Vezi detalii
CITESTE MAI MULT
Osteoporoza, sau boala oaselor fragile, este afectiunea de care sufera numeroase femei (dar si barbatii pot avea aceasta boala) si se datoreaza, in principal, demineralizarii osoase. Aceasta afectiune nu este detectata decat atunci cand pacientul sufera o fractura osoasa. Se intampla acest lucru pentru ca simptomele osteoporozei lipsesc, sau sunt usor de trecut cu vederea. Adesea boala se confunda cu artroza, gonartroza, coxartroza (precum si alte afectiuni ale articulatiilor), sau fibromialgia. Cei mai multi pacienti ajung la medic abia atunci cand se confrunta cu:
Explicam in acest articol tot ce trebuie sa stii despre osteoporoza, ce este, care sunt simptomele, cauzele, cate tipuri de osteoporoza mentioneaza literatura de specialitate si cum se trateaza afectiunea.
De cele mai multe ori, evaluarea pacientului este complexa, multidisciplinara, avand in vedere caracterul sistemic, generalizat al celor mai multe afectiuni reumatologice, de aceea Centrokinetic dispune de medici experiementati:
Osteoporoza este o afectiune extrem de frecventa care afecteaza oasele, acestea devenind fragile, astfel incat o cadere sau chiar un usor stres (cum ar fi aplecarea sau tusea) pot provoca o fractura. Fracturile legate de osteoporoza apar cel mai frecvent la nivelul soldului, incheieturii mainii sau coloanei vertebrale.
Oasele sunt tesuturi vii care sunt in mod constant afectate si inlocuite. Osteoporoza apare atunci cand crearea de os nou nu tine pasul cu indepartarea osului vechi.
Osteoporoza afecteaza barbatii si femeile de toate rasele. Dar femeile albe si asiatice - in special femeile in varsta care au trecut de menopauza - prezinta cel mai mare risc. Medicamentele, regimul alimentar sanatos si exercitiile fizice pot ajuta la prevenirea pierderii osoase, sau la intarirea oaselor deja slabe.
Osteoporoza este o afectiune caracterizata printr-o scadere a densitatii osoase, ceea ce are ca rezultat reducerea rezistentei osoase. Osteoporoza duce literalmente la un os fragil, poros anormal, care este compresibil, ca un burete. Aceasta tulburare a scheletului slabeste osul si duce la fracturi frecvente la nivelul osului, mai ales in unele zone ale corpului.
Osteoporoza inseamna „os poros”. Pus sub microscop, osul sanatos arata ca un fagure de miere. Cand apare osteoporoza, gaurile si spatiile din fagure sunt mult mai mari decat in osul sanatos. Oasele osteoporotice isi pierd densitatea, sau masa, si contin structuri anormale ale tesuturilor. Deoarece oasele devin mai putin dense, ele se slabesc si exista o probabilitate mai mare sa se rupa.
Oasele normale sunt compuse din:
Acestea sunt cele mai importante substante care confera rezistenta oaselor. In lipsa acestor elemente, oasele se pot rupe (fractura) cu leziuni relativ minore, care in mod normal nu ar cauza ruperea unui os. Fractura poate fi fie sub forma de crapare (ca si in cazul unei fracturi de sold), sau colaps (ca in cazul unei fracturi de compresie a vertebrelor coloanei vertebrale). Coloana vertebrala, soldurile, coastele si incheieturile sunt zone comune ale fracturilor osoase provenite din osteoporoza, desi fracturile legate de osteoporoza pot sa apara in aproape orice os al scheletului.
Osteoporoza apare atunci cand exista un dezechilibru intre formarea osoasa noua si resorbtia osoasa veche. Corpul poate sa nu reuseasca sa formeze suficient os nou, sau prea mult os poate fi reabsorbit, sau se intampla ambele situatii. Doua minerale esentiale pentru formarea normala a osului, sunt calciul si fosfatul. De-a lungul tineretii, corpul foloseste aceste minerale pentru a produce oase. Calciul este esential pentru buna functionare a inimii, a creierului si a altor organe. Pentru a mentine organele critice in stare functionala, organismul reabsoarbe calciul stocat in oase, pentru a mentine nivelul de calciu din sange. Daca aportul de calciu nu este suficient de mare, sau daca organismul nu absoarbe suficient calciu din dieta, productia osoasa si tesutul osos pot suferi. Astfel, oasele pot deveni mai fragile, ceea ce duce la un risc de fracturare mai mare.
