Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru a-ti oferi o experienta de utilizare imbunatatita, pentru a-ti afisa continut personalizat si relevant pentru tine. Cookie-urile ne permit sa avem si statistici anonime de traffic in site, prin Google Analytics. De asemenea, unele pagini pot genera cookie-uri Google sau Facebook pentru a-ti afisa reclame cu serviciile noastre pe alte site-uri. Ai optiunea de a nu a accepta cookie-urile plasate de site. Poti sa iti exprimi aici preferintele tale legate de cookie-uri si sa citesti politica de cookie-uri a site-ului.

  •  
Informatie medicala revizuita de: GEORGIANA TACHE, Medic primar recuperare

Interviu Dr. Georgiana Tache - Revista Galenus

GALENUS: Aveti peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperarii, medicinei fizice si balneologiei. De ce ati ales aceasta ramura si cum arata parcursul dumneavoastra profesional?

Bun gasit tuturor cititorilor revistei Galenus! Multumesc mult pentru sansa de a ma adresa colegilor, colaboratorilor revistei si tuturor celor interesati de noutati din domeniul medicofarmaceutic.

Am ales specialitatea balneoclimatoterapie si recuperare medicala, asa cum se numea in urma cu zeci de ani, din inspiratie. Din curiozitate si pura inspiratie. Imi doream foarte mult sa urmez neurologia, avusesem la un moment dat si ideea de a-mi cladi cariera in anestezie si terapie intensiva (ATI), dar un glas interior mi-a sugerat sa optez pentru specialitatea in care profesez astazi. In urma cu aproape 30 de ani, nu stiam prea multe despre aceasta specialitate, in afara continutului cursurilor si a informatiilor primate cu ocazia lucrarilor practice, aferente stagiului clinic. Imi amintesc ca mi s-a parut o specialitate interesanta, diferita de celelalte, dar in stransa legatura cu toate notiunile si educatia medicala primite pana in acel moment. Daca ar fi sa dau timpul inapoi, nu as ezita sa o aleg a doua oara, s-a dovedit a fi o decizie norocoasa.

Tendinta societatii actuale este catre cresterea duratei de viata si imbatranire a populatiei, iar instalarea bolilor cornice netransmisibile nu se refera doar la cele degenerative articulare, ci mai ales, la cele cardiovasculare (IMA, HTA, AVC), neurologice (Alzheimer, Parkinson), metabolice (obezitatea, diabetul zaharat, sindromul metabolic); toate acestea constituind afectiuni care beneficiaza de terapie de reabilitare medicala. De asemenea, bolile neoplazice alaturi de traumatismele si accidentarile din ce in ce mai frecvente, precum cele sportive, rutiere, casnice asociate activitatilor de agrement, unele dintre ele asociind si sindrom algodisfunctional, beneficiaza si acestea de terapie prin mijloacele medicinei fizice si de reabilitare medicala. Stresul, sindromul de oboseala cronica si burn-out isi gasesc solutia terapeutica prin miscare sau alte mijloace ale medicinei fizice sau prin terapie balneara. Si, de ce nu, cura balneara din statiunile balneoclimatice poate fi indicata in afectiuni digestive, neuropsihice (nevroze), renourinare, metabolice.

Prin urmare, am deschis o usa catre o specialitate despre care nu stiam foarte multe, dar care s-a dovedit a fi plina de surprize placate si care mi-a oferit sansa sa ma dezvolt, sa evoluez profesional si sa ma simt implinita cu fiecare persoana care revine la potentialul functional maxim, cat si la un nivel asteptat al calitatii vietii, prin reinsertie profesionala si socio-familiala. Specialitatea medicina fizica, reabilitare medicala si balneologie este bine ancorata prin radacinile ei balneare, devenind dinamica atunci cand se desfasoara in segmental intraspitalicesc (sectie de reabilitare medicala) sau in ambulatoriile de specialitate (baze de tratament).

