Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru a-ti afisa continut personalizat. Tot cookie-uri foloseste si serviciul de monitorizare statistica de trafic in site, serviciu oferit de Google. De asemenea, folosim cookie-uri gestionate de Google, Facebook si DoubleClick pentru a-ti afisa mesaje publicitare pe alte site-uri, dupa ce l-ai vizitat pe al nostru.

Te rugam sa citesti politica noastra si sa iti exprimi preferintele legate de cookie-uri.

  •  
Articol scris de: BOGDAN ROTARU, Medic primar neurolog
AVC

Atacul vascular cerebral – informatii generale

In Romania, Accidentele Vasculare Cerebrale (AVC) sunt cauza nr.1 de mortalitate la adulti, la acelasi nivel cu bolile coronariene, calificandu-se ca o problema de sanatate publica. Vestea buna este ca acestea pot fi tratate si prevenite.

Fiind o urgenta medicala, tratamentul prompt este crucial. Actiunea timpurie poate minimiza afectarea creierului si complicatiile potentiale.

La Centrokinetic, recuperarea pacientilor cu AVC se face in cadrul Departamentului dedicat recuperarii neurologice, coordonat de Dr. Georgiana Tache, medic primar cu peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperarii medicale. Departamentul se intinde pe o suprafata de 120m2 si este dotat cu aparatura de ultima generatie, care raspunde nevoilor pacientilor nostri si este necesara pentru acordarea tratamentului optim.

Aflati mai mult din articol si faceti o prima programare la Centrokinetic: sunati la 031433537, scrieti la programari@centrokinetic.ro sau folositi modulul de programari online.

Ce este atacul vascular cerebral

Un accident vascular cerebral apare atunci cand aportul de sange la o parte a creierului este intrerupt sau redus, privand tesutul cerebral de oxigen si nutrienti. In cateva minute, celulele creierului incep sa moara.

Cand celulele creierului mor in timpul unui accident vascular cerebral, capacitatile controlate de acea zona a creierului, cum ar fi memoria si controlul muschilor, sunt pierdute.

Modul in care o persoana este afectata de accidentul vascular cerebral depinde de locul in care apare accidentul cerebral in creier, si de cat de mult este afectat creierul. De exemplu, cineva care a avut un accident vascular cerebral mic poate avea doar probleme minore, cum ar fi slabiciunea temporara a unui brat sau a unui picior. Persoanele care au accidente vasculare cerebrale majore pot fi paralizate permanent pe o parte a corpului, sau isi pierd capacitatea de a vorbi. Unii oameni se recupereaza complet din accident vascular cerebral, dar mai mult de 2/3 dintre supravietuitori vor avea un anumit tip de dizabilitate.

Simptomele atacului vascular cerebral

Simptomele unui accident vascular cerebral variaza in functie de zona creierului afectata de lipsa de oxigen. Toate accidentele vasculare cerebrale implica simptome care se refera la afectarea functiei nervoase. Simptomele apar de obicei brusc si cel mai frecvent apar pe o parte a corpului. Simptomele si semnele de accident vascular cerebral pot include amorteala, slabiciune, furnicaturi sau pierderea sau modificarea vederii. Confuzia, modificarile nivelului de constienta, tulburarile de vorbire, tulburarile de intelegere a vorbelor, vertijul si problemele de echilibru, sunt alte simptome comune. Durerile de cap, greata si varsaturile insotesc uneori un accident vascular cerebral, in special atunci cand accidentul cerebral implica sangerare in interiorul creierului.

Durata simptomelor depinde de marimea si severitatea atacului vascular. Simptomele pot dura mai putin de o ora, dar pot ramane si pentru o viata. Chiar daca daunele fizice lasate de un accident vascular cerebral nu se rezolva prin tratament, uneori creierul se poate reseta pentru a gasi noi cai prin care informatia poate calatori, pentru a-si recupera functia. Cu cat dureaza mai mult un simptom, cu atat este mai probabil ca acesta sa ramana permanent.

Chiar daca simptomele dispar, este indicat sa faceti o evaluare cat mai curand posibil. Atacurile ischemice tranzitorii (AIT) sunt un tip de accident vascular cerebral provocat de o pierdere temporara a fluxului sanguin catre o parte a creierului. De exemplu, un cheag poate fi asezat intr-o artera si a blocat curgerea sangelui, dar acum s-a rupt si a trecut. Desi fluxul de sange s-ar fi putut restabili in sine, aveti un risc crescut de a avea un alt episod cu simptome permanente.

Starile de amorteala sau paralizie ale fetei, piciorului, bratului

Pierderea brusca a puterii sau imposibilitatea de a simti un membru pe o parte a corpului, este unul dintre cele mai comune semne de accident vascular cerebral, in special in brat si picior. De ce doar pe o parte a corpului? Deoarece, fiecare parte a creierului afecteaza partea opusa a corpului. Deci, daca ati sangerat in partea dreapta a creierului, partea stanga a corpului dumneavoastra va prezenta simptome.

O parte a fetei este inclinata - Din nou, partea afectata a creierului va determina care parte a fetei arata acest simptom de accident vascular. Daca coltul gurii sau al ochiului este brusc scazut, sau nu puteti controla expresiile faciale pe ambele parti ale fetei, mergeti imediat la camera de urgenta.

Un accident vascular cerebral poate provoca amorteala si senzatie scazuta in anumite parti ale corpului. Acest lucru poate fi dureros. Uneori vatamarea creierului va poate afecta si capacitatea de a simti temperatura.

Confuzia si starile de ameteala

Confuzia este o problema obisnuita dupa un accident vascular cerebral. Atunci cand diferite zone ale creierului sunt deteriorate, caile care controleaza gandurile si comportamentele pot deveni amestecate. Confuzia dupa un accident vascular cerebral este diferita pentru toata lumea, in functie de locul in care se intampla accidentul in creier.

Ameteala brusca, tulburari de mers, pierderea echilibrului sau coordonare. Cuvantul cheie este brusc: acum va simtiti bine si brusc va simtiti ametit sau aveti probleme in a va mentine echilibrul. Acesta este un alt semn ca creierul dvs. este afectat de ceva.

Durerile de cap severe

Durerile de cap severe pot aparea cel mai probabil in cazurile de accident vascular cerebral hemoragic, in care creierul sangereaza, si necesita asistenta medicala imediata.

Cel mai frecvent tip de cefalee este o durere de cap de tip tensiune.

Localizarea unei dureri de cap poate depinde de locul in care apare accidentul. De exemplu, accidentele vasculare cerebrale care apar in interiorul arterei carotide - o artera majora in gat care aduce sange in creier - poate produce o durere de cap din frunte. Atacul vascular in sistemul vertebrobasilar, care furnizeaza sange la partea din spate a creierului, poate produce o durere de cap in partea din spate a capului.

Daca aveti oricare dintre urmatoarele simptome cu cefalee, este posibil sa aveti un accident vascular cerebral:
  • Simtiti ca aveti "cea mai grava durere de cap din viata dvs."
  • Durere de cap brusca, severa, fara avertisment
  • Slabiciune a fetei, bratului si / sau a piciorului pe o parte a corpului
  • Amorteala la nivelul fetei, bratului si / sau piciorului pe o parte a corpului
  • Inabilitatea de a intelege limba vorbita
  • Incapacitatea de a vorbi
  • Incapacitatea de a scrie
  • Vertij si / sau dezechilibru de mers
  • Viziune dubla

Tulburarile de echilibru, mers, vedere, vorbire, intelegere

Partea stanga a creierului controleaza limbajul, deci, daca aveti un accident vascular cerebral acolo, ati putea experimenta afazia (pierderea abilitatii de a intelege sau de a exprima vorbirea). Acesta este cel mai frecvent simptom al accidentului vascular cerebral, afectand capacitatea creierului de a procesa cuvinte. Poate afecta modul in care vorbiti, abilitatea de a intelege ceea ce spune cineva, sau abilitatile de citire sau scriere.

Un alt simptom al accidentului vascular cerebral, dar mai putin frecvent, dispraxia, se intampla atunci cand nu puteti controla muschii necesari pentru a produce un discurs clar. Muschii care controleaza vorbirea pot fi slabiti sau paralizati, si nu veti putea sa ii miscati cum doriti, cand doriti.
La fel ca slabiciunea sau amorteala membrelor, problemele de vedere sunt de obicei unilaterale. Dar, in loc sa pierdeti vederea intr-un singur ochi, este mai probabil sa pierdeti acelasi camp de vizibilitate in ambii ochi (de exemplu, nici un ochi nu poate sa vada la stanga). Acest lucru se datoreaza faptului ca globul ocular si nervul optic sunt bine, dar problema apare la procesarea informatiei in creier.

Atacul vascular cerebral poate provoca atat ameteli cat si o pierdere de coordonare. Daca aveti de-a face si cu amorteala sau slabiciune intr-un picior, veti avea probleme la mersul pe jos sau pur si simplu statul in picioare. Acesta poate fi un simptom neurologic alarmant.

