Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru a-ti oferi o experienta de utilizare imbunatatita, pentru a-ti afisa continut personalizat si relevant pentru tine. Cookie-urile ne permit sa avem si statistici anonime de traffic in site, prin Google Analytics. De asemenea, unele pagini pot genera cookie-uri Google sau Facebook pentru a-ti afisa reclame cu serviciile noastre pe alte site-uri. Ai optiunea de a nu a accepta cookie-urile plasate de site. Poti sa iti exprimi aici preferintele tale legate de cookie-uri si sa citesti politica de cookie-uri a site-ului.

  •  
Articol scris de: EDIS MUSTAFA, Medic Specialist in reabilitare medicala

i.php?p=stimulare-electrica.jpg

SARS-COV-2 este un virus extrem de infectios care a dus la pandemia in care ne aflam in momentul de fata (COVID-19). Pe parcursul pandemiei, intelegerea naturii si cursului bolii COVID-19 evolueaza impreuna cu gestionarea optima a acesteia. Neuromodularea poate avea un rol potential in tratamentul simptomelor legate de COVID-19. Acest potential este teoretizat pe baza mecanismelor cunoscute de actiune biologica, beneficii demonstrate la pacientii non-COVID-19 pentru diferite sechele cunoscute ale bolii si recuperare.

Majoritatea eforturilor actuale de investigare pentru utilizarea abordarilor de stimulare neinvaziva in COVID-19 sunt concentrate pe gestionarea infectiei acute prin modificarea raspunsului imunologic si pe restabilirea functiei respiratorii prin stimularea nervului vag. Tehnicile VNS includ stimularea manuala sau electrica (transcutanata) invaziva si neinvaziva, cu efecte de relevanta terapeutica pentru COVID-19 in cadrul investigatiilor clinice.

Aceasta actualizare ofera un rezumat al eforturilor curente in evaluarea si aplicarea tehnicilor neinvazive de stimulare a creierului ca interventii in contextul recuperarii COVID-19, concentrandu-se pe abordarile de stimulare electrica transcraniana (tES), si in special stimularea transcraniana cu curent continuu si alternativ.

Stimularea electrica transcraniana castiga din ce in ce mai mult teren in zilele noastre, fiind o terapie cu rezultate foarte bune in multe afectiuni neurologice, dar si pentru imbunatatirea performantelor sportive, sau pentru cresterea capacitatii intelectuale.

Poate fi folosita in afectiunile neurologice ca terapie de prima intentie, sau in asociere cu tratamentele medicamentoase, si ramane o alternativa in situatia in care pacientii dobandesc farmacorezistenta (rezistenta la medicamente) sau nu au obtinut rezultate favorabile dupa tratamentele clasice existente.
Intr-un interviu din cadrul unui documentar efectuat de National Geographic avand ca subiect stimularea transcraniana, genialul fizician Stephen Hawking spunea ca -probabil in urmatorii 20 de ani, acest tip de terapie va fi folosita de majoritatea oamenilor si va reprezenta un pas important in evolutia speciei umane deoarece va ajuta in descoperirea unor functii cerebrale ce ar putea accelera procesele de vindecare, memorare.-.
Stimularea electrica transcraniana (tES), este o metoda de tratament simpla, nedureroasa, ce foloseste o intensitate a fluxului electric in jurul valorii de 1mA, si induce modificari cerebrale pozitive de lunga durata.
Tehnicile tES/TMS sunt concepute pentru a modula activitatea structurilor cerebrale intracraniene si a circuitelor neuronale. Aceste abordari induc diferite modele de camp electric, tES fiind mai putin focalizata si mai limitata in atingerea structurilor profunde ale creierului. In timp ce tehnicile tES implica uneori stimularea nervilor periferici sau cranieni auxiliari, acest review implica doar stimularea neinvaziva directa a creierului. Exista mai multe cai prin care tES poate aborda morbiditatea imediata si pe termen lung a COVID-19, dar supuse testarii experimentale directe la pacientii infectati, aceste legaturi raman indirecte. Exista o influenta bidirectionala intre creier si raspunsul imunitar.
Regiunile profunde ale trunchiului cerebral si ale zonei frontale ale creierului mediaza raspunsul imun in intregul corp si pot fi tinte potentiale pentru abordari neuromodulatorii neinvazive. Desi nu este practic sa activati selectivitatea regiunilor profunde folosind tES, acestea pot fi cu siguranta stimulate de curentul electric. Regiunile corticale tintite in mod conventional de tES, cum ar fi regiunile frontale si temporale, pot fi stimulate pentru a influenta raspunsul imun sistemic si pentru a preveni inflamatia neuronala. In plus, tES poate fi cercetata in vederea aplicarii in restabilirea functiilor respiratorii si musculo-scheletice in timpul recuperarii.
Stimularea electrica transcraniana are marele potential de a gestiona infectia cu COVID-19, complicatiile acesteia si simptomele asociate, prin patru cai:
1. Atenueaza direct infectia prin stimularea regiunilor implicate in reglarea raspunsurilor antiinflamatorii sistemice, a raspunsurilor autonome, prevenirea neuroinflamatiei si recuperarea respiratiei.
2. Tratament suplimentar in vederea cresterii reabilitarii cognitive si fizice in urma unei boli critice, precum si pentru tratarea reactiilor psihologice acute.
3. Gestionarea simptomelor post-infectioase persistente, cum ar fi oboseala si durerea.
4. Tratamentul distresului legat de pandemie, inclusiv al tulburarilor neurologice si psihiatrice exacerbate de factorii de stres psihosociali inconjuratori.

