Entorsele: entorsa glezna, genunchi - Simptome, tratament, recuperare

Ce este o entorsa?

O entorsa este o intindere sau rupere a ligamentelor. Entorsa poate sa apara la nivelul oricarei articulatii, dar cele mai afectate sunt entorsa la glezna, la genunchi si la incheietura mainii. Tratamentul entorsei include initial odihna, comprese cu gheata, compresie si elevatie. Entorsele usoare se trateaza foarte bine la domiciliu. Entorsele severe necesita uneori interventii chirurgicale pentru a repara ligamentele afectate.

Entorsa este diferita de luxatie, dar si de intinderea musculara. Entorsa presupune deplasarea unei extremitati osoare (in cele mai multe cazuri din cauza unui traumatism osteoarticular), in vreme ce intinderea musculara este o leziune la nivelul fibrelor musculare. Leziunile articulare apar fie in timpul unei miscari bruste, fie in timpul activitatii fizice, pentru ca atunci ligamentele sunt solicitate mai mult decat permite elasticitatea.

Tipuri de entorse

Gradele de entorsa variaza de la o intindere mica pana la o ruptura completa a ligamentelor, in functie de severitatea leziunii. In literatura de specialitate, entorsele sunt clasificate in trei tipuri, in functie de gravitatea leziunii ligamentoase (usoare, moderate si severe). Tratamentul entorsei si timpul de recuperare sunt stabilite in functie de gravitatea leziunii. 

Entorsa usoara (gradul I)

Entorsa de gradul I reflecta intinderea usoara a ligamentelor, cu un nivel scazut de deteriorare a fibrelor constituente. Acest tip de entorsa este foarte comun, iar tratamentul nu pune probleme deosebite. Poate aparea o sensibilitate usoara in zona afectata, inflamarea este minima, exista o rupere microscopica a unor fibre, iar vanataile sunt mai putin frecvente la entorsele de gradul intai. 

Entorsa moderata (gradul II)

Entorsa de gradul II este considerata moderata si implica o ruptura incompleta a unui ligament, ceea ce inseamna ca desi s-a produs o ruptura partiala, nu toate ligamentele sunt afectate. Entorsa de gradul II se manifesta prin sensibilitate moderata si inflamatie si este asociata de obicei cu miscare limitata. Simptomele pacientului includ durere moderata, sensibilitate si umflaturi (apar frecvent la cateva zile de la ranire). Examinarea fizica a pacientului indica o slabiciune anormala la nivelul articulatiei afectate. Purtarea unor greutati poate fi, cel mai adesea, dificila si dureroasa. Medicamentele precum acetaminofen, ibuprofen sau aspirina pot ameliora durerea. De asemenea, odihna, aplicarea unor comprese cu gheata si ridicarea piciorului ajuta la reducerea umflaturilor. Pacientul necesita terapie fizica pentru a restaura mai usor functia articulatiei. Timpul de recuperare tipic pentru o entorsa de gradul II este de una pana la doua luni.

Entorsa severa (gradul III)

Gradul III de entorsa reprezinta o ruptura completa a ligamentelor. Acest tip de entorsa este cel mai grav pentru ca rupe ligamentul si in cazurile cele mai grave afecteaza unele oase mai mici. Acest tip de leziune duce la o instabilitate mai mare a articulatiei implicate. Entorsa de gradul III poate sa apara la oricare dintre articulatii, insa glezna, articulatia incheieturii mainii, a genunchiului si a degetului sunt afectate cel mai frecvent. In cazul acestei entorse, articulatia are o instabilitate semnificativa, zona este foarte sensibila, apar umflaturi, dureri si vanatai. Purtarea de greutati provoaca dureri severe.

Tratamentul entorsei severe include imobilizarea articulatiei cu ajutorul unei atele sau cu gips. Pacientul necesita un program extins de terapie fizica si reabilitare, desfasurat pe o perioada de cateva luni, pentru a facilita restaurarea functiei articulatiei. Entorsele de glezna de gradul III pot duce la instabilitatea permanenta, reziduala a articulatiei, crescand riscul de leziuni repetate la nivelul gleznei. Entorsele severe care nu raspund la imobilizare si terapie fizica pot necesita reconstructia chirurgicala a ligamentului rupt, daca medicul ortoped recomanda.