Febra, convulsiile si greata

Daca ati avut un accident vascular cerebral, aveti un risc crescut de a avea o criza convulsiva. Un accident vascular cerebral determina creierul dvs. sa se raneasca. Vatamarea creierului are ca rezultat formarea tesutului cicatrizat, care afecteaza activitatea electrica din creier. Intreruperea activitatii electrice, poate duce la convulsii.

Persoanele care au avut un accident vascular cerebral hemoragic sunt mai susceptibile de a avea convulsii dupa un accident vascular cerebral, decat cei care au avut un accident vascular cerebral ischemic. De asemenea, aveti un risc crescut de convulsii daca accidentul vascular cerebral este sever, sau apare in interiorul cortexului cerebral al creierului.

Greata, febra si varsaturile care apar brusc, sunt alte simptome care pot defini un atac vascular cerebral.

Starea de inconstienta

Daca ati avut episoade scurte de pierdere a constiintei, atunci este posibil sa fi avut un atac ischemic tranzitor (AIT). Atacul ischemic tranzitor este temporar si provocat de pierderea tranzitorie a aportului de sange sau a oxigenarii creierului.

Daca ignorati simptomele unei scurte pierderi de constiinta, este posibil sa va indreptati spre un accident vascular cerebral ischemic acut. 33% dintre pacientii cu atacuri ischemice tranzitorii, au un accident vascular cerebral ischemic in decurs de 1 an, daca nu se iau masuri preventive.
Diagnosticul precoce si studiile RMN ajuta la gasirea cauzei de inconstienta.

Tipuri de atac vascular cerebral

Cele mai multe accidente vasculare cerebrale sunt cauzate de un blocaj care impiedica alimentarea cu sange a creierului. Acesta este un accident vascular cerebral ischemic.

Cu toate acestea, accidentele vasculare cerebrale pot fi, de asemenea, cauzate de o sangerare in sau in jurul creierului. Acesta este un accident vascular cerebral hemoragic.

Un atac ischemic tranzitor sau AIT este, de asemenea, cunoscut ca un mini-accident vascular cerebral. Este la fel ca un accident vascular cerebral, cu exceptia faptului blocajul care opreste circulatia sangelui in creier este temporar.

Atac vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral ischemic apare atunci cand un vas de sange care transporta sange in creier, este blocat de un cheag de sange. Tensiunea arteriala ridicata este cel mai important factor de risc pentru acest tip de accident vascular cerebral. Atacul vascular cerebral ischemic reprezinta aproximativ 87% din toate accidentele vasculare cerebrale. Un accident vascular cerebral ischemic poate aparea in doua moduri: atac vascular cerebral embolic si trombotic.

Atac vascular cerebral embolic. In acest caz, un cheag se formeaza intr-o parte a corpului, adesea in inima, si incepe sa pluteasca prin vasele de sange. Sau o bucata de placa (o acumulare de colesterol, grasime sau alte substante din artere) s-ar putea rupe si se va deplasa in sange.
In cele din urma, cheagul sau acumularea se fixeaza intr-un mic vas de sange din creier. Atunci cand se blocheaza, fluxul de sange in zona respectiva se opreste.

Atac vascular cerebral trombotic. Aceasta este, de asemenea, cauzat de un cheag in creier. De data aceasta, se formeaza un cheag sau blocaj intr-una din arterele care transporta sange prin creier. Celulele creierului incep sa moara, deoarece fluxul sanguin este blocat.

Atac vascular cerebral hemoragic

Atacurile vasculare cerebrale hemoragice sunt mai putin frecvente; de fapt doar 15% din toate accidentele vasculare cerebrale sunt hemoragice, dar sunt responsabile de aproximativ 40% din decesele cauzate de accident vascular cerebral.

Un accident vascular cerebral hemoragic este fie o spargere a anevrismului cerebral, fie o scurgere a unui vas de sange slabit. Sangele se scurge in sau in jurul creierului si creeaza umflarea si presiunea, daunand celulelor si tesuturilor din creier. Exista doua tipuri de accident vascular cerebral hemoragic numite intracerebral şi subarahnoidian.
Accident vascular cerebral hemoragic intracerebral
Cel mai frecvent accident vascular cerebral hemoragic se intampla atunci cand un vas de sange din interiorul creierului explodeaza si elimina sange in tesutul cerebral inconjurator (hemoragie intracerebala). Sangerarea face ca celulele creierului sa moara, si partea afectata a creierului nu mai functioneaza corect. Tensiunea arteriala ridicata si imbatranirea vaselor de sange sunt cele mai frecvente cauze ale acestui tip de accident vascular cerebral.

Uneori, accidentul hemoragic intracerebral poate fi cauzat de o malformatie arteriovenoasa (MAV). MAV este o afectiune genetica a conexiunii anormale intre artere si vene, si apare cel mai adesea in creier sau coloana vertebrala. Daca apare MAV in creier, vasele se pot sparge si sangera in creier. Cauza MAV este neclara, dar odata diagnosticata, aceasta poate fi tratata cu succes.
Accident vascular cerebral hemoragic subarahnoidian
Acest tip de accident vascular cerebral implica sangerare in zona dintre creier si tesutul care acopera creierul, cunoscut sub numele de spatiul subarahnoidian. Acest tip de accident vascular cerebral este cel mai adesea cauzat de un anevrism spart.

Atac vascular cerebral tranzitor

Mini-atacurile, sau atacurile ischemice tranzitorii (AIT), apar atunci cand exista o intrerupere temporara a fluxului sanguin catre creier. Acest lucru se datoreaza unei ingustari a unei artere din creier sau care circula spre creier, sau ca rezultat al unui cheag de sange care se dizolva rapid, permitand sangelui sa curga din nou.

Simptomele unui AIT pot dura doar cateva minute sau pana la cateva ore si se pot rezolva in decurs de 24 de ore. Daca dureaza mai mult de 24 de ore, aceasta afectiune este diagnosticata ca un accident vascular cerebral.

Suferind un atac vascular cerebral tranzitor creste riscul de a avea un accident vascular cerebral complet, si un AIT ar trebui sa fie un avertisment clar ca un accident vascular cerebral mai sever ar putea urma.

diagnosticare cauze avc

Cauzele atacului vascular ischemic

Accidentul vascular cerebral ischemic apare atunci cand o artera care alimenteaza cu sange creierul, este blocata de un cheag de sange sau de acumulare de grasimi, numita placa. Blocajul poate aparea la nivelul gatului sau al craniului.

Ischemia globala, care este un tip mai sever de accident vascular cerebral ischemic, se intampla atunci cand fluxul de oxigen catre creier este mult redus sau complet oprit. Acest lucru este de obicei cauzat de un atac de cord, dar poate fi provocat si de alte afectiuni sau evenimente, cum ar fi otravirea cu monoxid de carbon.

Ateroscleroza

Un accident vascular cerebral ischemic apare ca rezultat al aterosclerozei, care este o afectiune in care depozitele grase sau placa se acumuleaza in vasele de sange ale organismului. Atunci cand placa suficienta se colecteaza intr-un singur loc, ea poate impiedica sangele sa treaca prin organele vitale.

Uneori, un cheag de sange se poate misca prin vasele de sange si se poate lipi de o ingrosare a placilor, ceea ce creeaza si un blocaj. Daca una dintre arterele carotide devine blocata cu placa, aceasta poate duce la aparitia unui accident vascular cerebral. Ateroscleroza nu are nici un simptom, iar multi oameni nu stiu ca o au pana cand au un accident vascular cerebral sau un atac de cord.

Fibrilatia atriala

Fibrilatia atriala este cel mai frecvent tip de aritmie cardiaca (batai neregulate ale inimii) care pot intrerupe fluxul normal de sange.

Aceasta intrerupere inseamna un risc de formare de cheaguri de sange, si accident vascular cerebral. Fibrilatia atriala poate fi temporara, poate sa apara si sa dispara, sau poate fi permanenta. Cu toate acestea, cu o ingrijire medicala adecvata, puteti trai o viata normala si activa.

Afectiuni ale valvelor cardiace

Daca oricare dintre cele patru valve sunt bolnave sau deteriorate, fluxul de sange prin inima este afectat, si inima nu poate functiona eficient. Exista doua moduri principale in care valvele pot fi afectate:
  • Valvele se pot scurge: valva nu se inchide suficient de ferm pentru a preveni scurgerea sangelui din camera prin valva.
  • Valvele se pot ingusta: deschiderea valvei este ingustata si nu se poate deschide complet, restrictionand fluxul sanguin intre camere.
  • Valvele cardiace se pot scurge si ingusta in acelasi timp, si este posibil ca mai multe valve sa fie afectate.