Rolul potential in infectii acute si alte afectiuni

Abordarile tES sunt vizate sa aiba efecte directe asupra functiilor creierului, care pot include mecanisme de eliminare si raspunsul imun. tES, dintr-o perspectiva teoretica, poate fi aplicabila pentru prevenirea neuroinflamatiei acute sau pentru a aborda direct manifestarile neurologice ale infectiei cu COVID-19. In infectia acuta, COVID-19 se prezinta de obicei cu simptome ale SNC, cum ar fi dureri de cap, anosmie, ageuzie si ameteli. Este posibil ca virusul sa fie neurotrop. Neuroinvazia, in special prin implicarea trunchiului cerebral, poate fi direct legata de sindromul de insuficienta respiratorie. In plus, inflamatia sistemica in urma COVID-19 a dus la tulburari de constienta, delir, encefalopatie, psihoza, evenimente cerebrovasculare, convulsii, sindrom Guillain-Barré si nevrita optica.
Exista, de asemenea, un rol potential teoretic pentru tDCS in prevenirea si tratamentul trombozei prin modularea sistemului nervos autonom. Pacientii tratati la ATI prezinta un risc crescut de tromboza microvasculara, venoasa sau arteriala asociata cu o mortalitate mai mare, ceea ce demonstreaza semnificatia anomaliilor de coagulare la acesti pacienti. Tratamentul anticoagulant al trombozei cu heparina cu greutate moleculara mica tinde sa aiba un prognostic imbunatatit la pacientii cu COVID-19 care indeplinesc cerintele de coagulopatie indusa de sepsis sau cu D-dimeri semnificativ crescuti.
Este posibil ca heparinele sa fie o abordare potentiala in ingrijirea pacientilor cu COVID-19, deoarece combat hipoxia si insuficienta generalizata a organelor cu coagulopatii, si pot reduce aritmiile cardiovasculare si decesele subite, ambele asociate cu COVID-19. In mod interesant, cresterea activitatii simpatice este legata de dezvoltarea trombozei, iar blocul simpatic este, de asemenea, sugerat ca o abordare potentiala a tratamentului pentru tromboza. Prin urmare, modularea nervoasa autonoma este utilizata ca strategie terapeutica complementara pentru tromboza.

