TRATAMENTUL PROCTITEI CU OXIGENOTERAPIE HIPERBARICA

Descopera centrul de medicina hiperbara deschis in cadrul clinicii noastre. Centrokinetic dispune de cea mai performanta camera hiperbara din Bucuresti, cu multiple intrebuintari medicale si antiaging. Camera Baroks are 5 locuri si functioneaza la o presiune constanta de 3 atmosfere, fiind complet automatizata si avand protocoale destinate fiecarei afectiuni, putand fi folosita individualizat pentru fiecare pacient in parte.

Terapia hiperbara - beneficii

Pacientii care apeleaza la serviciile de terapie hiperbara ale clinicii beneficiaza de:

• Singura camera de terapie hiperbara acreditata medical din Bucuresti, ce functioneaza la 3 atmosfere (cele de uz estetic merg la 1 atmosfera si nu au beneficii medicale).
• O procedura medicala sigura, fara iradiere, fara dureri, fara alte efecte secundare. Camera ofera protectie completa in privinta transmiterii cu CoVid-19, fiecare pacient avand o masca individuala in timpul terapiei, miscarile respiratorii facandu-se doar prin aceasta masca presurizata.
• Echipa medicala specializata formata din medici de recuperare, ortopezi, reumatologi, neurologi si neurochirurgi. Adica o echipa multidisciplinara specializata in toate afectiunile care pot fi tratate prin terapia hiperbara.
• Conditii premium la un pret accesibil si corect. Clinica noastra este recunoscuta pentru conditiile oferite si pentru grija pentru fiecare pacient. Insa nu e nevoie sa platim preturi exorbitante pentru a avea acces la servicii medicale de calitate. La Centrokinetic gasiti un pret accesibil si corect. Insa este de notat faptul ca nu avem contract cu Casa de Asigurari de Sanatate (nu oferim servicii decontate de stat).

Centrokinetic este in permanenta legatura cu clinici de prestigiu si universitati din Belgia, Olanda, Franta, Grecia in vederea actualizarii permanente a tratamentelor pentru a oferi pacientilor cele mai bune solutii medicale.

Ce reprezinta proctita?

Proctita reprezinta inflamarea mucoasei rectale provocand durere, descarcare si alte simptome neobisnuite. Durerea poate sa apara in timpul miscarilor intestinale, ea poate fi acuta sau cronica. Simptomele pot varia, dar cel mai frecvent este tenesmusul (sentimentul de a avea nevoie la toaleta), senzatie ce persista si dupa folosirea toaletei.

Proctita generata de radiatii este o complicatie potentiala in urma terapiei cu radiatii pelvine. Tratamentele standard si rezultatele tratamentului sunt imprevizibile. Acest studiu evalueaza tratamentul prin oxigenoterapie hiperbarica (HBOT) pentru cazuri de proctita prin radiatie refractara la terapia medicala standard sau cu laser.

In perioada 2000-2004, 10 pacienti cu proctita prin radiatie au fost tratati cu HBOT (trei barbati si sapte femei; varsta medie de 65 de ani). Perioada medie de urmarire a fost de 25 de luni. Simptomele au fost marcate retrospectiv inainte si dupa HBOT, pe baza scarii LENT-SOMA.

Inainte de tratament, trei pacienti aveau toxicitate de gradul 3 (adica necesitau transfuzii de sange) si sapte aveau grad 2 de toxicitate cu simptome dominante de durere rectala si / sau diaree. HBOT a fost bine tolerat si 9 din 10 pacienti au finalizat un program complet de tratament HBOT. Sangerarea rectala s-a oprit complet la patru din noua pacienti simptomatici si s-a imbunatatit in alte trei cazuri. Durerea rectala complet remisa a fost inregistrata la trei din cinci pacienti simptomatici. Durerea s-a remis complet la unul din cinci pacienti si s-a imbunatatit la alti trei. Dintre cei 10 pacienti tratati, doar doi nu au raspuns la HBOT.

Concluzii

Este posibila imbunatatirea semnificativa a sangerarii rectale, diareei si a durerii rectale utilizand HBOT. HBOT ar trebui sa fie oferit pacientilor care nu reusesc sa se recupereze cu tratamentele conventionale pentru proctita generata de radiatii.

Radioterapia pelvina poate genera proctita. Acesta este un proces patologic distinct limitat in partea inferioara de 25 cm a intestinului gros cauzat de deteriorarea mucoasei rectale. Se poate dezvolta proctita in timpul sau la scurt timp dupa un tratament cu radioterapie. Aceasta se prezinta sub forma de diaree si tenesmus si este de obicei dureroasa. Proctita generata de radiatii cronica (CRP) apare dupa 3 luni post radioterapie si se caracterizeaza prin eliminarea sangelui prin rect in mod nedureros (cheaguri), secretie rectala mucoasa, miscari intestinale frecvente si dureri rectale in final. Mai putin frecvent apar obstructia intestinala, fistule, poate aparea perforatie intestinala si sangerare rectala severa necesitand transfuzii de sange.