Defectul congenital cardiac

Boala cardiaca congenitala, sau defectul congenital cardiac, este o anomalie cardiaca prezenta la nastere. Problema poate afecta:
  • peretii inimii
  • valvele cardiace
  • vasele de sange

Tulburari de coagulare a sangelui

Bolile de coagulare a sangelui fac o persoana mai predispusa la formarea cheagurilor de sange nesanatoase, ceea ce duce la accidente ischemice. Tulburarile de sangerare provoaca sangerari excesive, ceea ce poate duce la accidente hemoragice. Majoritatea afectiunilor sangvine care duc la accident vascular cerebral sunt ereditare, iar cateva sunt cauzate de medicamente.

Boala celulara

Boala celulara este una dintre cele mai frecvente afectiuni ereditare ale sangelui. Este o boala care provoaca o afectiune numita "secera" a celulelor rosii din sange.

Persoanele cu boala celulara au de 2-3 ori mai multe sanse de a suferi un accident vascular cerebral, decat persoanele care nu sufera de boala de celule secera. De asemenea, o persoana cu boala celulara este mai probabil sa experimenteze un accident vascular cerebral la o varsta mai mica decat persoanele care nu sufera de boala de celulara.

Majoritatea persoanelor cu boala de celule secera sunt diagnosticate in timpul copilariei si, de obicei, sunt constiente ca au boala cu multi ani inainte de a avea un accident vascular cerebral.

Coagularea sangelui si anomaliile proteinelor

Coagularea sangelui este un raspuns fiziologic complex la sangerare. Uneori, proteinele implicate in formarea cheagurilor de sange pot suprareactiona sau pot reactiona insuficient. Acest lucru se datoreaza, in general, uneia dintre tulburarile genetice ale sangelui.

Infarctul miocardic

Un atac de cord, denumit si infarct miocardic (decesul muschiului cardiac din cauza lipsei de sange), este de obicei un eveniment dureros caracterizat printr-o durata a respiratiei scurta si o presiune in piept.

Daca infarctul dauneaza muschiului inimii, atunci miscarea musculara cardiaca slaba poate duce la insuficienta cardiaca. Intr-un atac de cord major, poate exista o lipsa de alimentare cu sange adecvata a creierului in momentul atacului de cord. Astfel, o persoana poate experimenta un accident vascular cerebral in acelasi timp cu un atac de cord.

Accidentul vascular cerebral pe termen lung dupa un atac de cord, este unul dintre efectele adverse cunoscute ale acestei afectiuni. Acesta este motivul pentru care unul dintre aspectele importante ale asistentei post-infarct miocardic include abordarea prevenirii accidentului vascular cerebral, care include mentinerea nivelului sanatos de colesterol si a tensiunii arteriale in intervalul recomandat.

Interventiile chirurgicale

Atacurile vasculare cerebrale care au loc in timpul sau la scurt timp dupa interventia chirurgicala pot fi devastatoare, ducand la mai multe zile de spitalizare, si riscuri crescute de deces sau de invaliditate pe termen lung.

Pentru cele mai multe interventii chirurgicale, riscul de accident vascular cerebral perioperator este mai mic de 1%. Dar riscul poate fi la fel de mare ca 5% pentru interventii chirurgicale pentru cap si tumori la gat, si intre 2 si 10% pentru diferite interventii chirurgicale cardiace.

Cea mai frecventa cauza de accident vascular cerebral perioperator sunt cheagurile de sange. In gestionarea pacientilor operati, medicii trebuie sa echilibreze riscul de accident vascular cerebral fata de riscul unor complicatii hemoragice semnificative. Studiile au constatat ca pentru multe interventii chirurgicale, inclusiv pentru procedurile cardiovasculare, beneficiile acordarii de aspirina pacientilor (un diluant sanguin) depasesc riscul de sangerare.

Cauzele atacului vascular cerebral hemoragic

Exista doua tipuri principale de accident vascular cerebral hemoragic:
  • Hemoragie intercerebrala: hemoragia se produce in interiorul creierului. Acesta este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral hemoragic.
  • Hemoragia subarahnoida: Sangerarea are loc intre creier si membranele care il acopera.
Exista doua cauze posibile ale unui vas de sange rupt in creier. Cea mai comuna cauza este un anevrism. Un anevrism apare atunci cand o sectiune a unui vas de sange se largeste din cauza tensiunii arteriale cronice si periculoase, sau cand un perete al unui vas de sange este slab, de obicei congenital. Aceasta balonare duce la subtierea peretelui vasului si, in cele din urma, la o ruptura.

O cauza mai rara a atacului vascular cerebral hemoragic este o malformatie arteriovenoasa (MAV). Acest lucru se intampla atunci cand arterele si venele sunt conectate anormal fara capilare intre ele. Malformatiile arteriovenoase sunt congenitale. Asta inseamna ca sunt prezente la nastere, dar nu sunt ereditare. Nu se stie exact de ce apar la unii oameni.

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala poate duce la complicatii severe si creste riscul de boli de inima, accident vascular cerebral si deces.

Tensiunea arteriala este forta exercitata de sange asupra peretilor vaselor de sange. Presiunea depinde de munca facuta de inima si de rezistenta vaselor de sange.

Tensiunea arteriala ridicata dauneaza arterelor intregului corp, creand conditii in care acestea pot exploda sau se pot infunda usor. Arterele slabe din creier, care rezulta din tensiunea arteriala ridicata, cresc riscul pentru accident vascular cerebral - de aceea tinerea sub control a hipertensiunii arteriale este esentiala pentru a reduce sansele de a avea un accident vascular cerebral.

Traumatismele craniene

Traumatismul cranian apare atunci cand o lovitura la cap provoaca modificari ale functiei creierului unei persoane. Poate rezulta din vatamari precum caderi, accidente de vehicule si violenta. Cand sunt severe, traumele pot provoca hemoragie in diferite compartimente intracraniene, contuzie cerebrala si edem cerebral.

Anevrismul cerebral

Un anevrism este un punct slab intr-un vas de sange care poate aparea oricand pe parcursul vietii. O data cu inaintarea in varsta, anevrismul creste incet transformandu-se intr-un balon. Tensiunea arteriala ridicata si arteroscleroza accelereaza acest proces. Daca anevrismul se rupe, acesta creeaza o hemoragie.

Iradierea terapeutica

Persoanele cu tumori cerebrale primesc de multe ori radiochirurgie stereotactica (radiatii administrate intr-o singura doza mare), in cazul in care cancerul se afla doar in unul sau in cateva locuri din creier. Efectele secundare depind de zona in care are loc radiatia. Unele reactii adverse pot aparea rapid, dar altele ar putea sa nu apara pana la 1-2 ani dupa tratament.

Vasculopatie indusa de radiatie - Tratamentul prin radioterapie pentru cancerele capului si gatului poate duce la toxicitate intarziata la nivelul sistemului nervos. Celulele creierului pot muri ca rezultat, dar se crede ca leziunile vaselor de sange se dezvolta.

Tulburarile degenerative ale vaselor sangvine

Displasia fibromusculara - o boala care determina dezvoltarea anormala a celulelor in peretele arterei. Ca urmare, pot aparea zone de ingustare, anevrisme sau disectii.

Sindroame reversibile de vasoconstrictie cerebrala - o afectiune in care arterele creierului dezvolta vasospasm (un spasm al vaselor de sange care cauzeaza un flux sanguin mai mic) fara o cauza clara, cum ar fi hemoragia sau trauma.

Boala Moyamoya - o boala rara a arterelor carotide in care acestea se ingusteaza progresiv si se pot inchide, ducand fie la accident vascular cerebral ischemic, fie la hemoragie.

Factori de risc ai atacului vascular cerebral

Un accident vascular cerebral intrerupe fluxul de sange intr-o zona a creierului. Atacurile cerebrale pot fi fatale, dar riscul poate fi redus. Multi factori de risc ai atacului vascular cerebral sunt legati de stilul de viata, astfel incat toata lumea are puterea de a reduce riscul de a avea un accident vascular cerebral.

Diabetul

Persoanele cu diabet de tip 1 si de tip 2 sunt, de asemenea, expuse riscului de accident vascular cerebral. Nu exista nici un tratament pentru diabet, dar cu medicamente si o dieta adecvata, puteti mentine un nivel sanatos de zahar din sange. Acest lucru reduce complicatiile cum ar fi atac de cord, accident vascular cerebral, leziuni ale organelor si leziuni ale nervilor.

Hipertensiunea

Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este cel mai important factor de risc pentru accident vascular cerebral. Tensiunea arteriala se refera la presiunea din interiorul arterelor. Tensiunea arteriala normala este de aproximativ 120/80, in timp ce tensiunea arteriala ridicata este de 120/80 pana la 140/90. Tensiunea arteriala ridicata este atunci cand tensiunea arteriala este in mod constant peste 140/90. Aceasta se numeste hipertensiune.