Osteoporoza poate avea mai multe cauze, cele mai frecvente fiind urmatoarele:
Etapele timpurii ale osteoporozei nu cauzeaza simptome sau semne de avertizare. In cele mai multe cazuri, persoanele cu osteoporoza nu stiu ca au aceasta afectiune pana cand nu sufera o fractura. Fara un tratament adecvat, osteoporoza se poate inrautati. Pe masura ce oasele devin mai subtiri si mai slabe, riscul de fractura creste. Sunt si situatii in care simptomele afectiunii se confunda cu ale spondilozei, mai ales daca cele mai afectate sunt oasele coloanei vertebrale.
Atunci cand apar simptomele timpurii, acestea pot fi:
Ulterior, se pot manifesta si alte simptome, cum ar fi:
Simptomele severe ale osteoporozei pot include:
Ultimele doua simptome pot fi cauzate de o fractura de compresie. Aceasta este o pauza intr-una din vertebrele din gat sau din spate, care este atat de slaba incat se rupe sub presiunea normala din coloana vertebrala.
Exista patru tipuri de osteoporoza: primara, secundara, osteogeneza imperfecta si juvenila idiopatica.
Osteoporoza primara este cel mai frecvent tip de osteoporoza. Este mai frecventa la femei decat la barbati. O persoana atinge masa maxima a oaselor (densitate) la aproximativ 30 de ani. Dupa aceea, rata pierderii osoase creste lent, in timp ce rata de constructie osoasa scade. Indiferent daca o persoana dezvolta osteoporoza, depinde de grosimea oaselor la inceputul vietii, precum si de sanatate, dieta si activitate fizica la toate varstele.
La femei, pierderea accelerata a osului incepe, de obicei, dupa oprirea perioadelor menstruale lunare. Acest lucru se intampla atunci cand productia unei femei de estrogen incetineste (de obicei, intre varsta de 45 si 55 de ani). La barbati, subtierea osului gradual incepe, de obicei, la varsta de aproximativ 45 pana la 50 de ani, cand productia de testosteron incetineste. Osteoporoza, de obicei, nu are efect asupra persoanelor pana la varsta de 60 ani sau mai mult. Femeile sunt de obicei afectate la o varsta mai inaintata decat barbatii, deoarece incep cu o masa osoasa mai mica.
Osteoporoza secundara are aceleasi simptome ca si osteoporoza primara. Dar apare ca urmare a unor afectiuni medicale, cum ar fi hiperparatiroidismul, hipertiroidismul sau leucemia. De asemenea, poate aparea ca urmare a administrarii unor medicamente cunoscute care provoaca distrugerea oaselor, cum ar fi corticosteroizi inhalatori orali sau cu doze mari (daca sunt utilizati mai mult de 6 luni). Osteoporoza secundara poate aparea la orice varsta.
Osteogeneza imperfecta este o forma rara de osteoporoza care se poate manifesta chiar din uter, dar cele mai multe cazuri sunt diagnosticate dupa nastere. Osteogeneza imperfecta face ca oasele sa se rupa fara nici un motiv aparent.
Osteoporoza juvenila idiopatica este rara. Aceasta se intampla la copii cu varste cuprinse intre 8 si 14 ani, sau in perioade de crestere rapida. Nu exista o cauza cunoscuta pentru acest tip de osteoporoza, in care exista o formare osoasa prea mica sau o pierdere osoasa excesiva. Aceasta conditie creste riscul de fracturi.
Pentru a stabili diagnosticul de osteoporoza, medicul va analiza istoricul medical si va efectua un examen fizic pacientului. De asemenea, se pot efectua teste ale sangelui si urinei, pentru a verifica conditiile care pot provoca pierderea osoasa.
In cazul in care medicul dumneavoastra considera ca este posibil sa aveti osteoporoza, sau ca aveti riscul de a dezvolta osteoporoza, probabil ca va sugera un test de densitate osoasa. Acest test se numeste densitometrie osoasa sau absorbtie cu raze X cu energie duala. Procedura de diagnosticare utilizeaza raze X pentru a masura densitatea oaselor la nivelul incheieturilor, soldurilor, sau coloanei, acestea fiind cele trei zone cu cel mai mare risc de producere a fracturilor. Testul de densitometrie osoasa este nedureros si dureaza intre 10 si 30 de minute.