Mijloacele si modalitatile specialitatii au evoluat de la terapiile fizicale clasice (curenti electrici, unde magnetice) si programele de kinetoterapie standardizate(Williams, Schroth, Bobath), la tehnici adaptate sindromului algic, inflamator sau deficitului functional(inclusiv status postoperator -traumatologie, hernie de disc, chirurgie plastica si reparatorie), ajungandu-se astazi la aplicarea unor programe de electrostimulare, terapie manuala, oxigenoterapie hiperbara, kinetofitness, antrenament prin bio feedback computerizat, programe asistate de roboti.

Care sunt provocarile carora trebuie sa le faceti fata zi de zi in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti?

As aminti faptul ca, incepand cu anul 1987, eu am devenit medic stagiar al Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti, si ca am primit aprobarea de a participa in calitate de titular la garzile Sectiei de medicina interna. Aceasta activitate se derula in paralel cu obligatiile mele de medic stagiar si care presupuneau prezenta mea pe celalalte sectii ale spitalului sau in alte spitale bucurestene (Grigore Alexandrescu, Colentina). Prin urmare, am practicat medicina la prima mana, am invatat la modul real care sunt primii pasi in echilibrarea unui IMA, tulburare de ritm cardiac, intoxicatii si alte urgente medicale. Am simtit si inteles ce inseamna sa fii medic: din plin si din mers. Tot ce am invatat in anii de facultate mi-a fost de folos. Absolut tot! Pe durata ultimilor luni de stagiatura am ramas insarcinata si imediat dupa Revolutia din 1989, am devenit mama si prioritatile mele s-au schimbat. Noptile nedormite, socul psihic resimtit in fata cazurilor grave sosite la Camerele de garda, oboseala extrema a garzilor si stagiilor clinice desfasurate in acelasi timp si-au spus, in final, cuvantul. Cu alte cuvinte, setarile mele mentale se schimbasera, bazat pe experienta scurta, dar intensa. Am ales specialitatea medicina fizica si reabilitare medicala, dar sufletul meu era in Spitalul de Urgenta Floreasca.

Nu puteam trai fara stresul existential si incercarile profesionale ale acelui loc de munca. Am descoperit ca iubesc acest spital. Da, eu cred ca te poti indragosti de oameni, dar si de locuri si fapte. Prin urmare, am intrat in specialitate dar am facut toate demersurile legale necesare sa imi transfer postul (integrarea clinica din Spitalul Clinic Universitar, deoarece intre timp intrasem si in invatamant) catre Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca. Nu a fost un demers dificil, deoarece era nevoie de un departament de reabilitare medicala in spital, insa... acest department inca nu exista! Asa ca am infiintat acel departament adunand laolalta profesorii de cultura fizica medicala si asistentii BFT existenti la acea data, dar care erau dispersati pe sectiile spitalului. Asa a luat fiinta, in anul 1994, Laboratorul de Medicina Fizica, Reabilitare Medicala si Balneologie al Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca!

Incercarile profesionale ce au urmat erau de asteptat si s-au alaturat celor organizatorice. Dar cu sustinere si din partea conducerii spitalului, problemele s-au rezolvat si avem acum o colaborare excelenta cu colegii specialisti de pe toate sectiile spitalului (ortopedietraumatologie, ATI, neurologie si neurochirurgie, medicina interna si cardiologie, chirurgie generala si cardiovasculara, chirurgie plastica si reparatorie, dializa, toxicologie etc.).

Provocarea zilnica a tuturor acestor ani a fost si este povestea de viata a fiecarui pacient. Dincolo de preocuparea noastra de a perfectiona continuu metodele de reabilitare medicala, de profesionalismul nostru, in acest spital intervine si implicarea umana presupusa de meseria noastra; deoarece fiecare pacient internat are o poveste in spatele problemei lui medicale. Uneori, este o tragedie. Iar noi trebuie sa intelegem si sa fim alaturi de acesti oameni.

Care sunt afectiunile sau problemele de sanatate care necesita cel mai des recuperare medicala; cu ce va confruntati in practica?