Hipertensiunea poate determina, de asemenea, ingrosarea peretilor arteriali, ducand la ingustarea si eventual blocarea vasului (accident vascular cerebral ischemic). In ateroscleroza, presiunea sangelui dvs. de pompare ar putea "indeparta" resturile de pe peretii arterelor deteriorate. Resturile circulante (numite emboli) pot provoca un accident vascular cerebral prin depunere, si blocarea unui vas de sange in creier.

Nivelul crescut de colesterol

Colesterolul este o substanta asemanatoare grasimilor, care este produsa de corpul uman. Are multe roluri esentiale de jucat, dar devine o problema daca nivelurile din sange sunt prea mari. Colesterolul din sange contribuie la formarea unei substante numite aterom, care se lipseste de peretii arterelor si conduce la ateroscleroza (ingustarea si intarirea arterelor). Daca o artera care duce la creier devine blocata, poate aparea un accident vascular cerebral.

Afectiuni cardiace

Mai multe tipuri de boli de inima sunt factori de risc pentru accident vascular cerebral. De asemenea, accidentul vascular cerebral este un factor de risc pentru boala coronariana.

Persoanele cu boala cardiaca coronariana, angina pectorala sau care au suferit un atac de cord din cauza aterosclerozei, au un risc crescut de doua ori mai mare de accident vascular cerebral decat cei care nu sufera de aceste boli. Daca aveti ateroscleroza in arterele coronare, este foarte probabil sa aveti ateroscleroza si in alte parti ale corpului.

Fumatul

Fumatul poate dubla sau chiar cvadrupla riscul de accident vascular cerebral. Unele substante chimice din fumul de tigara (cum ar fi nicotina si monoxidul de carbon) accelereaza procesul de ateroscleroza (ingustarea arterelor). Exista mai multe sanse de formare a cheagurilor, deoarece fumatul ingroasa sangele si face factorii de coagulare, cum ar fi plachetele, mult mai "lipiciosi". Fumul de tigara forteaza arterele sa se stranga (sa se ingusteze), ceea ce ingreuneaza deplasarea prin vase a sangelui ingrosat.

Supraponderabilitatea

Asa cum fumatul poate creste sansele de a avea cancer pulmonar, excesul de greutate poate creste foarte mult sansele dumneavoastra de a avea un accident vascular cerebral. Din cauza excesului de grasime din organism, este posibil sa apara inflamatie, ceea ce determina un flux sanguin scazut si blocaje potentiale - doua cauze majore de accident vascular cerebral.

Diverse studii arata ca dieta este un factor important de risc in dezvoltarea accidentului vascular cerebral. Fiind supraponderali sau obezi poate creste riscul de accident vascular cerebral. Prea multa grasime corporala poate contribui la hipertensiunea arteriala si colesterol ridicat, si poate duce la boli de inima si diabet zaharat de tip 2. Daca nu va puteti mentine greutatea in limitele recomandate, adresati-va unui medic sau unui dietetician pentru ajutor.

Alti factori de risc pentru atacul vascular cerebral

Avand o boala de baza este un alt factor de risc al unui accident vascular cerebral. Acestea includ:
  • boala arteriala periferica: ingustarea vaselor de sange datorita acumularii placii in peretii arterelor
  • boala arteriala carotida: ingustarea vaselor de sange in partea din spate a gatului din cauza acumularii de placi
  • fibrilatie atriala: batai neregulate ale inimii care determina un flux sanguin scazut si cheaguri de sange care pot calatori in creier
  • bolile cardiace: unele boli, cum ar fi boala coronariana, boala valvelor inimii si defectele cardiace congenitale, pot provoca cheaguri de sange
  • boala celulara sickle: un tip de celule rosii din sange care se lipesc de peretii vaselor de sange si blocheaza fluxul de sange la creier
  • antecedente personale de atac ischemic tranzitor (AIT) sau de mini-accident vascular cerebral
Factori de risc care nu pot fi preveniti:
  • Varsta inaintata. Accidentul vascular cerebral afecteaza oameni de toate varstele. Dar cu cat sunteti mai in varsta, cu atat este mai mare riscul de accident vascular cerebral.
  • Sexul. Femeile au un risc mai mare de accident vascular cerebral pe durata vietii decat barbatii. Utilizarea pilulelor contraceptive si sarcina prezinta riscuri speciale pentru accident vascular cerebral la femei.
  • Ereditate si rasa. Oamenii cu rude apropiate care au avut un accident vascular cerebral, au un risc mai mare de accident vascular cerebral. Afro-americanii au un risc mai mare de deces si handicap de la accident vascular cerebral decat caucazienii. Asta pentru ca au tensiune arteriala crescuta mai des.
  • Accident anterior. Cine a avut un accident vascular cerebral este supus unui risc mai mare de a avea altul.

Metode de diagnostic pentru atacul vascular cerebral

Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru accidentul vascular cerebral, echipa de medici trebuie sa evalueze tipul de accident vascular cerebral pe care il aveti, si zonele din creier afectate de accident vascular cerebral. De asemenea, medicii trebuie sa excluda alte cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi o tumoare pe creier sau o reactie la medicament.

Atacurile vasculare cerebrale debuteaza rapid, si vor aparea adesea inainte ca un individ sa poata fi vazut de un medic pentru un diagnostic adecvat.

Pentru a obtine cel mai bun diagnostic si tratament posibil, persoanele afectate trebuie tratate la un spital in termen de 3 ore de la aparitia simptomelor lor.

Anamneza pacientului

Diagnosticul clinic al accidentului vascular cerebral este, de obicei, dat dupa efectuarea de catre medic a unui istoric si a unui examen fizic. In timp ce viteza este importanta in efectuarea diagnosticului, este, de asemenea, important sa se stie circumstantele care au adus pacientul la camera de urgenta. De exemplu, medicul trebuie sa afle daca pacientul a inceput sa vorbeasca neclar cu o ora in urma, sau daca acest simptom a aparut cu o seara in urma.

Diagnosticul trebuie sa se faca urgent si sa se determine daca tratamentul cu medicamente trombolitice (medicamente care elimina cheaguri) pentru a "inversa" accidentul vascular cerebral este o posibilitate. Intervalul de timp pentru interventie este mic, de exemplu la 3-4 ore de la aparitia simptomelor. Din acest motiv, membrii familiei sau martorii pot fi necesari pentru confirmarea informatiilor, mai ales daca pacientul nu este complet treaz sau are un deficit de vorbire.

Medicul va dori sa stie daca ati suferit leziuni la nivelul capului. Veti fi intrebat despre istoricul personal si familial al bolilor de inima, al atacului ischemic tranzitor si al accidentului vascular cerebral.

Testele imagistice

Tomografie computerizata (CT). O scanare CT utilizeaza o serie de raze X pentru a crea o imagine detaliata a creierului. O scanare CT poate arata o hemoragie, o tumoare, un accident vascular cerebral si alte afectiuni. Medicii pot injecta un colorant in sange pentru a va vedea vasele de sange din gat si creier in detaliu (angiografie computerizata tomografica). Exista diferite tipuri de scanari CT pe care medicul dumneavoastra le poate utiliza in functie de situatia dumneavoastra.

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). Un RMN utilizeaza unde radio si magneti pentru a crea o vizualizare detaliata a creierului. Un RMN poate detecta tesutul cerebral afectat de un accident vascular cerebral ischemic si hemoragii cerebrale. Medicul dvs. poate injecta un colorant intr-un vas de sange pentru a vedea arterele si venele, si pentru a evidentia fluxul de sange (angiografia prin rezonanta magnetica sau venografia cu rezonanta magnetica).

Ultrasonografia carotidiana. In acest test, undele sonore creeaza imagini detaliate ale interiorului arterelor carotide din gat. Acest test arata acumularea de depozite grase (placi) si fluxul de sange in arterele carotide.

Angiograma cerebrala. In acest test, medicul introduce un tub subtire, flexibil (cateter), printr-o mica incizie, de obicei in gat, si il ghideaza prin arterele majore si in artera carotida sau vertebrala. Apoi medicul dumneavoastra injecteaza un colorant in vasele de sange pentru a le face vizibile sub imaginea cu raze X. Aceasta procedura ofera o imagine detaliata a arterelor din creier si gat.

Ecocardiograma. O ecocardiograma utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. O ecocardiograma poate gasi o sursa de cheaguri in inima, care ar fi putut calatori de la inima la creier si ar fi cauzat accidentul vascular cerebral.

Ecocardiograma transesofagiana. In acest test, medicul introduce un tub flexibil, cu un dispozitiv mic (traductor) atasat in gat, si in jos in tubul care conecteaza spatele gurii la stomac (esofag). Deoarece esofagul este in spatele inimii, o ecocardiograma transesofagiana poate crea imagini clare si detaliate cu ultrasunete ale inimii si cheagurilor de sange.