Radiografiile traditionale nu pot masura densitatea osoasa, dar pot identifica fracturile coloanei vertebrale. Densitatea minerala osoasa trebuie masurata prin tehnici mai specializate. Sunt disponibile mai multe tipuri de teste, dar cel mai frecvent utilizat este DXA (absorbtie cu raze X cu dubla energie). DXA este un test cu radiatie scazuta, capabil sa detecteze procente destul de mici ale pierderii osoase. Este utilizat pentru a masura densitatea osului coloanei vertebrale si soldului si poate masura, de asemenea, densitatea osoasa a intregului schelet. Exista mai multe tipuri de optiuni de testare:
Medicul specialist, atunci cand face anamneza pacientului, trebuie sa tina seama si de factorii de risc pentru aceasta afectiune. Astfel:
Medicii considera ca in osteoporoza este important sa se previna caderile si fracturile. De asemenea, este foarte important sa se identifice un echilibru intre ingrijirea sanatatii dumneavoastra si evitarea izolarii (mai ales daca acest lucru inseamna ca evitati activitati si interese care sunt importante pentru pacient). Tratamentul osteoporozei presupune informare, capacitatea de a face schimbari in ceea ce priveste stilul de viata, tratamente eficiente care se administreaza pe termen lung (acestea reduc riscul de fracturi in viitor). Caldura, masajul, medicamentele analgezice si odihna pot de asemenea sa amelioreze efectele osteoporozei.
Medicamentele sunt folosite atat pentru prevenirea cat si pentru tratarea osteoporozei. Unele medicamente incetinesc rata pierderii osoase sau cresc grosimea osoasa. Chiar si cantitati mici de crestere a oaselor noi va pot reduce riscul de deformare a oaselor.
Medicamentele care ajuta la tratarea si prevenirea pierderii osoase includ:
Vertebroplastia
Vertebroplastia este o procedura minim invaziva utilizata pentru intarirea vertebrelor cu fracturi de compresie, care sunt frecvente la pacientii cu osteoporoza. Vertebroplastia implica injectarea unui compus acrilic in vertebrele colaterale pentru a stabiliza osul slabit. Procedura se efectueaza intr-o sala de operatie sau intr-o suita de radiologie, iar tratamentul fiecarei vertebre afectate dureaza aproximativ o ora. Anestezia locala este injectata in vertebra, se face o mica incizie si se introduce un ac de biopsie osoasa. Mai multe seringi mici de material de cimentare sunt apoi injectate prin ac in vertebra. Cimentul se intareste aproape imediat. Aproximativ 70-90% dintre pacienti sufera de durere dupa vertebroplastie si majoritatea sunt eliberati din spital in aceeasi zi. Medicamentul antiinflamator (de exemplu, Motrin) poate fi utilizat pentru ameliorarea durerii dupa procedura. Complicatiile dupa aceasta procedura sunt rare. Cimentul osos poate patrunde in plaman, maduva spinarii sau in spatiul epidural din jurul vertebrei. Alte complicatii posibile asociate cu vertebroplastia includ iritarea nervilor, plamanii perforati (pneumotorax) si leziunile maduvei spinarii.
Kiphoplastia
Fracturile multiple de comprimare a coloanei vertebrale cauzate de osteoporoza pot duce la pierderea inaltimii, cifoza (curbura extrema a coloanei vertebrale) si durere. Cipoplastica, numita si kyphoplasty cu baloane, este o procedura minim invaziva utilizata pentru a restabili inaltimea vertebrelor si pentru a stabiliza osul slabit. Kiphoplastia nu poate corecta deformarile coloanei vertebrale si este utilizata la pacientii care au prezentat fracturi recente (in decurs de 2-4 luni). Procedura se efectueaza de obicei in spital sub anestezie locala sau generala si dureaza aproximativ o ora pentru fiecare vertebra afectata.
In kiphoplastia cu baloane, se face o mica incizie si se foloseste un fluoroscop (dispozitiv care consta dintr-un ecran si un tub de raze X) pentru a orienta introducerea unui cateter cu balon in vertebra. Balonul este umflat lent pentru a ridica vertebra comprimata si apoi este dezumflat. Un compus acrilic (material de cimentare) este apoi injectat in vertebra printr-un ac de biopsie osoasa. Materialul se intareste aproape imediat. Reducerea durerii apare de obicei in 2 zile.