Cauze

Entorsele apar atunci cand corpul este supus unui stres fizic, in aceste situatii, muschii si articulatiile trebuie sa efectueze miscari (uneori bruste) pentru care nu sunt pregatite sau proiectate. Se poate ajunge la entorsa in urma unui singur incident stresant (in cazul sporturilor de contact de exemplu), sau in urma mai multor repetari ale unei miscari bruste. In mod obisnuit, mecanismul de vatamare presupune intinderea excesiva a unui tendon sau ligament, ceea ce duce la deteriorarea acestuia.

O entorsa apare cand un ligament este intins in mod excesiv sau fortat, in acest fel articulatia este supusa unui stres sever. Cele mai multe entorse se produc la:

• glezna: plimbarea sau exercitiul fizic executat pe o suprafata neuniforma, aterizarea gresita in urma unui salt.
• genunchi: pivotarea in timpul unei activitati atletice.
• incheietura mainii: aterizare pe o mana intinsa in timpul caderii (entorsa degetelor de la mana).
• deget: poate suferi vatamari la schi, sau atunci cand se practica sporturi cu rachete (cum ar fi tenisul).

Simptome

Simptomele unei entorse sunt variate si includ vanatai, durere, umflare si miscare limitata in articulatia afectata. O entorsa poate duce, de asemenea, la probleme de sanatate de lunga durata. De exemplu, o entorsa la incheietura mainii poate duce la dezvoltarea sindromului de tunel carpian. Simptomele pot progresa la amorteala, furnicaturi si dureri, manifestate in timpul zilei.

Un alt simptom important al entorsei este incapacitatea de a suporta greutatea pe piciorul afectat (entorsa poate afecta glezna sau talpa piciorului), din cauza durerii si a instabilitatii articulatiei. Acest lucru este mai frecvent in cazul entorselor de gradul II si III.

Diagnostic

In timpul examenului fizic, medicul ortoped verifica inflamarea si punctele de sensibilitate la nivelul membrului afectat. Localizarea si intensitatea durerii ajuta medicul sa determine amploarea si natura deteriorarii. Radiografiile pot ajuta la excluderea unui diagnostic de fractura sau a altor leziuni osoase. De asemenea, imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate fi utilizata pentru a ajuta la stabilirea gradului leziunii.

Centrokinetic beneficiaza de aparatura si tehnologii de ultima generatie pentru investigatii. Daca entorsa este severa, medicul poate recomanda una sau mai multe scanari imagistice, pentru a exclude posibilitatea unui os rupt, sau pentru a evalua mai detaliat amploarea leziunii ligamentului:

• raze X: in timpul unei radiografii, o cantitate mica de radiatii trece prin corpul pacientului, obtinandu-se astfel imagini ale oaselor gleznei, genunchiului, mainii (adica zona afectata). Acest test imagistic este bun pentru excluderea fracturilor osoase.
• imagistica prin rezonanta magnetica (RMN): se folosesc unde radio si un camp magnetic puternic pentru a produce imagini detaliate transversale sau chiar 3-D ale structurilor interne moi ale gleznei, inclusiv ale ligamentelor. Este o investigatie imagistica foarte precisa. Centrokinetic dispune de un aparat RMN de ultima generatie, utilizat in cazul afectiunilor musculo-scheletale, de la nivelul membrelor superioare si inferioare. Aparatul RMN este deschis, astfel incat aceasta investigatie imagistica este accesibila si persoanelor care sufera de clautrofobie. Durata de examinare este in medie de 20 de minute, iar rezultatul investigatiei este primit de pacient a doua zi.
• scanarea CT: aceste teste imagistice dau mai multe detalii despre oasele articulatiei. Scanarea CT capteaza raze X din mai multe unghiuri diferite si le combina pentru a realiza imagini transversale sau 3D.
• ecografie: utilizeaza unde sonore pentru a produce imagini in timp real. Aceste imagini obtinute prin ecografie pot ajuta medicul sa judece starea unui ligament sau a unui tendon, atunci cand piciorul se afla in pozitii diferite.