Cele mai des intalnite afectiuni sunt cele aflate in legatura cu traumatismele si accidentarile, evenimentele cardiace acute, cu ingrijirea post-operatorie a pacientilor si cazurile care necesita ingrijiri sustinute si complexe, din ATI.

Sa ne gandim la pacientii cu contuzii ori cu fracturi simple, care necesita ingrijire ortopedica, dar sa nu uitam nici de cazurile complexe, care solicita atentie multidisciplinara si interventii chirurgicale complexe, cu multe zile de spitalizare; situatie urmata de deconditionare fizica si impact psihologic. Cazurile pot fi urmarea unor traumatisme prin cadere, post-agresiune sau a accidentelor rutiere, care presupun uneori si afectarea cranio-cerebrala, cat si alterarea starii de constienta, pentru care pot fi necesare interventia neurochirurgicala si suportul psihologic.

Dar mai sunt si afectiunile neurologice sau operatiile neurochirurgicale, precum herniile de disc, care suscita ingrijiri si programe de reabilitare medicala inca din prima zi, in vederea mentinerii statusului functional. Si sa nu uitam nici evenimentele coronariene acute sau statusul post-chirurgie cardiovasculara, de la bypass aortocoronarian, pana la valvuloplastii sau interventii extinse, efectuate pe cord, si care vor necesita program de reabilitare specifica. In spital functioneaza si o sectie de dializa, prin urmare, suntem solicitati sa asiguram asistenta medicala de intretinere functionala a acestei categorii de pacienti, care se alatura categoriilor de pacienti internati pe sectiile de medicina interna sau toxicologie.

Domeniul recuperarii medicale a evoluat extrem de mult. Ce ne puteti spune despre cele mai noi tehnologii si tehnici pe care le utilizati?

Specialitatea medicina fizica si reabilitare medicala a evoluat continuu raportat la dezvoltarea sociala si extinderea domeniilor profesionale, viteza accelerata cu care se desfasoara activitatile noastre zilnice, extinderea paletei activitatilor recreational-sportive, accesul nostrum la diferite echipamente sofisticate, deoarece toate acestea ne expun in mod suplimentar la riscuri si accidentari uneori complexe.

In locul plimbarilor in natura, al drumetiilor, al deplasarii pe jos sau cu bicicleta, ne-am orientat catre activitatile sportive de echipa, uneori participantii sunt neantrenati (a se vedea jocul de fotbal sau baschet ori volei din weekend, cu prietenii, dar fara un antrenament anterior ori derularea unui program prealabil de incalzire), apoi mersul la schi fara sa fim pregatiti, jocul de tenis, mai ales la simplu, activitatile de motocross, alpinism ori sporturi extreme. Noi cautam stimularea productiei de adrenalina si senzatia de bine si control, dar toate aceste activitati pot predispune, in final, la accidentari. Repet, doar daca toate aceste activitati sunt desfasurate in mod neadecvat si neadaptat fata de posibilitatile noastre actuale. Altfel spus, sa fim constienti de ceea ce putem, raportat la ceea ce dorim sa facem.

Pentru ca toate aceste activitati sa se desfasoare in siguranta, pentru ca noi sa depasim pragul intre ceea ce vrem si ceea ce putem sa facem, exista astazi sali inteligente de antrenament; iar prin senzorii purtati pe corp se indica un anumit traseu de antrenament, raportat la obiectivele urmarite: reabilitare medicala, intretinere functionala sau cresterea rezistentei la efort si performanta sportiva. Exista, de asemenea, echipamente care ajuta la cresterea mobilitatii articulare (kinetec) sau ale fortei musculare(prin izokinezie, alaturi de cele clasice de fitness), altele care se asociaza programelor de kinetoterapie sau echipamentelor care vizeaza antrenarea coordonarii miscarii (abilitate, control prin ergoterapie sau terapie ocupationala) si a mentinerii echilibrului (suprafete de balans ori care ofera asistenta la mers).