Analize de sange

Se pot efectua mai multe teste de sange, care informeaza echipa de ingrijire cat de repede se incheaga sangele, daca nivelul de zahar din sange este anormal de mare sau scazut, daca substantele chimice critice din sange sunt in afara echilibrului sau daca aveti o infectie. Gestionarea timpului de coagulare a sangelui si nivelurile de zahar si alte substante chimice cheie, vor face parte din ingrijirea dvs. pentru accident vascular cerebral.

Daca aveti simptome cum ar fi confuzia si vorbirea neclara, medicul dumneavoastra ar putea efectua un test de zahar in sange. Acest lucru se datoreaza faptului ca discursul neclar si confuzia sunt, de asemenea, simptomele unui nivel scazut de zahar din sange.

Consecintele atacului vascular cerebral

Un accident vascular cerebral poate duce la pierderea permanenta a functiei. Efectele pe termen lung ale accidentului vascular cerebral depind de ce parte a creierului a fost afectata si de cat de mult. Tratamentul precoce si reabilitarea dupa accident vascular cerebral pot imbunatati recuperarea, si multi oameni isi recapata o multime de functii.

Cele mai frecvente tipuri de invaliditate dupa accident vascular cerebral sunt tulburari de vorbire, abilitati fizice limitate, slabiciune sau paralizie a membrelor de pe o parte a corpului, dificultati la prinderea sau mentinerea lucrurilor si o capacitate lenta de a comunica.
Orice schimbari fizice dupa un accident vascular cerebral vor depinde de ce parte a creierului a fost deteriorata si de cat de mult.

Schimbarile in experienta fizica pot include:
  • dificultate cu prinderea sau tinerea obiectelor
  • oboseala - poate fi cauzata de schimbari fizice sau de medicatie, dar si de modificari ale dispozitiei, depresie, anxietate sau dificultati de somn
  • incontinenta - multe tipuri de incontinenta pot aparea, dar pot fi cauzate de medicatie, slabiciune musculara, modificari ale senzatiilor, gandire si memorie
  • durere - poate fi cauzata de afectarea reala sau potentiala a tesuturilor (durere nociceptiva) sau de deteriorarea nervilor, care apoi trimit mesaje incorecte catre creier (durere neuropata)
  • capacitatea limitata de a efectua activitati fizice sau exercitii
  • probleme de inghitire
  • probleme de vedere
  • slabiciune sau paralizie a membrelor de pe o parte a corpului
Daca ati suferit un accident vascular cerebral, este normal sa aveti schimbari in starea de spirit si personalitate. Unele modificari emotionale pot fi cauzate de deteriorarea creierului in urma accidentului vascular cerebral, dar puteti, de asemenea, sa experimentati o serie de emotii, precum si depresia, ca raspuns la schimbarea situatiei dvs.

Depresia este frecventa in primul an dupa un accident vascular cerebral, dar este deosebit de comuna la persoanele care au probleme cu intelegerea, gasirea de cuvinte si comunicarea (afazie), dupa un accident vascular cerebral.

Dupa un accident vascular cerebral, oamenii pot avea, de asemenea, anxietate fie pe cont propriu, fie cu depresie. Anxietatea este mai mult decat un stres.

Modificarile personale si comportamentale sunt de asemenea comune si pot include:
  • iritabilitate - reactionand la lucruri care in mod normal nu i-ar deranja
  • agresivitate - fizica sau verbala
  • apatie sau lipsa de motivare
  • un comportament repetitiv - devenind blocat in repetarea cuvintelor sau comportamentelor
  • dezinhibarea - tendinta de a spune si de a face lucruri care sunt inadecvate din punct de vedere social
  • impulsivitatea - poate include si actiuni bruste si necorespunzatoare din punct de vedere social.
Un accident vascular cerebral va poate schimba gandirea si memoria si, de asemenea, cum vedeti, auziti si simtiti lumea. Acest lucru poate afecta modul in care ganditi despre dvs., familie si prieteni.

Abilitatile de gandire si memorie sunt, de asemenea, cunoscute ca abilitati cognitive. Abilitatile cognitive pot fi afectate de starea dvs. emotionala sau de oboseala, dar un accident vascular cerebral poate provoca, de asemenea, modificari cognitive diferite.

tratament avc

Cum se trateaza atacul vascular cerebral

Tratamentul pentru accident vascular cerebral vizeaza de asemenea, prevenirea potentialelor probleme pe care le poate provoca. Tratamentul pentru accident vascular cerebral a avansat in ultimii 10 ani, dar optiunile sunt inca destul de limitate. In ansamblu, cheia pentru tratamentul accidentului vascular cerebral consta in diagnosticarea acestuia cat mai curand posibil, imediat dupa inceperea simptomelor.

Tratamentul eficient al accidentului vascular cerebral poate preveni dizabilitatea pe termen lung si poate salva vieti.

Tratamentele specifice recomandate depind de cauza accidentului vascular cerebral:
  • un cheag de sange care obstructioneaza fluxul de sange catre creier (accident vascular cerebral ischemic)
  • sangerare in sau in jurul creierului (accident vascular cerebral hemoragic)
Tratamentul implica, de obicei, administrarea unui sau mai multor medicamente diferite, desi unele persoane pot avea nevoie si de interventii chirurgicale.

Primul ajutor in caz de atac vascular cerebral

Un accident vascular cerebral poate duce la pierderea echilibrului sau la inconstienta, care poate duce la cadere. Daca credeti ca dvs. sau cineva din jurul dvs. este posibil sa aiba un accident vascular cerebral, urmati acesti pasi:
  • Apelati serviciile de urgenta. Daca aveti simptome de accident vascular cerebral, puneti pe altcineva sa sune. Ramaneti cat se poate de calm in timp ce asteptati ajutor de urgenta.
  • Daca aveti grija de altcineva care are un accident vascular cerebral, asigurati-va ca sta intr-o pozitie sigura si confortabila. De preferinta, persoana afectata ar trebui sa se afle pe o parte, cu capul usor inaltat si sustinut in cazul in care vomita.
  • Verificati daca respira. Daca nu respira, efectuati resuscitare cardiorespiratorie. Daca are dificultati de respiratie, slabiti orice imbracaminte constrictiva, cum ar fi o cravata sau o esarfa.
  • Vorbiti intr-un mod linistit, calm.
  • Acoperiti persoana cu o patura pentru a-si mentine caldura.
  • Nu ii oferiti nimic sa manance sau sa bea.
  • Daca persoana prezinta o slabiciune a membrelor, evitati sa o miscati.
Observati persoana cu atentie pentru orice modificare a starii. Fiti pregatiti sa ii spuneti operatorului de urgenta despre simptome si cand au inceput. Asigurati-va ca mentionati daca persoana a cazut sau s-a lovit la cap.
Apelarea numarului de urgenta 112

Nu asteptati sau nu ezitati sa solicitati ajutor medical de urgenta pentru cineva care sufera un accident vascular cerebral. Daca este suspectat un accident vascular cerebral, sunati la 112; tratamentul rapid are potentialul de a face o mare diferenta in ceea ce priveste rezultatul si recuperarea.

Aplicarea testului FAST 

FAST este o modalitate usoara de a va aminti si de a identifica cele mai frecvente simptome de accident vascular cerebral. Recunoasterea accidentului vascular cerebral si a apelarii serviciului de urgenta va determina cat de repede cineva va primi ajutor si tratament.
  • FACE (fata): Cereti persoanei sa zambeasca. Are o parte a fetei inclinata?
  • ARMS (brate): Cereti persoanei sa ridice ambele brate. Are un brat un pic in jos?
  • SPEECH (vorbire): Solicitati persoanei sa repete o simpla expresie. Discursul ii este tulburat sau ciudat?
  • TIME (timp): Daca observati oricare dintre aceste semne, sunati la 112 imediat.

Tratamentul medicamentos pentru atacul vascular cerebral

Medicamentele utilizate pentru tratarea accidentului vascular cerebral de obicei lucreaza in moduri diferite. Unele distrug efectiv cheagurile de sange existente. Altele ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange in vasele de sange. Unele medicamente lucreaza pentru a ajusta tensiunea arteriala ridicata si nivelurile de colesterol, pentru a preveni blocarea fluxului sanguin.

Medicatia pentru atacul vascular cerebral ischemic

Daca ati suferit un accident vascular cerebral ischemic, este recomandata o combinatie de medicamente pentru tratarea afectiunii si prevenirea aparitiei acesteia.

Unele dintre aceste medicamente trebuie luate imediat si numai pentru o perioada scurta de timp, in timp ce altele pot fi initiate numai dupa ce accidentul a fost tratat si poate fi necesar sa se ia pe termen lung.

Tromboliza - Atacurile ischemice pot fi adesea tratate prin injectarea unui medicament numit alteplaza, care dizolva cheagurile de sange si restabileste fluxul de sange catre creier. Aceasta utilizare a medicamentelor antitrombotice este cunoscuta sub numele de tromboliza.