Consult de specialitate

Medicul ortoped va efectua un examen fizic pentru a determina ce ligamente au fost afectate (rupte). In timpul consultului, medicul ortoped va misca articulatia in diverse directii, pentru a verifica mobilitatea acesteia. Pentru a diagnostica o entorsa, medicul va palpa usor zona dureroasa.

De asemenea, se pot efectua teste de interval de miscare si rezistenta in jurul articulatiei vatamate. Multe teste speciale, cum ar fi testul sertarului anterior pentru LIA la genunchi, sau testul sertarului anterior la glezna, se bazeaza pe tragerea articulatiei pentru a testa daca exista o mobilitate excesiva. Aceste teste dau indicii doctorului daca poate exista o entorsa ligamentala. Un RMN este de obicei necesar pentru a determina daca o entorsa este de gradul I, II sau III.

Tratament

Entorsele usoare pot fi tratate in mod normal la domiciliu, prin metoda RICE: rest (odihna, repaus), ice (gheata), compression (compresie), elevate (ridicare). In cazul entorselor mai severe, este posibil sa se recomande imobilizarea membrului lezat, pentru ca leziunile sa aiba timp sa se vindece. Entorsele severe pot necesita interventie chirurgicala la nivelul tendonului sau ligamentului. Durerile moderate pana la severe trebuie tratate sub supravegherea unui medic, acesta poate recomanda analgezice si antiinflamatoare, disponibile in farmacii fara prescriptie medicala.

Membrul lezat are nevoie de repaus pentru recuperare, trebuie oprita orice activitate care implica articulatia ranita. In cazul membrelor inferioare, se evita mersul sau statul in picioare. Gheata reduce umflarea prin racirea zonei vatamate si reduce sangerarea provocand constrictii in vase. Folositi compresii pentru impachetarea partii vatamate, pentru reducerea umflaturii.

Elevatia presupune ridicarea membrului afectat, la nivelul inimii sau mai sus. Acest lucru ajuta la reducerea fluxului sanguin in zona afectata si, prin urmare, la reducerea umflarii.

Tratament specific entorselor de gradul I

Tratamentul entorselor usoare (tratamentul entorsei la glezna de exemplu) include odihna si renuntarea temporara la activitatile sportive sau de agrement care ar putea afecta glezna. Aplicarea pachetelor de gheata si ridicarea piciorului ajuta foarte mult la reducerea inflamatiei. Medicul poate recomanda utilizarea unei benzi elastice, pentru sustinerea gleznei. Exercitiile prescrise care ajuta la flexibilitatea si rezistenta articulatiilor faciliteaza vindecarea. 

O alta informatie importanta este cea legata de intrebarea in cat timp se vindeca o entorsa. Entorsele de glezna de gradul I se vindeca in aproximativ patru-sase saptamani. Un terapeut fizic poate ajuta pacientul sa maximizeze stabilitatea si rezistenta articulatiei, sau membrului lezat. Medicul ortoped traumatolog poate de asemenea sugera imobilizarea membrului cu o atela. In cazul unei entorse severe (cu rupere de ligament) poate fi luata in considerare chiar o interventie chirurgicala.

Tratament medicamentos

Analgezicele si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sunt frecvent utilizate pentru a controla durerea si inflamatia in cazul entorselor. Medicul ortoped este cel care stabileste tratamentul adecvat pacientului sau. Controlul durerii este scopul initial al tratamentului pentru entorsa piciorului sau entorsa mainii.

In cele mai multe cazuri, medicamentele fara prescriptie medicala, utile in eliminarea durerii cum ar fi ibuprofenul (Advil, Motrin IB, altele), naproxenul (Aleve, altele) sau acetaminofenul (Tylenol, altele)  sunt suficiente pentru a gestiona durerea provocata de o entorsa. Medicul poate indica si folosirea unui antiinflamator, sau unguent pentru entorsa.

Tratament chirurgical

Imobilizarea membrului afectat urmata de fizioterapie de lunga durata este tratamentul general pentru entorsele de gradul III, dar in cazurile severe medicul poate recomanda reconstructia chirurgicala, deoarece tratamentul conservator este asociat cu durere cronica pe termen lung si instabilitatea articulatiei.

Acest tip de interventie chirurgicala se efectueaza, de obicei, cu internare pentru o singura zi. Pacientului i se administreaza un anestezic general, impreuna cu o injectie in jurul articulatiei afectate, astfel incat sa nu resimta amorteala si durere dupa interventia chirurgicala.