Specialitatea clinica de medicina fizica si reabilitare medicala a evoluat logic si necesar: de la echipamentele cu electrozi de electrostimulare, pana la terapia robotizata de reabilitare medicala; de la realitatea virtuala pana la utilizarea de end efectori; de la electroterapie si laser terapie pana la terapiile de inalta frecventa (inclusiv radiofrecventa), de la aparatele pneumatice de drenaj si tratarea edemului si inflamatiei locoregionale, pana la crioterapie sau criosauna; de la cura de teren din statiunea balneara si pana la oxigenoterapia hiperbara. S-au realizat, astfel, pasi uriasi.

In aceasta perioada se vorbeste foarte mult despre recuperarea post-COVID. Ce recomandati atat pentru colegii medici, cat si pentru pacienti?

Ca urmare a trecerii prin boala, in literatura de specialitate se face astazi referire la sindromul post-COVID-19, tradus prin: modificari cognitive, senzatie de oboseala, tulburari de somn, depresie, mialgii, in afara simptomelor respiratorii si a afectarii pulmonare restante. Colegii medici din Italia au subliniat in studiile lor faptul ca oxigenoterapia pe care au primit-o pacientii internati a fost benefica, prin comparatie cu performanta privind recuperarea functiei respiratorii la persoanele care au prezentat forme medii si usoare de boala dar care au stat in carantina la domiciliu.

Specialistii din spitalele si sectiile cu profil de pneumologie din Romania au implementat un program de reabilitare respiratorie la pacientii post-COVID-19. Noi, specialistii in medicina fizica si reabilitare medicala, urmarim pacientii care au trecut prin boala, care ni se adreseaza pentru acest motiv sau pentru alte solicitari aflate in legatura cu specificul activitatii noastre.

In ceea ce ma priveste, am implementat in activitatea mea de specialitate un program de reabilitare respiratorie complex.

Acesta consta in practici sau tehnici respiratorii in vederea asigurarii unui flux de aer controlat la nivelul cailor respiratorii (vehicularea unor volume respiratorii crescute in scopul facilitarii schimburilor gazoase la nivel pumonar), exercitii de respiratie toracala si abdominala si exercitii de crestere a rezistentei organismului la efortul zilnic (prin reconditionare fizica fata de solicitarile cotidiene socio-profesionale si sportive recreationale).

In plus, recomand pacientilor mei oxigenoterapia hiperbara efectuata supravegheat, minimum 15 sedinte efectuate 5 zile saptamanal, 2 ore zilnic, menita sa insoteasca programul de kinetoterapie care vizeaza reeducarea functionala respiratorie si care asigura, in final, reconditionarea intregului organism. Creste astfel, performanta intelectuala, sindromul de oboseala cronica dispare, somnul devine odihnitor, mialgiile si toracalgiile se amelioreaza. Aceasta, deoarece schimburile gazoase la nivel alveolar devin eficiente iar tesuturile vor fi oxigenate superior, ceea ce va conduce, in final, la cresterea performantei fizice generale si a calitatii vietii pacientilor.

Pentru colegii mei, recomand reconfigurarea cailor noastre clasice de colaborare interdisciplinara, in sensul degrevarii activitatii lor, de cea de reabilitare si solicitare a ajutorului de specialitate oferit din partea noastra; pacientii beneficiind astfel si de experienta deja dobandita de noi, cu referire la recuperarea sindromului post-COVID-19.

Cum s-a desfasurat activitatea dumneavoastra in acesta perioada de pandemie? Ce s-a schimbat?

Eu, personal, am devenit mai constienta de gesturile mele aflate in legatura cu actul medical. Si aici ma refer la masurile stricte, menite sa previna si sa combata transmiterea bolii. Protocoalele si circuitele functionale obligatorii din unitatile sanitare trebuie urmate nu din obligativitate, ci dintr-o normala necesitate.

Dupa perioada de lockdown, activitatea mea s-a intensificat in mod constant. Au aparut durerile musculoscheletale, in special la persoanele tinere si chiar foarte tinere din cauza lipsei de miscare. S-au decompensat vechile suferinte la persoanele adulte, s-au somatizat ingrijorarea temerile si emotiile, stresul incorect gestionat a condus la depresie si anxietate, oboseala cronica, supraponderalitate, instalarea sau decompensarea bolilor cronice netransmisibile, in special la persoanele varstnice.

