acumularea de placi grase.

Daca stenoza carotidiana este deosebit de severa, chirurgia poate fi folosita pentru a debloca artera. Aceasta se face folosind o tehnica chirurgicala numita endarterectomie carotida. Aceasta presupune ca medicul sa faca o taietura (incizie) in gat, pentru a deschide artera carotida si a elimina depozitele de grasime.

Embolizare endovasculara

Embolizarea endovasculara (EE) este o procedura chirurgicala invaziva. Este folosita pentru a trata vasele de sange anormale gasite in creier, precum si in alte zone ale corpului. Aceasta procedura reprezinta o alternativa la interventia chirurgicala deschisa si blocheaza vasele de sange pentru a reduce fluxul de sange dintr-o zona afectata.

In embolizarea endovasculara, medicul introduce un tub lung si subtire (cateter) intr-o artera a piciorului si il conduce prin vasele de sange spre creier, folosind imagistica cu raze X. Chirurgul pozitioneaza cateterul intr-una din arterele alimentare spre malformatia arteriovenoasa si injecteaza un agent de embolizare (cum ar fi particule mici sau o substanta asemanatoare lipiciului), pentru a bloca artera si pentru a reduce fluxul de sange in malformatia arteriovenoasa.

Presiunea din creier poate fi masurata prin plasarea unui dispozitiv, cunoscut sub numele de tub de ventriculostomie, prin craniu intr-o zona a creierului numita ventricul. Daca presiunea este ridicata, o mica cantitate de fluid cefalorahidian poate fi indepartata din ventricul. O ventriculostomie poate fi de asemenea folosita pentru a scurge sangele care a fost colectat in creier ca urmare a accidentului vascular cerebral.

Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru a drena sangele din interiorul creierului. Un tip implica indepartarea unei bucati din craniu (cunoscuta sub numele de craniotomie). Alte tipuri de interventii chirurgicale implica efectuarea de gauri mici in craniu si apoi scurgerea sangelui si a oricaror cheaguri cu ajutorul unui ac sau al unui endoscop (o camera telescopica foarte mica, asemanatoare tubului). Alte proceduri implica folosirea tomografiei computerizate pentru a afla unde este sangerarea, si apoi o piesa speciala pentru a aspira sangele si cheagurile.

Montarea unui stent

Un stent este un tub mic pe care medicul il poate introduce intr-un pasaj blocat pentru a-l mentine deschis. Stentul restabileste fluxul de sange sau alte fluide, in functie de locul in care este plasat. Stenturile sunt realizate din metal sau plastic. Grafturile de stent sunt stenturi mai mari, utilizate pentru arterele mai mari.

Stenturile pot fi, de asemenea, utile pentru a preveni ruperea anevrismelor in creier, aorta sau alte vase de sange.

De obicei, medicul introduce un stent utilizand o procedura minim invaziva. In timpul procedurii, medicul poate utiliza, de asemenea, o tehnica de imagistica numita angiograma, pentru a ajuta ghidarea stentului prin vas.

Recuperarea dupa atacul vascular cerebral

Dupa primul ajutor si tratament, procesul de recuperare dupa atacul vascular cerebral variaza. Depinde de numerosi factori, cum ar fi cat de rapid a fost primit tratamentul, sau daca persoana are alte afectiuni medicale.

Recuperarea medicala are mai multe scopuri in cazul AVC:

• prevenirea si tratamentul complicatiilor medicale;
• facilitarea farmacologica a procesului de neurorecuperare;
• invatarea miscarilor de ameliorare a simptomelor;
• consolidarea si perfectionarea controlului motor, echilibrului si coordonarii in actiunile motrice;
• insusirea activitatilor de autoservire prin promovarea miscarilor paliative;
• automatizarea miscarilor uzuale;
• includerea activa si constienta in activitatea verbala;
• includerea constienta in compensarea defectelor de vorbire si intelegere;
• aplicarea metodologiilor si tehnicilor de interventie asupra atentiei, memoriei, perceptiei spatiale, calcularii si praxisului in functie de eterogenitatea deficitului cognitiv;
• managementul depresiei postAVC si al anxietatii;
• analiza comprehensiva si interventii asupra functiilor psihosociale.