Alteplaza este cea mai eficienta metoda de tratament daca se incepe cat mai curand posibil, dupa aparitia accidentului vascular cerebral. Nu este recomandat in general daca au trecut mai mult de 4,5 ore, deoarece nu este clar cat de benefica este atunci cand este utilizata dupa acest timp.

Inainte ca alteplaza sa poata fi utilizata, este foarte important ca o scanare cerebrala sa fie efectuata pentru a confirma diagnosticul unui accident vascular cerebral ischemic. Acest lucru se datoreaza faptului ca medicamentul poate face ca sangerarea care apare in accidentele hemoragice, sa fie mai grava.

Antiplachetare - Majoritatea oamenilor vor primi o doza obisnuita de aspirina. Pe langa faptul ca este un analgezic, aspirina este un antiagregant care reduce sansele de formare a unui alt cheag. In plus fata de aspirina, sunt disponibile si alte medicamente antiagregante, cum ar fi clopidogrelul si dipiridamolul.

Anticoagulante - Unii oameni pot primi un anticoagulant pentru a reduce riscul de aparitie a altor cheaguri de sange in viitor. Anticoagulantele previn formarea cheagurilor de sange prin schimbarea compozitiei chimice a sangelui, intr-un mod care impiedica aparitia cheagurilor. Warfarina, apixabanul, dabigatranul, edoxabanul si rivaroxabanul sunt exemple de anticoagulante pentru utilizare pe termen lung. Exista, de asemenea, un numar de anticoagulante numite heparine care pot fi administrate numai prin injectare, si sunt utilizate pe termen scurt.

Antihipertensive - Daca tensiunea arteriala este prea mare, vi se pot oferi medicamente care sa o reduca. Medicamentele utilizate in mod obisnuit includ:
  • diuretice tiazidice
  • inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE)
  • blocante ale canalelor de calciu
  • beta-blocante
  • alfa-blocante
Activatorul de plasminogen tisular - Activatorul de plasminogen tisular (APT) este singurul medicament pentru accident vascular cerebral care sparge cu adevarat un cheag de sange. Acesta este utilizat ca un tratament de urgenta in timpul unui accident vascular cerebral. Pentru acest tratament, ATP este injectat intr-o vena sau artera, astfel incat sa ajunga rapid la cheagul de sange. ATP nu este folosit pentru toata lumea. Persoanelor cu risc crescut de sangerare in creier nu li se administreaza APT.

Statina - Daca nivelul colesterolului din sange este prea mare, vi se recomanda sa luati un medicament cunoscut sub numele de statina. Statinele reduc nivelul colesterolului din sange prin blocarea unei substante chimice (enzima) din ficat, care produce colesterol. Este posibil sa vi se ofere o statina chiar daca nivelul colesterolului nu este deosebit de ridicat, deoarece poate ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral indiferent de nivelul colesterolului.

Medicatia pentru atacul vascular cerebral hemoragic

Ca si in cazul atacurilor vasculare cerebrale ischemice, unii oameni care au suferit un accident vascular cerebral hemoragic, vor primi de asemenea medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale si prevenirea accidentelor vasculare cerebrale suplimentare.

Daca luati anticoagulante inainte de a avea accident vascular cerebral, este posibil sa aveti nevoie de tratament pentru a inversa efectele medicamentelor, si pentru a reduce riscul de hemoragie ulterioara.

Multi medici prescriu medicamente anti-convulsii ca masura de protectie. Acest medicament poate fi continuat timp de sase luni sau mai mult dupa un accident vascular cerebral. In cazul hemoragiei subarahnoide, care provoaca de obicei spasme ale arterelor apropiate de locul sangerarii, medicamentele pot fi utilizate pentru a preveni ingustarea arterelor atunci cand acestea sunt in spasme.

Interventia chirurgicala pentru atacul vascular cerebral

Chirurgia poate fi necesara pentru a repara arterele blocate sau rupte. Pentru un accident vascular cerebral hemoragic, aceasta poate implica repararea unui anevrism hemoragic sau a unor malformatii arteriovenoase. In cazul in care un accident vascular cerebral ischemic a fost cauzat de un blocaj in artera gatului, pentru a elimina blocajul poate fi folosita interventia chirurgicala. Aceasta este cunoscuta sub numele de endarterectomie carotidiana.

Procedurile neurochirurgicale utilizate pentru tratarea accidentului vascular cerebral si a cheagurilor de sange includ:
  • Proceduri simple si complexe de bypass intracranian(chirurgie pentru arterele blocate in interiorul craniului)
  • Craniotomie (operatie craniana) si decompresie hemisferica (interventie chirurgicala pentru diminuarea presiunii asupra creierului) daca un accident vascular cerebral afecteaza o arie larga a creierului
  • Endarterectomia carotidiana pentru eliminarea depozitelor grase din interiorul arterelor gatului
  • Chirurgie pentru tratarea unui perete arterial bombat
  • Chirurgie pentru a elimina o malformatie arteriovenoasa (MAV), o incurcatura anormala a venelor si arterelor
  • Radiochirurgie stereotactica (radioterapie avansata) pentru a trata MAV care nu pot fi inlaturate in siguranta prin interventie chirurgicala
  • Operatie minim invaziva prin vasele de sange, utilizata pentru a trata anevrisme intracraniene, MAV si vasele de sange blocate

Endarterectomie carotidiana

Unele accidente ischemice sunt cauzate de ingustarea unei artere in gat numita artera carotida, care transporta sange in creier. Ingustarea, numita stenoza carotida, este cauzata de acumularea de placi grase.

Daca stenoza carotidiana este deosebit de severa, chirurgia poate fi folosita pentru a debloca artera. Aceasta se face folosind o tehnica chirurgicala numita endarterectomie carotida. Aceasta presupune ca medicul sa faca o taietura (incizie) in gat, pentru a deschide artera carotida si a elimina depozitele de grasime.

Embolizare endovasculara

Embolizarea endovasculara (EE) este o procedura chirurgicala invaziva. Este folosita pentru a trata vasele de sange anormale gasite in creier, precum si in alte zone ale corpului. Aceasta procedura este o alternativa la interventia chirurgicala deschisa. Blocheaza vasele de sange pentru a reduce fluxul de sange intr-o zona afectata.
In embolizarea endovasculara, medicul introduce un tub lung si subtire (cateter) intr-o artera a piciorului, si il conduce prin vasele de sange spre creier folosind imagistica cu raze X. Chirurgul pozitioneaza cateterul intr-una din arterele alimentare spre malformatia arteriovenoasa si injecteaza un agent de embolizare, cum ar fi particule mici sau o substanta asemanatoare lipiciului, pentru a bloca artera si pentru a reduce fluxul de sange in malformatia arteriovenoasa.

Repararea vaselor sangvine

Repararea anevrismului cerebral este o procedura chirurgicala utilizata pentru a trata un vas de sange infundat in creier, care prezinta riscul ruperii.

Un anevrism apare atunci cand peretele unui vas de sange se subtiaza si se baloneaza. Multe anevrisme raman nedetectate, deoarece este posibil ca cineva sa nu aiba simptome pana nu se rup.

Un anevrism al creierului ar putea duce la accident vascular cerebral sau leziuni cerebrale daca nu este tratat. Daca medicul dumneavoastra constata un anevrism care nu s-a rupt, probabil va va recomanda sa il reparati cat mai repede posibil.

Operatia vaselor de sange este folosita fie pentru a indeparta o malformatie arteriovenoasa, fie pentru a distruge vasele de sange instabile din interiorul acesteia.

Chirurgia deschisa a creierului care implica o craniotomie (craniul este deschis pentru a avea acces la creier) este folosita in cazurile in care MAV poate fi accesata relativ usor. Tehnicile microchirurgicale sunt utilizate pentru a elimina MAV, reducand alimentarea cu sange. Angiografia cerebrala este apoi utilizata pentru a verifica fluxul sanguin prin vasele de sange care sunt lasate pentru a se asigura ca MAV este complet indepartata.

Drenarea sangelui din interiorul creierului

Presiunea din creier poate fi masurata prin plasarea unui dispozitiv, cunoscut sub numele de tub de ventriculostomie, prin craniu intr-o zona a creierului numita ventricul. Daca presiunea este ridicata, o mica cantitate de fluid cefalorahidian poate fi indepartata din ventricul. O ventriculostomie poate fi de asemenea folosita pentru a scurge sangele care a fost colectat in creier ca urmare a accidentului vascular cerebral.

Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru a drena sangele din interiorul creierului. Un tip implica indepartarea unei bucati din craniu (cunoscuta sub numele de craniotomie). Alte tipuri de interventii chirurgicale implica efectuarea de gauri mici in craniu si apoi scurgerea sangelui si a oricaror cheaguri cu ajutorul unui ac sau al unui endoscop (o camera telescopica foarte mica, asemanatoare tubului). Alte proceduri implica folosirea tomografiei computerizate pentru a afla unde este sangerarea, si apoi o piesa speciala pentru a aspira sangele si cheagurile.