Prin urmare, nimeni nu a fost ocolit de aceasta pandemie. Nici chiar persoanele care nu au trecut prin infectia virala. Solicitarile catre terapie fizicala si reabilitare medicala au crescut, in special in sistemul privat, existand tendinta pacientilor de a ocoli unitatile sanitare de stat, in conditiile in care, unele dintre ele au si fost transformate in unitati support COVID-19.

Se constata o crestere exponentiala a adresabilitatii persoanelor care au trecut prin boala si care prezinta sindrom post-COVID-19. Pentru un bilant efectuat corect, eu solicit intreaga baterie de analize medicale dar si kitul clinicofunctional si imagistic reprezentat de examenul de specialitate al colegului pneumolog, examenul CT toracal si rezultatul testelor functionale respiratorii (spirometrie). Plecand de la rezultatele primite si raportat la restantul functional al pacientului respectiv, stabilesc planul terapeutic.

Care sunt, din punctul dumneavoastra de vedere, cele mai bune modalitati de dezvoltare profesionala pentru un medic?

Medicul cat si farmacistul prezinta, prin natura profesiei, un apetit crescut pentru noutatile specialitatii fiecaruia. Pregatirea medicala continua nu este doar obligativitate, ci o preocupare permanenta a fiecaruia dintre noi.

Dupa parerea mea, orice forma sau modalitate de accesare a informatiei este benefica. Sunt de preferat articolele de specialitate, publicate in diferite reviste de profil. Abonamentele la reviste de interes profesional, in special daca sunt si cotate ISI si/sau ofera puncte de EMC, sunt de recomandat. Cautarea informatiei dorite se mai poate realiza prin navigarea pe site-urile publicatiilor de profil, nationale si internationale, si reprezinta o alta sursa utila la indemana oricui. La fel de utile si chiar convenabile sunt evenimentele medicale online, deoarece ofera informatie pe care o accesam nemijlocit, din confortul cabinetului sau al biroului de acasa, castigand astfel timp. Se pierde insa, contactul uman si savoarea scurtelor discutii profesionale si conversatii de socializare, inerente evenimentelor clasice organizate pana inainte de declansarea pandemiei. Mai sunt si studiouri virtuale, care organizeaza emisiuni transmise online de pe platforme medicale, unde putem regasi in calitate de invitati-speakeri, cadre didactice universitare si medici specialisti, cercetatori cu experienta, a caror interventie aduce plus valoare prin informatia cu larga aplicabilitate practica oferita.

Aveti si un master in Managementul Sanatatii Publice si al Serviciilor de Sanatate. Cum ar putea fi eficientizata activitatea manageriala la nivelul unitatilor sanitare?

M-am inscris la master dintr-o necesitate logica. Devenisem medic coordonator al Laboratorului de Medicina Fizica, Reabilitare Medicala si Balneologie al Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca si mi s-a parut a fi un pas necesar, aproape obligatoriu de urmat, in contextul carierei mele profesionale si a provocarilor manageriale in fata unui colectiv proaspat infiintat si in contextual activitatii complexe din spital.

Activitatea manageriala devine eficienta prin stabilirea rolurilor jucate de catre fiecare membru din echipa manageriala. Nu exista un manager bun la toate, managerul general are viziune si integreaza scopurile actiunilor, dar acestea trebuie sa fie delegate catre ceilalti membri ai echipei manageriale. Conturarea clara si delegarea sarcinilor, responsabilizarea motivationala a celorlalti si imaginea integrativa, previziunea pe timp scurt si lung, sunt toate elemente ale unei activitati manageriale eficiente, din punctul meu de vedere.

Sunteti consilier de nutritie metabolic balance, dar si consilier in domeniul dezvoltarii personale. Cum imbinati toate aceste domenii si care sunt satisfactiile profesionale?