Prima etapa de recuperare este cunoscuta sub numele de ingrijire acuta. Are loc intr-un spital. In aceasta etapa, starea pacientului este evaluata, stabilizata si tratata. Nu este neobisnuit ca cineva care a avut un accident vascular cerebral sa ramana in spital timp de pana la o saptamana. Dar de acolo, calatoria de recuperare este adesea doar inceputul.

Reabilitarea este de obicei urmatoarea etapa de recuperare dupa un atac vascular cerebral. Aceasta poate avea loc in spital sau intr-un centru de reabilitare. Daca complicatiile accidentului vascular cerebral nu sunt severe, reabilitarea poate fi in ambulatoriu.

In cadrul Centrokinetic, recuperarea in AVC se face in cadrul Departamentului dedicat recuperarii neurologice, coordonat de Dr. Georgiana Tache, medic primar cu peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperarii medicale. Departamentul se intinde pe o suprafata de 120 m2 si este dotat cu aparatura de ultima generatie, care raspunde nevoilor pacientilor nostri si este necesara pentru acordarea tratamentului optim.

Durata si ritmul recuperarii dupa atacul vascular cerebral

Durata si ritmul recuperarii dupa atacul vascular cerebral depind de gravitatea accidentului vascular cerebral si de complicatiile acestuia. Unii supravietuitori ai accidentului vascular cerebral se recupereaza rapid, dar cei mai multi au nevoie de o forma de reabilitare pe termen lung, care poate dura luni sau ani dupa accidentul vascular cerebral.

Planul de reabilitare a accidentului vascular cerebral se va schimba in timpul recuperarii, pe masura ce pacientul reinvata abilitatile, iar nevoile acestuia se schimba.

Recuperarea variaza de la persoana la persoana. Este greu de anticipat cate abilitati ati putea recupera si cat de curand. In general, reabilitarea de succes dupa un accident vascular cerebral depinde de:

• factori fizici, inclusiv severitatea accidentului vascular cerebral, atat in ceea ce priveste efectele cognitive, cat si cele fizice;
• factori emotionali, cum ar fi motivatia si starea de spirit, si capacitatea pacientului de a-si mentine activitatile de reabilitare in afara sesiunilor de terapie;
• factori sociali, cum ar fi sprijinul prietenilor si al familiei;
• factori terapeutici, incluzand un inceput rapid al reabilitarii si aptitudinile echipei de reabilitare.

Rata de recuperare este, in general, mai mare in saptamanile si lunile care urmeaza dupa un accident vascular cerebral. Cu toate acestea, exista dovezi ca performanta se poate imbunatati chiar intre 12 si 18 luni dupa un accident vascular cerebral.

Tratamentul medicamentos

Daca o persoana a avut un accident vascular cerebral, exista o sansa de 25% -35% de a avea un al doilea. Medicul va folosi medicamente pentru a reduce aceste cote.

Va trebui controlata tensiunea arteriala ridicata. De asemenea, este posibil ca pacientul sa ia medicamente pentru diluarea sangelui sau pentru tratarea problemelor cardiace subiacente.

Combinatia medicamentelor depinde de tipurile de accident vascular cerebral.

Fizioterapia

Stimularea electrica functionala (cunoscuta si sub denumirea de SEF) poate fi, de asemenea, utilizata pentru a trata picioarele cazute. Acesta este un dispozitiv care utilizeaza impulsuri electrice mici pentru a face ca muschii slabi sa lucreze in picioare.

Kinetoterapia

Kinetoterapia contributie la imbunatatirea vietii pacientului care a suferit un AVC. In functie de obiectivul urmarit, terapeutul va alege programul de exercitii potrivit si va ajuta pacientul sa execute corect miscarile. Acesta va apela la exercitii si tehnici de reeducare a ritmului si a tempoului in executarea activitatilor motrice, la tehnici de biofeedback (activ si pasiv), ortezari, stretching.