Majoritatea pacientilor sunt eliberati din spital adoua zi dupa kiphoplastie si pot relua activitatile zilnice la externare. O activitate intensa, cum ar fi ridicarea greoaie, trebuie evitata timp de cel putin 6 saptamani.
Complicatiile kiphoplastiei sunt rare si includ urmatoarele:
Intr-o procedura mai putin invaziva, denumita vasoplastie, se utilizeaza un vas artificial (Vessel-X) in locul unui cateter cu balon. Studiile au aratat ca vasoplastia reduce riscul de scurgere a materialului de cimentare. In continuare, se desfasoara activitati de cercetare si testare care implica aceasta procedura.
Unii oameni ar putea avea nevoie de medicamente pentru tulburari osoase grave. Chiar daca luati decizia de a lua medicamente, abordarea naturala poate oferi beneficii clare si de lunga durata. Puteti opta pentru aplicarea de uleiuri esentiale in zonele dureroase, pentru a mari densitatea osoasa si sa incercati aroma-terapia. Doua alte lucruri vitale pe care trebuie sa le luati in considerare pentru a imbunatati densitatea osoasa sunt exercitiul de greutate si expunerea la soare.
Exercitiile de greutate de 3 ori pe saptamana timp de 30 de minute si 20 de minute de minute de expunere la soare zilnic va pot ajuta in ameliorarea durerilor cauzate de osteoporoza. De asemenea, stationarea pe platformele de vibratii timp de 5-20 de minute pe zi poate imbunatati densitatea osoasa.
Suplimentele naturale care pot fi recomandate de medicul specialist in urma controlului sunt:
Statiunile balneoclimaterice sunt indicate in functie de problemele de sanatate si de proprietatile apelor terapeutice. Apele sarate si namolurile sapropelice au proprietati antiinflamatorii, si sunt indicate pentru persoanele care sufera de osteoporoza sau care au suferit accidente la nivelul oaselor. Statiunea balneara Ocna Sugatag este renumita pentru proprietatile sale vindecatoare, statiunea balneoclimaterica Valea Stelii dispune de doua bazine cu apa sarata, lacurile sarate din Sovata sunt formate din doline de sare in depresiuni mici sau mari, iar cele mai importante sunt lacul Ursu si lacul Negru.
Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului este din ce in ce mai mult solicitata, avand ape sarate de mare concentratie, si namol sapropelic usor mineralizat.
Cele mai importante elemente nutritive pentru persoanele cu osteoporoza sunt calciul si vitamina D. Calciul este un element cheie pentru oasele dvs. Vitamina D ajuta organismul sa absoarba calciul.
Scopul este de a manca mese care includ o mare varietate de alimente din cele patru grupe principale. Acestea sunt: fructe si legume; carbohidrati, cum ar fi paine, cartofi, paste fainoase si cereale; produse lactate si alternative; fasole,peste, oua, carne si alte proteine. Mancarea pentru oasele dvs. nu trebuie sa fie plictisitoare; exista o multime de mese delicioase si gustari pline de vitamine si minerale de care aveti nevoie. Cele mai importante sfaturi sunt acestea:
Terapia fizica poate fi incorporata in planul de tratament. Fizioterapia poate ajuta pacientul sa-si construiasca forta, flexibilitatea si sa mareasca gama de miscare. Exercitiile promoveaza circulatia care stimuleaza oasele sa se vindece si forta construieste echilibrul, ceea ce poate ajuta la prevenirea caderii. In timpul fizioterapiei, pacientul este invatat miscarile „sigure” pentru a preveni ranirile. Terapeutul poate oferi un program personalizat de exercitii fizice.
In terapia fizica totul depinde de pacient. Cu toate acestea, terapeutul va lucra impreuna cu pacientul pentru a dezvolta un plan de exercitii de greutate (cum ar fi mersul pe jos sau tenis) si exercitii de intarire (cum ar fi ridicarea greutatii). In functie de nevoile pacientului, terapeutul poate lucra si pe echilibrul si exercitii de postura. Imbunatatirea echilibrului ajuta la prevenirea caderii. Postura este importanta pe tot parcursul vietii. Un spate incovoiat pune mai multa presiune pe coloana vertebrala, crescand riscul de fractura la nivelul acesteia.