Rol in recuperarea post-acuta a functiei

Consecintele neurologice rezulta adesea din afectarea severa in urma infectiei cu COVID-19, de exemplu dupa intubare. Infectia cu COVID-19 poate provoca leziuni grave ale nervilor cranieni si nervilor periferici, ducand la slabiciune musculara, leziuni musculare, pareza faciala, ataxie senzoriala, diplegie flasca sau tetraplegie. Intubarea in timpul fazei acute a bolii poate reduce impulsul neurologic de la cortexul motor la diafragma si poate impiedica recuperarea respiratiei normale. In plus, pentru pacientii care traiesc cu tulburari neurologice, infectia cu COVID-19 si tratamentele sale pot, de asemenea, exacerba aceste afectiuni preexistente, de exemplu inrautatirea simptomelor bolii in urma inflamatiei sistemice acute. Exista un numar mare si in crestere de studii care demonstreaza beneficiile tES in neuroreabilitare. In plus, tES aplicat ca tehnica suplimentara de reabilitare cognitiva sau fizica, amplifica rezultatele, asa cum s-a demonstrat pe scara larga intr-o serie de afectiuni neurologice, inclusiv recuperarea post-AVC, scleroza multipla si boala Parkinson.
Ca rezultate ale evenimentelor neurologice acute legate de infectia cu COVID-19, pacientii care au supravietuit unei internari la ATI raporteaza, de asemenea, o prevalenta ridicata a tulburarilor cognitive de comunicare. tDCS a fost aplicata anterior concomitent cu logopedia pentru recuperarea vorbirii in afazie.

Rol in gestionarea simptomelor persistente post-infectioase - durere si oboseala

Peste 87% dintre pacientii cu COVID-19 raporteaza cel putin un simptom persistent la 60 de zile dupa recuperarea initiala, cele mai frecvente fiind oboseala, dispneea si durerea. Tratamentele tES au fost stabilite ca o abordare de tratament pentru reducerea oboselii, de exemplu la sportivi si in afectiuni neuroimune, cum ar fi scleroza multipla si sindromul post-polio, posibil datorita restabilirii dezechilibrului autonom. Eficacitatea tES in gestionarea durerii a fost observata in reducerea durerii musculo-scheletice (de exemplu, in fibromialgie si artralgie). tDCS este, de asemenea, in curs de cercetare pentru tratarea dispneei.

Rol in gestionarea starilor psihologice acute si cronice si in sanatatea mintala

Cea mai directa aplicare a tES in managementul COVID-19 este pentru sanatatea mintala. Pana in prezent, cele mai multe dovezi pentru eficacitatea tES sunt reprezentate de gestionarea afectiunilor neuropsihiatrice, cum ar fi anxietatea, PTSD si depresia. Pentru cei cu infectie acuta si, in special, cu istoric de spitalizare la ATI, poate exista -sindromul de ingrijire post-intensiva- ca o combinatie de suferinta psihologica acuta, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic si caracteristicile anxietatii acute, si/sau depresie de scurta si lunga durata. Pana in prezent, exista un raport de caz care demonstreaza ca tDCS poate fi o terapie potentiala si adjuvanta in anxietatea acuta post-COVID-19.
In plus, exista tot mai multe preocupari cu privire la consecintele pandemiei de COVID-19 asupra sanatatii mintale, care rezulta din boala sau din factorii de stres inconjuratori. Aceasta pandemie a provocat o crestere a comportamentelor de dependenta, noi si recidivante, inclusiv abuzul de alcool si/sau droguri. In special cei cu tulburari legate de consumul de substante, prezinta modificari ale sistemului imunitar, respirator si pulmonar, care pot creste susceptibilitatea la infectia cu COVID-19.
Printre resursele disponibile pentru a ajuta pacientul in recuperare, tES si TMS au fost utilizate intr-un numar tot mai mare de studii pentru potentialul terapeutic in tratarea tulburarilor legate de consumul de substante (de exemplu, nicotina, alcool si cocaina). Populatia generala, lucratorii din domeniul sanatatii, precum si pacientii aflati in recuperare post-acuta, raporteaza rate ridicate de tulburari de somn (de exemplu, insomnie acuta) legate in principal de modificari ale nivelului de stres si anxietate.
In acest context, studii recente au cercetat utilizarea tDCS in reglarea emotiilor cu efect de mediere pozitiv asupra somnului. tDCS a fost dezvoltat pentru a fi utilizat si acasa, cu supraveghere de la distanta, oferind un avantaj in accesul la tratament, asigurand continuitatea acestuia.
Tehnicile tES sunt considerate sigure si bine tolerate. Cu toate acestea, chiar daca tDCS este considerat a fi sigur, acesta ramane de investigat pentru multe dintre aplicatiile potentiale in COVID-19. Studiile privind tES la pacientii cu boala acuta si/sau severa ar trebui sa consulte literatura relevanta, inclusiv in cazul celor cu afectiuni precum miocardita sau accidentul vascular cerebral trombotic.