Actiunea acuta a radiatiilor determina decesul celulelor criptice intestinale active mitotic, in timp ce lezarea cronica determina o endarterita progresive ducand la tesut hipovascular, hipocelular si hipoxic. CRP este asociata cu modificari structurale proeminente inclusiv atrofia mucoasei, fibroza peretelui intestinal si scleroza vasculara. CRP se poate dezvolta fie ca consecinta unei leziuni rectale acute ne vindecate sau dupa o perioada latenta de cel putin 90 de zile. Denham si colaboratorii au raportat ca pacientii care au prezentat proctita acuta au avut o probabilitate mai mare sa dezvolte RTOG/EORTC mai tarziu decat pacientii care nu au avut aceasta afectiune.

Aproximativ 85% din cazuri sunt prezente in primii doi ani dupa RT. Desi adevarata incidenta nu este cunoscuta, estimarile din datele retrospective sugereaza ca intre 2 si 20% din pacientii care primesc iradiere pelvina radicala pot avea riscul de a dezvolta CRP. Acest risc va fi influentat atat de tratament (de exemplu, doza per fractie, doza totala si tehnica) cat si de factorii specifici pacientului (de exemplu, diabetul zaharat, boli inflamatorii intestinale, hipertensiune arteriala sau boala vasculara periferica).

Tratamentele pentru PCR nu au succes universal. Modalitatile actuale includ agenti farmacologici cum ar fi steroizi administrati oral si rectal, amino-salicilati, sucralfat, clisme cu acid gras cu lant scurt, metranidazol oral, vitaminele E si C.

Tratamentele hemostatice locale includ formalina topica, interventia chirurgicala cu laser de ytriu-aluminiu-granat (YAG) include utilizarea unei colostomii disfunctionale pentru cazurile severe. Oxigenoterapia hiperbarica (HBOT) anterior a fost descrisa ca cea mai neinvaziva optiune pentru tratamentul proctitei generate de radiatii.

Comitetul European pentru Medicina Hiperbarica si EORTC a recomandat utilizarea HBOT in managementul proctitei si enteritei generate de radiatii. Acest studiu descrie experienta cercetatorilor cu utilizarea HBOT pentru pacientii cu CRP care nu raspund tratamentului topic sau conventional.

Materiale si metode

In perioada august 2000 pana la inceputul anului 2004, 10 pacienti cu CRP, care nu au raspuns la tratamentele orale sau la tratamentele conventionale, au fost supusi testului. Datele clinice au fost extrase din fisele medicale si prin telefonarea pacientilor pentru informatii actualizate.

Niciunul dintre pacienti nu a avut afectiuni asociate cu diabet zaharat, boli inflamatorii intestinale, hipertensiune arteriala sau boala vasculara periferica. Toti pacientii au primit tratament cu radiatii radicale. Doi pacienti au fost supusi interventiei chirurgicale inainte de radiatie (rezectie abdomino-perineala pentru cancer rectal si histerectomie abdominala totala si salpingo-ooforectomie bilaterala pentru cancerul uterin). Patru pacienti cu cancer de col uterin au primit concomitent perfuzii saptamanale de cisplatina si terapie EBRT, urmata de brahiterapie intracavitara. Pacientul cu cancer de rect a primit simultan EBRT, 5-FU si acid folinic.

Toti pacientii au fost tratati cu diferite medicamente inainte de a participa la studiu. Tratamente esuate includ:

• loperamida, lomotilul (difenoxilat si atropina), psyllium fibre, clisme cu steroizi, supozitoare cu mesalazina / 5-ASA;
• o varietate de analgezice si tratamente cu laser YAG. Acestea erau utilizate pentru o durata medie de 12 luni (intervalul 3-60luni);
• doi pacienti au esuat in plus in incercarea de coagulare cu laser. Toti pacientii au avut evaluari endoscopice si confirmarea histologica a proctitei inainte de HBOT. Pre-screening de rutina HBOT a inclus o radiografie toracica, spirometrie, evaluare oftalmologica si audio grafie;

Pacientii au respirat 100% oxigen in camera hiperbarica la presiuni cuprinse intre 2 si 2,5 (media: 2.4) atmosfere absolute timp de 90 min, 5 zile pe saptamana pentru 40 tratamente. Timpul mediu dintre debutul proctitei si HBOT de inceput a fost de 20 de luni. Au fost simptome anterioare si dupa HBOT gradate retroactiv pe baza unei scari LENT-SOMA pentru leziune rectala.