Terapeutul poate invata pacientul si noi modalitati de ridicare din pat sau de pe scaun. Cu oasele slabite, aceste activitati pot fi provocatoare, iar in caz de cadere fractura este inevitabila.
A fi activ este un medicament puternic pentru persoanele cu osteoporoza. Exercitiile ajuta la incetinirea pierderii osoase si construiesc muschii mai puternici pentru a va sustine, astfel incat sa fie mai putin probabil sa cadeti sau sa rupeti un os. Dar nu orice antrenament va ajuta. Este nevoie sa faceti lucruri care sa va intareasca muschii. Asemenea exercitii includ orice miscare in timp ce stati in picioare. Daca aveti osteoporoza severa sau ati avut deja un os rupt sau o fractura, unele activitati pot fi riscante. Medicul poate recomanda si alte tipuri de exercitii, cum ar fi exercitiile pentru genunchi.
Exercitii pentru postura
Numeroase studii au demonstrat ca persoanele cu o pozitie mai buna, un echilibru mai bun si o putere mai mare a muschilor, sunt mai putin susceptibile de a cadea si, prin urmare, sunt mai putin susceptibile de a fi ranite.
Studiul arata ca femeile de peste 80 de ani, cu un regim de exercitii individual adaptat, care incorporeaza consolidarea musculara progresiva, formarea pentru echilibru si un plan de mers pe jos, pot reduce riscul general de cadere cu aproximativ 20% peste 30%.
A avea o postura buna este important si va poate ajuta sa evitati stresul pe coloana vertebrala. Pozitia buna presupune mentinerea capului drept, barbia inainte, umerii in spate, partea superioara a spatelui si arcul inferior arcuit. Pentru a practica o postura buna in picioare:
Un studiu a aratat ca pacientii care practica Tai Chi, un exercitiu chinez axat pe echilibru, au cu 50% mai putine sanse de a cadea sau de a se rani, fata de cei care nu practica acest exercitiu. Aceasta imbunatatire semnificativa a fost realizata dupa numai 15 saptamani, timp in care pacientii au primit cate o lectie Tai Chi pe saptamana impreuna cu un instructor, si au fost rugati sa practice de doua ori pe zi timp de 15 minute pe cont propriu.
Stiati ca puteti obtine flexibilitate practicand exercitii yoga? Nu va lasati pacalit de natura ei blanda. Pe langa faptul ca va ajuta in pozitie si flexibilitate, yoga va va face si oasele mai puternice. Unele pozitii, in special aplecari inainte, pot sa nu fie potrivite insa pentru persoanele cu osteoporoza.
Rotirea articulatiilor prin toata gama lor de miscare va ajuta sa va mentineti functia musculara. Intinderile se efectueaza cel mai bine dupa incalzirea muschilor - de exemplu, la sfarsitul sesiunii de exercitii fizice, sau dupa o incalzire de 10 minute. Acestea ar trebui sa fie facute usor si incet, fara sarituri.
Evitati intinderile care va flexeaza coloana vertebrala sau va provoaca sa va aplecati din talie.
Antrenamentul de forta ajuta la intarirea muschilor si a oaselor in brate si coloana vertebrala superioara, iar exercitiile care poarta greutatea - cum ar fi mersul pe jos, jogging, alergarea, urcatul pe scari, saritura de franghie - ajuta in special oasele din picioare, si coloana vertebrala inferioara.
Lucrati cu greutati
Acest lucru va construi oasele si va intari muschii in acelasi timp. Scopul este sa va concentrati asupra fiecarei grupe majore de muschi de doua ori pe saptamana, cu cel putin o zi de odihna intre antrenamente. Daca sunteti nou la ridicarea greutatilor, consultati mai intai medicul si lucrati cu un antrenor pentru a afla care sunt exercitiile potrivite.
O buna nutritie si exercitiile regulate sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii oaselor pe tot parcursul vietii.
Proteina este unul dintre componentele de baza ale osului. In timp ce majoritatea oamenilor primesc o cantitate mare de proteine in dieta lor, altii nu beneficiaza de o dieta echilibrata. Vegetarienii si veganii pot obtine cantitati suficiente de proteine in dieta daca cauta in mod intentionat surse adecvate, cum ar fi soia, nuci, leguminoase, lactate si oua, daca este permis. Adultii mai in varsta pot, de asemenea, consuma mai putina proteina din diferite motive. Suplimentarea cu proteine este o optiune.