• terapie de miscare cu constrangere indusa: daca accidentul a afectat unul dintre bratele, de exemplu, terapeutul va pune mana buna intr-o manusa, pentru a incuraja pacientul sa foloseasca mana cu probleme.
• banda de alergare: acest lucru poate ajuta daca accidentul a avut ca rezultat probleme in picioare. Este posibil ca pacientul sa aiba nevoie sa utilizeze o tehnica care sa ofere sprijin in timp ce merge pe banda.
• realitate virtuala: pacientul joaca jocuri pe calculator care il vor ajuta sa-si miste bratele sau picioarele.

Asistenta psihologica si logopedica

Dieta alimentara

Schimbarea dietei poate ajuta la recuperarea dupa un atac vascular cerebral. Pentru a preveni un alt accident vascular cerebral, sunt indicate alimente mai sanatoase pentru sistemul cardiovascular, pentru a contribui la scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale.

Reducerea aportului de grasimi saturate

Obiectivul de baza este reducerea cantitatii de grasimi saturate din dieta la 8 pana la 10% din totalul caloriilor. Trabuie pastrate caloriile din toate grasimile la mai putin de 30% din consumul zilnic de calorii.

Reducerea colesterolului

Trebuie mentinut aportul de colesterol la mai putin de 300 de miligrame pe zi. In recuperare dupa un accident vascular cerebral, este posibil ca pacientul sa nu aiba energia sau dorinta de a gati sau chiar de a manca. Pentru unii oameni este dificil sa mestece si sa inghita dupa un accident vascular cerebral. Aceste probleme necesita ajutorul medicului. Este posibil sa fie nevoie de tratament impotriva depresiei, sau de o recomandare pentru a vedea un profesionist care poate ajuta pacientul sa invete cum sa sa bucure din nou de mancare.

Cum se poate preveni atacul vascular cerebral

Cand vine vorba de accident vascular cerebral, prevenirea este mai buna decat tratamentul. Chiar si persoanele cu factori de risc sau antecedente de accident vascular cerebral pot lua masuri pentru a deveni mai sanatoase.

Pentru persoanele care se lupta cu hipertensiune arteriala, colesterol ridicat, diabet si obezitate, prevenirea atacului vascular cerebral incepe cu modificari ale stilului de viata.

Faceti teste medicale regulate: tensiunea arteriala crescuta si colesterolul nu prezinta simptome vizibile; testarea regulata a sanatatii este singura modalitate de a sti daca o persoana prezinta risc de AVC. Testele de sange si examinarile de sanatate pot ajuta la detectarea acestor probleme devreme, astfel incat acestea sa poata fi tratate.

Stil de viata sanatos

Cel mai bun mod de a preveni un accident vascular cerebral este o dieta sanatoasa, exercitii fizice, evitarea fumatului si a abuzului de alcool.

Miscare fizica

Obtinerea a cel putin 30 de minute de activitate in trei pana la cinci zile pe saptamana poate avea un impact pozitiv asupra tensiunii arteriale, a colesterolului si a gestionarii greutatii. Antrenamentele nu trebuie sa fie obositoare. Acestea pot include mersul pe jos, jogging-ul, inotul, activitati sportive, sau orice altceva care face inima sa pompeze.

● Activitate moderata: 150 de minute de activitate moderata pe saptamana (mers pe jos, aerobic in apa, ciclism) si doua sau mai multe zile pe saptamana de activitati de consolidare a muschilor.

● Activitate viguroasa: 75 de minute de activitate viguroasa pe saptamana (jogging, alergare, ture de inot) si doua sau mai multe zile pe saptamana de activitati de consolidare a muschilor.

Regimul alimentar sanatos

Limitati aportul de sodiu si consumati zilnic cinci sau mai multe portii de fructe si legume. Evitati alimentele cu grasimi saturate si limitati consumul de alcool si zahar. O dieta sanatoasa va poate ajuta sa reduceti riscul bolilor cronice, sa va imbunatatiti sanatatea si sa atingeti sau sa mentineti o greutate normala. Consumul de alimente sanatoase include luarea deciziilor in cunostinta de cauza, cu privire la alegerea alimentelor si echilibrarea caloriilor.

