TOTUL DESPRE RECUPERARE

Afla mai multe despre tipurile de craniostenoze, cum le putem recunoaste, ce anomalii atrag la nivel fizic si care sunt tulburarile cognitiv-comportamentale pe care le cauzeaza.

Ticurile sunt contractii musculare involuntare, stereotipe, rapide aparute fara un scop anume. Acestea sunt scurte, bruste, repetitive. Ele pot fi suprimate voluntar pentru o perioada de timp.

SHP este o manifestare in care copilul plange, apoi isi opreste respiratia pret de cateva secunde. Pot aparea de la cateva episoade pe zi, pana la cateva episoade pe an. Afla mai multe despre manifestarile si despre riscurile aparitiei altor boli in urma episoadelor de SHP.

Hipotonia poate varia de la usoara la severa. Copilul hipoton poate adopta posturi bizare sau neobisnuite, prezinta miscari active reduse, pot avea respiratie de tip abdominal si intarziere in dezvoltarea pe etape.

SSW este o boala genetica neereditara care care se manifesta prin convulsii si pareza la nivel facial. Copiii pot avea epilepsie, intarziere psihica si motorie, semne oftalmologice. Afla mai multe despre manifestarile sindromului si despre tipurile de tratamente.

Sincopa reprezinta pierderea brusca a constientei si a tonusului postural. Desi este frecvent confundata cu epilepsia, sincopa nu este epilepsie si nici nu prevesteste debutul unei asemenea crize. Afla mai multe despre sincopa, cauzele aparitiei si despre modalitatile de preventie.

Paralizia obstetricala de plex brahial este o patologie produsa in timpul nasterii. Prognosticul este dat de gradul de afectare al plexului si poate fi de la excelent la grav.

Paralizia periferica BELL implica teritoriul nervului facial. Frecvent, copiii nu pot inchide complet ochiul de partea afectata si coltul gurii este tractionat catre partea sanatoasa, ceea ce poate face ca bautul lichidelor sa se efectueze cu dificultate.

Paralizia cerebrala este o boala ce implica tulburari permanente ale functiei motorii, conducand adesea la dizabilitate intelectuala, imposibilitatea mersului independent sau chiar lipsa limbajului verbal.

De obicei, epilepsia partiala benigna debuteaza intre 2 si 14 ani. Crizele apar cel mai frecvent in somn sau la trezire si implica tulburari de limbaj, tulburari vizuale si spatiale minore.

Suspectam debutul unei EMJ atunci cand copilul observa ca scapa obiecte din mana sau chiar are caderi inexplicabile. Debutul acestei afectiuni este intre 8-26 ani, iar cauza aparitiei este una genetica.

Epilepsia absenta juvenila este un sindrom epileptic caracterizat prin crize generalizate predominant de tip absenta, insa, odata cu inaintarea in varsta, acestea devin mai scurte si mai usoare.