Rezultate

Patru dintre cei zece pacienti au dezvoltat proctita in 6 luni de la terminarea radioterapiei; alti patru dintre pacientii au dezvoltat simptomele intre 7 si 24 luni dupa tratament si ceilalti doi pacienti au simptomele dezvoltate la 2 ani dupa tratament. Noua din cei zece pacienti au prezentat sangerare rectala si unul a prezentat diaree severa. Un simptom secundar asociat simptomele a fost diaree (patru pacienti), disconfort rectal sau durere (cinci pacienti) sau simptome ale vezicii urinare (trei pacienti).

Trei pacienti au necesitat transfuzii multiple de sange. Utilizarea scarii LENT-SOMA a rezultat ca sapte pacienti au avut proctita de gradul 2 iar trei pacienti au avut proctita de gradul 3.

HBOT a fost bine tolerat de toti pacientii. Noua pacienti au finalizat tratamentul planificat cu oxigen hiperbaric. Un pacient a avut a primit un tratament redus . Cinci pacienti au dezvoltat reactii adverse legate de HBOT: barotrauma otica minora a aparut la patru pacienti si a existat exacerbarea pulmonara indusa de fibroza la un pacient. Dupa finalizarea HBOT, acesti pacienti afectati au fost complet tratati cu metode de sustinere specifice.

Pacientii au fost urmariti in mod regulat dupa terminarea HBOT. Perioada medie de urmarire de la finalizarea HBOT a fost de 25 de luni. Rezultatul tratamentului a fost evaluat clinic si este descris in studiu. Din cei noua pacienti care au terminat un intreg tratament HBOT, patru au eliminat complet sangerarea rectala si trei au avut simptome reduse.

Sangerarea s-a agravat la un pacient care a necesitat suplimentarea continua cu fier si transfuzii periodice de sange. Dintre cei cinci pacienti cu durere rectala, trei au avut un raspuns complet si unul a avut un raspuns partial. Din cei cinci pacienti cu diaree, unul a fost vindecat complet in timp ce trei au obtinut o rezolutie partiala a simptomelor

Discutie

HBOT a fost recomandat ca un tratament sigur si eficient pentru CRP. Raspunsul la hiper oxigenarea tesutului HBOT imediat este stimularea angiogenezei si reducerea edemului tisular. Aceste schimbari duc la metabolismul tisular normalizat si la regenerarea tesuturilor.

Terapia medicala pentru proctita generata de radiatii nu este mereu eficienta. Sangerarea nereusita si necontrolata duce adesea la carente de fier, posibila anemie dependenta de transfuzie si impact negativ profund asupra calitatii vietii. Mai mult, tratamentul chirurgical nu este prima alegere din cauza complicatiilor postoperatorii potentiale si din cauza incertitudinii unui rezultat reusit. HBOT poate fi, de asemenea, asociat cu efecte adverse legate de presiuni ambientale ridicate si hiperoxie. Aceste manifestari includ urechea medie si barotrauma sinusala, toxicitate pulmonara si SNC, etanseitate toracica, angina, claustrofobie, probleme vizuale, cum ar fi miopia, de obicei reversibile si euforie. in studiul prezent, barotrauma otica minora a aparut la doar patru pacienti si la un singur pacient a aparut un compromis respirator cu toate efectele secundare si cu rezolvarea completa post-tratament. Rezultatele tratamentului HBOT confirma, prin urmare, ca sunt aceste tehnici sunt sigure eficiente pentru cazurile de proctita generata de radiatii mai mult decat tratamentele conservatoare.

Numarul optim de sesiuni HBOT pentru un rezultat al tratamentului CRP de succes ramane necunoscut iar protocoalele au inclus 12–90 de tratamente. Woo si colaboratorii au raportat ca folosind o medie de 24 de tratamente (2 atmosfera timp de 105 minute pe sesiune) a dus la imbunatatirea starii a 10 din 18 pacienti studiati care sufereau de proctita generata de radiatii.

Feldmeier si colaboratorii au realizat un studiu in care au testat HBOT pe opt pacienti cu leziuni intestinale mari sau mici care au primit un numar mediu de 20 de tratamente, in care 75% dintre cei care au primit cel putin 22 de tratamente eu eliminat complet simptomele. Mayer si colaboratorii au folosit mai tratamente de durate mai scurte (60 min) pentru a spori confortul pacientului si 26 sesiuni de tratament. Prognosticul pe termen lung arata ca HBOT ofera beneficii considerabile insa sunt necesare si studii pe termen lung pentru a determina durabilitatea raspunsului la HBOT.

Concluzie

HBOT ofera un tratament non-invaziv, eficient pentru a trata CRP si, prin urmare, ar trebui sa fie oferit pacientilor care nu se vindeca prin tratamente conventionale. Desi mai multe studii au raportat raspunsuri incurajatoare la HBOT, nu exista studii clinice randomizate in CRP. Problemele logistice in ceea ce priveste momentul tratamentului si numarul total de sesiuni si precautii cu privire la durabilitatea beneficiilor trebuie stabilit.