Subponderabilitatea creste sansele de pierdere osoasa si fracturi. Excesul de greutate este acum cunoscut pentru a creste riscul de fracturi in brat si incheietura mainii. Astfel, mentinerea unei greutati corporale adecvate este benefica pentru oase, la fel ca si pentru sanatate in general.
Barbatii si femeile cu varste intre 18 si 50 de ani au nevoie de 1000 de miligrame de calciu pe zi. Aceasta suma zilnica creste la 1.200 miligrame atunci cand femeile implinesc 50 de ani, iar barbatii implinesc 70 de ani. Sursele bune de calciu includ:
Daca va este dificil sa obtineti suficient calciu din dieta dvs., luati in considerare administrarea suplimentelor de calciu. Totusi, prea mult calciu a fost asociat cu pietrele la rinichi. Desi inca neclar, unii experti sugereaza ca prea mult calciu, in special in suplimente, poate creste riscul bolilor de inima. Institutul de Medicina recomanda ca aportul total de calciu, de la suplimente si dieta combinat, sa nu fie mai mare de 2.000 de miligrame pe zi pentru persoanele mai in varsta de 50 de ani.
Obtinerea suficienta de calciu si a vitamina D reprezinta unul dintre primii pasi pentru prevenirea sau reducerea efectelor osteoporozei. Vitamina D ajuta organismul sa absoarba calciul. Calciu se gaseste in multe alimente, inclusiv produse lactate precum lapte si iaurt.
Exercitiile joaca un rol important in construirea si mentinerea fortei osoase si a muschilor. De asemenea, ajuta la reducerea caderilor prin imbunatatirea echilibrului si ajuta la reabilitarea fracturilor. Muschii si oasele raspund si se intaresc atunci cand sunt „stresate”. Acest lucru poate fi realizat prin exercitii de purtare a greutatii sau de impact. Asadar, kinetoterapia si recuperarea sunt importante in tratarea osteoporozei.
Vitamina D este esentiala pentru dezvoltarea si mentinerea osului, atat pentru rolul sau in asistarea absorbtiei calciului din alimentele din intestin, cat si pentru asigurarea reinnoirii si mineralizarii corecte a tesutului osos. Tipul de vitamina D produsa in piele este denumit vitamina D3 (colecalciferol), in timp ce forma dietetica poate fi vitamina D3 sau o molecula de origine vegetala apropiata, cunoscuta sub numele de vitamina D2 (ergocalciferol).
Vitamina D este produsa in piele atunci cand este expusa la raze ultraviolete B; la copii si adulti, expunerea mainilor, a fetei si a bratelor la soare timp de 10 pana la 15 minute pe zi este de obicei suficienta pentru majoritatea persoanelor. Cu toate acestea, cat de mult vitamina D este produsa de lumina soarelui depinde de ora din zi, unde locuiti in lume si de culoarea pielii. Vitamina D poate fi de asemenea obtinuta din alimente si suplimente alimentare. Sursele alimentare sunt destul de limitate si includ peste uleios, cum ar fi somonul, sardinele si macroul, ouale, ficatul, si alimentele lactate si cerealele.
Puteti face oaselor o favoare facand mici schimbari in viata de zi cu zi. Mergeti in loc sa conduceti, alegeti cel mai indepartat loc de parcare de la mall, sau urcati scarile in loc sa luati liftul. Combinatia ideala este efectuarea de exercitii fizice sau plimbari in aer liber, pentru ca astfel beneficiati si de miscare si in acelasi timp va incarcati cu vitamina D din razele soarelui.
Nu ignorati semnele timpurii ale oricarei afectiuni. Cu cat ajungeti la medic mai rapid, cu atat sansele de vindecare sau control al afectiunii cresc exponential. Lasa-te pe mana specialistilor de la Centrokinetic!
Centrokinetic are clinici in Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca si Timisoara. Afla mai multe despre:
Vezi detalii
CITESTE MAI MULTVezi detalii
CITESTE MAI MULTVezi detalii
CITESTE MAI MULTVezi aici modalitatile de programare si localizarea clinicii