In unele cazuri, chirurgul efectueaza mai intai artroscopie la nivelul gleznei sau genunchiului, pentru a inspecta articulatia inainte de a repara ligamentul. Procedura in sine implica o incizie (taiere) pe exteriorul gleznei, pentru a permite chirurgului sa localizeze tesutul cicatrician din ligamentul rupt in apropierea osului fibulei si sa efectueze o reparatie cu cusaturi la nivelul osului.

Recuperare

Imediat dupa interventia chirurgicala:

• piciorul pacientului este amortit, dar nu dureros, si este pus in gips. Pacientul este  externat numai dupa ce se va simti confortabil, dupa ce va face o programare pentru control, si dupa ce va primi analgezicele necesare. Pacientului i se recomanda sa consulte un fizioterapeut pentru a stabili un program de reabilitare si este incurajat sa paseasca fara sa puna la inceput greutatea maxima pe piciorul afectat.
• in primele cateva saptamani dupa interventia chirurgicala, piciorul operat trebuie mentinut deasupra nivelului inimii, cat mai mult posibil, pentru a reduce umflarea. Pacientul se poate deplasa numai atunci cand este necesar (de exemplu pentru spalat sau folosirea toaletei). Nu trebuie pusa greutatea pe piciorul operat.
• Medicul recomanda, in majoritatea cazurilor, medicamente antiinflamatoare timp de aproximativ sase saptamani dupa interventia chirurgicala.

Exercitii

Medicul specialist este cel care recomanda fizioterapeutul care poate oferi pacientului un program de reabilitare personalizat. In urma acestui program, pacientul va putea sa mearga normal, iar umflatura se reduce sensibil. Fizioterapeutul reprezinta o parte importanta din programul de recuparare. Abilitatile lui in explicarea si monitorizarea exercitiilor necesare (flexibilitate si mobilitate) permit recuperarea pacientului dupa o interventie chirurgicala intr-un mod controlat. Fizioterapeutul recomanda efectuarea fiecarui exercitiu incet, durerea este un ghid important in efectuarea acestor exercitii. Pacientul este sfatuit sa opreasca exercitiul daca simte mai mult decat un usor disconfort. Timpul si tipul exercitiilor de recuperare recomandate pentru dumneavoastra pot varia, in functie de recomandarile medicului sau ale terapeutului. 

Avantajele exercitiilor fizice dupa operatie:

• se recastiga rezistenta;
• se impiedica formarea cheagurilor de sange;
• se imbunatateste capacitatea de deplasare dupa o interventie chirurgicala.  

Preventie

Exercitiile regulate de intindere si intarire, efectuate inainte de sport, fitness sau activitati de lucru, ajuta la reducerea riscului de entorse. Daca ai o activitate care presupune stres fizic, exercitiile regulate pot ajuta la prevenirea producerii unor leziuni (cum sunt entorsele). Exercitiile de incalzire (cum ar fi jogging-ul usor) inainte de o activitate intensa pot ajuta la evitarea entorselor. De asemenea, evita sa alergi, sa faci exercitii sau sa practici un sport cand te simti obosit sau simti o durere.

Iti poti proteja articulatiile pe termen lung lucrand la intarirea muschilor din jurul articulatiei lezate. Cosulta medicul ortoped si afla care sunt exercitiile adecvate pentru intindere si stabilitate. De asemenea, utilizeaza incaltaminte care ofera suport si protectie.

Afla noutatile despre noi urmarind conturile de Facebook si YouTube ale clinicii Centrokinetic.

Entorsele se pot recupera complet daca sunt tratate adecvat si la timp. Este important sa fie luate masuri pentru a se evita recidiva. Preventia este importanta in cazul entorselor, tratamentul trebuie urmat in conformitate cu recomandarile medicului ortoped, pentru a nu risca complicatii sau recidive ale entorsei.

La Centrokinetic, cei mai buni medici si terapeuti iti stau la dispozitie pentru orice problema articulara sau musculo-scheletala, de la consultatia initiala si investigatii complete in cadrul clinicii, pana la tratament si recuperare medicala completa in afectiuni de coloana, traumatice sau post chirurgicale.