Inainte de a face parte din colectivul Disciplinei Medicina Fizica si Reabilitare, am facut parte, tot in calitate de cadru didactic universitar din colectivul Disciplinei Igiena si Ecologie Medicala UMF „Carol Davila”. Pe parcursul anilor in care am predat studentilor medicinisti materia numita Igiena Alimentatiei, am inteles cat de important este ca alimentelor sa li se cunoasca sursa, sa se respecte anumite reguli de preparare, inclusiv prelucrare termica a hranei, asa-numita gastrotehnie (pentru a se pastra valoarea nutritiva), despre necesarul caloric al organismului si cum poate fi el obtinut, ce inseamna nutritie sanatoasa (cantitativ si calitativ) versus diete si cura de slabire, rolul jucat de nutienti in buna desfasurare a metabolismului si modul corect de pastrare a alimentelor.

In momentul in care am constatat ca pacientii mei au probleme de sanatate aflate si in legatura cu supraponderalitatea si obezitatea, atunci am decis ca trebuie sa adun toate cunostintele mele intr-o competenta profesionala care sa ma ajute sa ofer sfaturi despre nutritie sanatoasa pacientilor mei. Iar cand am descoperit ca programul metabolic balance este singurul care se suprapune peste principiile unui stil alimentar sanatos, in acel moment am decis sa devin consilier, din dorinta de a fi cat mai utila pacientilor mei.

Alaturi de terapia medicamentoasa si cea fizicalkinetica, ori indicatia de a merge intr-o anumita statiune balneara, eu recomand si tratament igieno-dietetic, cu alte cuvinte le armonizez pacientilor mei stilul de viata. Iar acest aspect face diferenta. Durerea, lipsa de miscare, supraponderalitatea ori obezitatea, anxietatea, depresia, lipsa de motivatie temerile si lipsa de incredere in fortele propria reprezinta elementele tabloului complex pe care il prezinta pacientul perioadei actuale. Ca atare, alaturi de mijloacele terapeutice prezentate, trebuie sa mai existe si identificarea motivatiei individuale, promovarea increderii in sine, stimularea pacientului in scopul implinirii obiectivelor stabilite de echipa medic-pacient. Precum in orice alta relatie, atitudinea trebuie sa fie proactiva, de incredere si de sustinere. Asa s-a nascut nevoia dea-mi cizela si perfectiona intuitia nativa, empatia, dorinta de a fi aproape de cel aflat in suferinta.

Sunteti si cadru didactic in cadrul UMF „Carola Davila” Bucuresti si ati format, practic, echipe de medici. Ce sfaturi aveti pentru tinerii care doresc sa va calce pe urme?

In aceeasi masura in care s-a dezvoltat specialitatea medicina fizica si reabilitare (cu referire la modalitatea de abordare, mijloacele si tehnicile utilizate), a evoluat si invatamantul medical de specialitate, care a luat amploare si s-a diversificat. In calitate de cadru didactic universitar, traiesc bucuria unei impliniri profesionale duble, deoarece am avut sansa sa pot forma atat generatii intregi de fiziokinetoterapeuti, de medici specialisti, cat si de a preda din tainele specialitatii viitorilor medici, adica studentilor Facultatii de medicina generala si celor ai Facultatii de medicina dentara.

Mesajul meu este cel pe care il transmit de fiecare data, atunci cand incep cursul: „Valorificati la maximum, pe toata durata anilor de facultate, timpul alocat studiului. Cu acest timp, cu disponibilitatea voastra de a invata, cu capacitatea de a integra informatiile obtinute nu va veti mai intalni in viata. Fiecare lucru trebuie sa fie facut la timpul lui. Daca nu aveti bine consolidata temelia acestor ani, nu veti putea construi usor si coherent pe mai departe in pregatirea si practica voastra medicala”. 

i.php?p=coperta-148(2).jpgi.php?p=galenus 148 16_201024_1.jpgi.php?p=galenus 148 16_201024_2.jpg
i.php?p=galenus 148 16_201024_3(1).jpg
Programeaza-te aici