Renuntarea la fumat

Unii oameni pot renunta la tigari pur si simplu, dar aceasta metoda nu va functiona pentru toata lumea. Luati in considerare terapia de substitutie a nicotinei pentru a reduce lent tigarile. De asemenea, evitati persoanele, situatiile sau locurile care ar putea declansa nevoia de a fuma. Unii oameni sunt predispusi sa fumeze atunci cand sunt inconjurati de alti fumatori. De asemenea, aveti optiunea de a lua medicamente pe baza de prescriptie medicala pentru a reduce nevoia de a fuma. Vorbiti cu un medic pentru recomandari.

Reducerea consumului de alcool, cafea

Consumul de alcool a fost asociat cu accidentul vascular cerebral in numeroase studii. Consumul ridicat de alcool poate creste tensiunea arteriala si riscul de accident vascular cerebral. Consumul de alcool cu moderatie presupune nu mai mult de doua bauturi pe zi pentru barbati si o bautura pe zi pentru femei.

Mentinerea unei greutati echilibrate

Daca faceti miscare in mod regulat si modificati dieta, puteti declansa, de asemenea, o scadere a greutatii corporale, ceea ce poate reduce tensiunea arteriala si colesterolul. Chiar si pierderea a doar 5 kg poate face diferenta.

Odihna

O perioada de somn de 7 pana la 8 ore si incercarea de a reduce stresul ajuta la prevenirea unui accident vascular cerebral si la sanatatea generala.

Control medical periodic

Mergeti periodic la un control medical. Acesta este modul prin care medicul evalueaza tensiunea arteriala, colesterolul si zaharul din sange. Consultati un medic cel putin o data pe an pentru o verificare.

Daca sunteti diagnosticat cu o boala sau o afectiune care creste riscul de accident vascular cerebral, urmati un plan de tratament stabilit de medic pentru a mentine inima si vasele sanguine sanatoase si puternice. De exemplu, persoanele cu diabet zaharat trebuie sa monitorizeze in mod regulat nivelul zaharului din sange, pentru a evita complicatiile si pentru a preveni accidentul vascular cerebral. Mentinerea glicemiei implica luarea de medicamente pentru diabet zaharat, exercitii regulate si o dieta echilibrata.

Pastrarea glicemiei si colesterolului in limite normale

Avand diabet zaharat va supuneti la un risc mai mare pentru cresterea colesterolului. Pe masura ce urmariti valorile de zahar din sange, urmariti si valoarea colesterolului.

Probabil cel mai eficient exercitiu pe care il puteti face pentru a va ajuta sa controlati nivelurile de zahar din sange este o plimbare dupa ce ati mancat.

Controlati cantitatea de carbohidrati pe care o consumati la fiecare masa, alegand alimente cu indice glicemic scazut, si incercati sa mancati mese mici si dese.

Daca aveti si colesterol ridicat, aceasta dieta va functiona in continuare, cu doar cateva modificari mici.

Pentru o opinie despre un caz anume de AVC, faceti o programare la Centrokinetic. Aici, recuperarea in cazul pacientilor care au suferit un AVC se face in cadrul Departamentului dedicat recuperarii neurologice, coordonat de Dr. Georgiana Tache, medic primar cu peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperarii medicale. Departamentul se intinde pe o suprafata de 120 m2 si este dotat cu aparatura de ultima generatie, care raspunde nevoilor pacientilor nostri si este necesara pentru acordarea tratamentului optim.

Accidentul vascular cerebral este o afectiune extrem de puternica, care lasa urmari neplacute si chiar duce la paralizie. Cu cat un AVC este sesizat mai repede si persoana ajunge la urgenta, in grija specialistilor, are sanse mari sa se poata recupera mai bine. In functie de gradul de afectare al creierului si de regiunea pe care s-a manifestat, accidentul vascular cerebral poate sa fie grav si sa aiba consecinte dezastruoase pentru viata unui pacient.

Accidentul vascular cerebral trebuie diagnosticat rapid de la aparitia primul simptom. Recuperarea poate fi de durata, dar cu tratament puteti trai ani buni.