Montarea unui stent

Un stent este un tub mic pe care medicul dumneavoastra il poate introduce intr-un pasaj blocat pentru a-l mentine deschis. Stentul restabileste fluxul de sange sau alte fluide, in functie de locul in care este plasat. Stenturile sunt realizate din metal sau plastic. Grafturile de stent sunt stenturi mai mari utilizate pentru arterele mai mari.

Stenturile pot fi, de asemenea, utile pentru a preveni ruperea anevrismelor in creier, aorta sau alte vase de sange.

De obicei, medicul introduce un stent utilizand o procedura minim invaziva. In timpul procedurii, medicul dumneavoastra poate utiliza, de asemenea, o tehnica de imagistica numita angiograma pentru a ajuta ghidarea stentului prin vas.

Recuperarea dupa atacul vascular cerebral

Dupa primul ajutor si tratament, procesul de recuperare dupa atacul vascular cerebral variaza. Depinde de numerosi factori, cum ar fi cat de rapid a fost primit tratamentul sau daca persoana are alte afectiuni medicale.

Recuperarea medicala are mai multe scopuri in cazul AVC:
  • Prevenirea si tratamentul complicatiilor medicale
  • Facilitarea farmacologica a procesului de neurorecuperare
  • Invatarea miscarilor de ameliorare a simptomelor
  • Consolidarea si perfectionarea controlului motor, echilibrului si coordonarii in actiunile motrice
  • Insusirea activitatilor de autoservire prin promovarea miscarilor paliative
  • Automatizarea miscarilor uzuale
  • Includerea activa si constienta in activitatea verbala
  • Includerea constienta in compensarea defectelor de vorbire si intelegere
  • Aplicarea metodologiilor si tehnicilor de interventie asupra atentiei, memoriei, perceptiei spatiale, calcularii si praxisului in functie de eterogenitatea deficitului cognitiv
  • Managementul depresiei postAVC si al anxietatii
  • Analiza comprehensiva si interventii asupra functiilor psihosociale

Prima etapa de recuperare este cunoscuta sub numele de ingrijire acuta. Are loc intr-un spital. In aceasta etapa, starea dumneavoastra este evaluata, stabilizata si tratata. Nu este neobisnuit ca cineva care a avut un accident vascular cerebral sa ramana in spital timp de pana la o saptamana. Dar de acolo, calatoria de recuperare este adesea doar inceputul.

Reabilitarea este de obicei urmatoarea etapa de recuperare dupa un atac vascular cerebral. Aceasta poate avea loc in spital sau intr-un centru de reabilitare. Daca complicatiile accidentului vascular cerebral nu sunt severe, reabilitarea poate fi in ambulatoriu.

In cadrul Centrokinetic, recuperarea in AVC se face in cadrul Departamentului dedicat recuperarii neurologice, coordonat de Dr. Georgiana Tache, medic primar cu peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperarii medicale. Departamentul se intinde pe o suprafata de 120 m2 si este dotat cu aparatura de ultima generatie, care raspunde nevoilor pacientilor nostri si este necesara pentru acordarea tratamentului optim.Pentru o programare la Centrokinetic, sunati la 031433537, scrieti la programari@centrokinetic.ro sau folositi modulul de programari online.

Durata si ritmul recuperarii dupa atacul vascular cerebral

Durata si ritmul recuperarii dupa atacul vascular cerebral depind de gravitatea accidentului vascular cerebral si de complicatiile acestuia. Unii supravietuitori ai accidentului vascular cerebral se recupereaza rapid, dar cei mai multi au nevoie de o forma de reabilitare pe termen lung, care poate dura luni sau ani dupa accidentul vascular cerebral.

Planul de reabilitare a accidentului vascular cerebral se va schimba in timpul recuperarii, pe masura ce reinvatati abilitatile, si nevoile dvs. se schimba.

Recuperarea variaza de la persoana la persoana. Este greu de anticipat cate abilitati ati putea recupera si cat de curand. In general, reabilitarea de succes dupa un accident vascular cerebral depinde de:
  • Factori fizici, inclusiv severitatea accidentului vascular cerebral, atat in ceea ce priveste efectele cognitive, cat si cele fizice
  • Factori emotionali, cum ar fi motivatia si starea de spirit, si capacitatea dvs. de a va mentine activitatile de reabilitare in afara sesiunilor de terapie
  • Factori sociali, cum ar fi sprijinul prietenilor si al familiei
  • Factori terapeutici, incluzand un inceput rapid al reabilitarii si aptitudinile echipei de reabilitare
Rata de recuperare este, in general, mai mare in saptamanile si lunile care urmeaza dupa un accident vascular cerebral. Cu toate acestea, exista dovezi ca performanta se poate imbunatati chiar intre 12 si 18 luni dupa un accident vascular cerebral.

Tratamentul medicamentos

Daca ati avut un accident vascular cerebral, aveti o sansa de 25% -35% de a avea un al doilea. Medicul dumneavoastra va folosi medicamente pentru a reduce aceste cote.

Va trebui sa controlati tensiunea arteriala ridicata. De asemenea, este posibil sa trebuiasca sa incepeti sau sa ramaneti pe diluanti ai sangelui, sau sa luati medicamente pentru a trata orice probleme cardiace subiacente.

Amestecul exact de medicamente va depinde de tipurile de accident vascular cerebral pe care l-ati avut.

Fizioterapia

Fizioterapia va poate ajuta cu probleme de miscare si echilibru dupa un accident vascular cerebral.

Un fizioterapeut va poate ajuta sa practicati lucrurile pe care le gasiti dificile, cum ar fi statul in picioare sau mersul pe jos, pentru a va intari muschii si a-i face sa functioneze mai eficient. De asemenea, va poate ajuta sa lucrati la echilibrul dvs. si sa faceti exercitii pentru a va imbunatati rezistenta, sau sa scapati de emeteli daca e cazul.

Sedintele de fizioterapie si exercitiile pe care le faceti vor depinde de tipurile de probleme pe care le aveti. Un fizioterapeut va va evalua problemele si va va recomanda activitati adecvate pentru dumneavoastra.

Daca aveti probleme cu piciorul, fizioterapeutul va poate sugera sa incercati o orteza pentru glezna. Acesta este un tip de proteza care va sustine glezna, astfel incat sa puteti sprijini greutatea in siguranta.

Stimularea electrica functionala (cunoscuta si sub denumirea de SEF) poate fi, de asemenea, utilizata pentru a trata picioarele cazute. Acesta este un dispozitiv care utilizeaza impulsuri electrice mici pentru a face ca muschii slabi sa lucreze in picioare.

Kinetoterapia

Kinetoterapia contributie la imbunatatirea vietii pacientului care a suferit un AVC. In functie de obiectivul urmarit, terapeutul va alege programul de exercitii potrivit si va ajuta pacientul sa execute corect miscarile. Acesta va apela la exercitii si tehnici de reeducare a ritmului si a tempoului in executarea activitatilor mortice, la tehnici de biofeedback (activ si pasiv), ortezari, stretching etc.

Pentru un program personalizat de kinetoterapie in cazul AVC, incepeti cu o programare: sunati la 031433537, scrieti la programari@centrokinetic.ro sau folositi modulul de programari online.

Membrii echipei, inclusiv terapeutul, va vor ghida prin exercitii care va pot intari muschii, va pot imbunatati coordonarea si va pot ajuta sa mergeti pe cont propriu, cu un scaun cu rotile sau cu un cadru.

Unele dintre terapiile pe care echipa dvs. le poate utiliza sunt:
  • Terapie de miscare cu constrangere indusa: Daca accidentul dvs. a afectat unul dintre bratele, de exemplu, terapeutul va pune mana buna intr-o manusa, pentru a va incuraja sa folositi mana cu probleme.
  • Banda de alergare: Acest lucru va poate ajuta daca accidentul dvs. a avut ca rezultata probleme in picioare. Este posibil sa aveti nevoie sa utilizati o tehnica care va ofera sprijin in timp ce mergeti pe banda.
  • Realitatea virtuala: Veti juca jocuri pe calculator care va vor ajuta sa va miscati bratele sau picioarele.

Asistenta psihologica si logopedica

Problemele de comunicare si de inghitire sunt frecvente dupa un accident vascular cerebral. Se estimeaza ca aproximativ o treime dintre persoane vor avea un anumit nivel de dificultati de comunicare (numit afazie sau, uneori, disfazie) dupa un accident vascular cerebral. Cel putin 40 % din supravietuitorii unui accident vascular cerebral vor experimenta initial o dificultate de inghitire, desi multi oameni re recupereaza destul de repede.