Concluzii

Ca si in cazul oricarei interventii medicale, utilizarea tES va depinde de decizia informata a echipei de terapeuti, aplicata in raport cu celelalte tratamente. Orice utilizare a tES este supusa unor factori de reglementare si trebuie sa raspunda in conformitate cu rezultatele cercetarilor actuale. Aceasta pandemie a generat o urgenta deosebita in descoperirea si implementarea de noi tratamente. tES are un istoric extins de siguranta si tolerabilitate in cadrul studiilor clinice finalizate pana in prezent.
Dr. Edis Mustafa, medic specialist in recuperare medicala, este supraspecializat in terapia tES, tratand peste 200 de pacienti, iar niciunul nu a prezentat vreun efect secundar. Domnul dr. Mustafa si-a facut doctoratul in terapia tES, fiind cel mai experimentat medic din Romania.

Centrokinetic e locul in care vei gasi raspunsuri si solutii clare pentru problemele tale de motricitate. Clinica dedicata afectiunilor osteoarticulare e impartita in urmatoarele departamente specializate:

  • Ortopedie, departament compus dintr-o echipa de medici ortopezi extrem de experimentata, condusa de Dr. Andrei Ioan Bogdan, medic primar in ortopedie-traumatologie, cu activitate chirurgicala la  Spitalul de Ortopedie Medlife, specializat in traumatologia sportiva si in chirurgia gleznei si a piciorului.
  • Ortopedie pediatrica, unde sunt tratate afectiunile sportive ale copiilor (leziuni ligamentare si de menisc), deformarile coloanei (scolioza, cifoza, hiperlordoza) si cele ale picioarelor (hallux valgus, hallux rigidus, picior var equin, picior plat valg, picior cav).
  • Neurologie,  ce dispune de un departament ultraperformant, unde sunt efectuate consultatii, electroencefalograme (EEG)si electromiografii (EMG). 
  • Recuperare medicala pentru adulti si copii, departament specializat in recuperarea sportivilor de performanta, in afectiunile coloanei vertebrale, in recuperarea copiilor cu afectiuni neurologice si traumatice. Experienta noastra este extrem de bogata, tratand peste 5000 de sportivi de performanta.
  • Imagistica medicala, clinica fiind dotata cu ecograf si RMN, aparate performante dedicate afectiunilor musculoscheletale, si completata de o echipa experimentata de radiologi: Dr. Sorin Ghiea si Dr. Cosmin Pantu, specializati in imagistica musculo-scheletala.
  • Reumatologie, departament complet care se ocupa cu diagnosticarea, tratarea si recuperarea bolnavilor cu afectiuni nechirurgicale ale aparatului locomotor. 
  • Chirurgie vasculara, departament coordonat de doamna dr. Neagu Cristina, medic primar chirurgie vasculara, supraspecializata in diagnosticarea si tratamentul bolilor sangvine, adica a arterelor, venelor si a vaselor limfatice.

Afla noutatile urmarind conturile de Facebook, Instagram si YouTube ale clinicii Centrokinetic.



programare

PROGRAMEAZA-TE PENTRU O CONSULTATIE

Pentru ca orice tratament in clinica noastra este bazat pe undiagnostic si se face sub urmarire medicala, pentru evaluareapermanenta a evolutiei.
 
INFO: Clinica Centrokinetic nu colaboreaza cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

PROGRAMEAZA-TE
Programeaza-te aici