Dificultatile legate de comunicare pot face mai dificila obtinerea de informatii si pot afecta relatiile dvs. sociale, independenta si increderea in sine.

Terapeutii evalueaza persoanele cu dificultati de comunicare si ajuta oamenii sa depaseasca si / sau sa se adapteze la o serie de probleme de comunicare. Ei, de asemenea, evalueaza persoanele care au probleme de inghitire si le sfatuiesc despre modalitati sigure de a manca si bea. Scopul terapeutului dvs. va fi sa lucreze impreuna cu dvs., cu familia si ingrijitorul dumneavoastra. Terapia poate minimiza impactul dificultatilor dvs. si poate imbunatati starea de bine.

Scopul terapiei este de a va ajuta sa recuperati cat mai mult din discursul dvs. si / sau sa gasiti cai alternative de comunicare. Obiectivele dvs. personale vor fi probabil diferite, in functie de factori precum varsta dvs. si daca lucrati sau nu. Terapeutul ar trebui sa va implice pe dvs. si familia dvs. in luarea deciziilor cu privire la tratamentul si obiectivele dvs. Initial, terapeutul va face o evaluare neoficiala a abilitatii generale de a comunica - de exemplu, cat de bine intelegeti ceea ce vi se spune, cat de greu este sa va exprimati si bunastarea dvs. generala.

Dieta alimentara

Schimbarea dietei poate ajuta la recuperarea dupa un atac vascular cerebral. Daca ati supravietuit unui accident vascular cerebral, puteti constata ca trebuie sa faceti modificari in dieta dvs. Pentru a preveni un alt accident vascular cerebral, va trebui sa mancati alimente mai sanatoase pentru sistemul cardiovascular si sa contribuiti la scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale.

Reducerea aportului de grasimi saturate

Obiectivul dvs. de baza va fi reducerea cantitatii de grasimi saturate din dieta dvs. la 8 pana la 10% din totalul caloriilor. Pastrati caloriile din toate grasimile la mai putin de 30% din consumul zilnic de calorii.

Reducerea colesterolului

Mentineti aportul de colesterol la mai putin de 300 de miligrame pe zi. Cand sunteti in recuperare dupa un accident vascular cerebral, este posibil sa nu aveti energia sau dorinta de a gati sau chiar de a manca. Pentru unii oameni este dificil sa mestece si sa inghita dupa un accident vascular cerebral. Aceste probleme necesita ajutorul medicului dumneavoastra. Este posibil sa aveti nevoie sa fiti tratat pentru depresie, sau sa primiti o recomandare pentru a vedea un profesionist care va poate ajuta sa invatati cum sa va bucurati din nou de mancare.


prevenirea avc

Cum se poate preveni atacul vascular cerebral

Cand vine vorba de accident vascular cerebral, prevenirea este mai buna decat tratamentul. Chiar si persoanele cu factori de risc sau antecedente de accident vascular cerebral, pot lua masuri pentru a deveni mai sanatosi.

Pentru persoanele care se lupta cu hipertensiune arteriala, colesterol ridicat, diabet si obezitate, prevenirea atacului vascular cerebral incepe cu modificari ale stilului de viata.

Faceti teste medicale regulate: tensiunea arteriala crescuta si colesterolul nu prezinta simptome vizibile; testarea regulata a sanatatii este singura modalitate de a sti daca o persoana are probleme. Testele de sange si examinarile de sanatate pot ajuta la detectarea acestor probleme devreme, astfel incat acestea sa poata fi tratate.

Stil de viata sanatos

Cel mai bun mod de a preveni un accident vascular cerebral este sa mancati o dieta sanatoasa, sa faceti exercitii in mod regulat, si sa evitati fumatul si consumul excesiv de alcool.

Miscare fizica

Obtinerea a cel putin 30 de minute de activitate in trei pana la cinci zile pe saptamana poate avea un impact pozitiv asupra tensiunii arteriale, a colesterolului si a gestionarii greutatii. Antrenamentele nu trebuie sa fie obositoare. Acestea pot include mersul pe jos, jogging-ul, inotul, activitati sportive, sau orice altceva care face inima sa pompeze.

Activitate moderata. 150 de minute de activitate moderata pe saptamana (mers pe jos, aerobic in apa, ciclism) si doua sau mai multe zile pe saptamana de activitati de consolidare a muschilor.

Activitate viguroasa. 75 de minute de activitate viguroasa pe saptamana (jogging, alergare, ture de inot) si doua sau mai multe zile pe saptamana de activitati de consolidare a muschilor.

Regimul alimentar sanatos

Limitati aportul de sodiu si consumati zilnic cinci sau mai multe portii de fructe si legume. Evitati alimentele cu grasimi saturate, si limitati consumul de alcool si zahar. O dieta sanatoasa va poate ajuta sa reduceti riscul bolilor cronice, sa va imbunatatiti sanatatea, si sa va ajute sa atingeti sau sa mentineti o greutate sanatoasa. Consumul de alimente sanatoase include luarea deciziilor in cunostinta de cauza, cu privire la alegerea alimentelor si echilibrarea caloriilor.

Renuntarea la fumat

Unii oameni pot renunta la tigari pur si simplu, dar aceasta metoda nu va functiona pentru toata lumea. Luati in considerare terapia de substitutie a nicotinei pentru a reduce lent tigarile. De asemenea, evitati persoanele, situatiile sau locurile care ar putea declansa nevoia de a fuma. Unii oameni sunt predispusi sa fumeze atunci cand sunt inconjurati de alti fumatori. De asemenea, aveti optiunea de a lua medicamente pe baza de prescriptie medicala pentru a reduce nevoia de a fuma. Vorbiti cu un medic pentru recomandari.

Reducerea consumului de alcool, cafea

Consumul de alcool a fost asociat cu accident vascular cerebral in numeroase studii. Consumul ridicat de alcool poate creste tensiunea arteriala si riscul de accident vascular cerebral. Scopul de a bea cu moderatie - nu mai mult de doua bauturi pe zi pentru barbati si o bautura pe zi pentru femei.

Mentinerea unei greutati echilibrate

Daca faceti miscare in mod regulat si modificati dieta dvs., puteti declansa, de asemenea, o scadere a greutatii corporale, ceea ce poate reduce tensiunea arteriala si reduce colesterolul. Chiar si pierderea a doar 5 kg poate face diferenta.

Odihna

Obtinerea a 7 pana la 8 ore de somn si incercarea de a reduce stresul, poate ajuta la prevenirea unui accident vascular cerebral, si la sanatatea generala.

Control medical periodic

Mergeti periodic la un control medical. Acesta este modul prin care medicul evalueaza tensiunea arteriala, colesterolul si zaharul din sange. Consultati un medic cel putin o data pe an pentru o verificare.

Daca sunteti diagnosticat cu o boala sau o afectiune care creste riscul de accident vascular cerebral, urmati un plan de tratament al medicului pentru a mentine inima si vasele sanguine sanatoase si puternice. De exemplu, persoanele cu diabet zaharat trebuie sa monitorizeze in mod regulat nivelul zaharului din sange, pentru a evita complicatiile si pentru a preveni accidentul vascular cerebral. Mentinerea glicemiei in control implica luarea de medicamente pentru diabet zaharat, exercitii regulate si o dieta echilibrata.

Pastrarea glicemiei si colesterolului in limite normale

Avand diabet zaharat va supune la un risc mai mare pentru cresterea colesterolului. Pe masura ce urmariti valorile de zahar din sange, urmariti si valoarea colesterolului.

Probabil cel mai eficient exercitiu pe care il puteti face pentru a va ajuta sa controlati nivelurile de zahar din sange, este sa faceti o plimbare dupa ce ati mancat.

Controlati cantitatea de carbohidrati pe care o mancati la fiecare masa, alegand alimente cu indice glicemic scazut, si incercati sa mancati mese mici si dese.

Daca aveti si colesterol ridicat, aceasta dieta va functiona in continuare pentru dvs., cu doar cateva modificari mici.

Pentru o opinie despre un caz anume de AVC, faceti o programare la Centrokinetic. Aici, recupearea in cazul pacientilor care au suferit un AVC se face in cadrul Departamentului dedicat recuperarii neurologice, coordonat de Dr. Georgiana Tache, medic primar cu peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperarii medicale. Departamentul se intinde pe o suprafata de 120m2 si este dotat cu aparatura de ultima generatie, care raspunde nevoilor pacientilor nostri si este necesara pentru acordarea tratamentului optim.

Sunati la 031433537, scrieti la programari@centrokinetic.ro sau folositi modulul de programari online.
programare

PROGRAMEAZA-TE PENTRU O CONSULTATIE

Pentru ca orice tratament in clinica noastra este bazat pe un diagnostic si se face sub urmarire medicala, pentru evaluarea permanenta a evolutiei.
 
INFO: Clinica Centrokinetic nu colaboreaza cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

PROGRAMEAZA-TE