Totul despre meningita

Meningita este o boala ce poate avea atat forme relativ usoare, cat si forme grave, care, daca nu sunt tratate rapid, pot cauza leziuni permanente ale creierului si ale nervilor si chiar duce la deces. Poate afecta pe orice, insa cei mai expusi riscului sunt bebelusii, copiii mici, adolescentii si adultii tineri.[3] Cunoasterea cauzelor si simptomelor acestei afectiuni te poate ajuta sa identifici semnele de alarma si sa stii cand este cazul sa mergi la medic pentru a se putea stabili un diagnostic si incepe tratamentul specific.

• Ce este meningita?
• Care sunt cauzele aparitiei meningitei in functie de tipul acesteia
• Care sunt simptomele meningitei
• Factori de risc si posibile complicatii
• Cum este diagnosticata meningita
• Cum se trateaza meningita
• Cum se transmite si cum poate fi prevenita aparitia meningitei

Ce este meningita?

Meningita (sau boala de aprindere de creier, cum mai este numita popular) este o infectie care poate provoca inflamarea membranelor protectoare ce inconjoara creierul si maduva spinarii (meningele). Tulburarea poate aparea in trei forme diferite, adulta, infantila si neonatala, si poate avea cauze diverse, de la diferite de tipuri de bacterii si virusuri pana la tumori maligne ori chiar anumite medicamente. Formele adulte de meningita sunt caracterizate prin febra, dureri de cap si o intepenire a gatului, uneori cu dureri musculare. Pot aparea varsaturi, greata si alte simptome. Tratamentul cu antibiotice este de obicei eficient impotriva infectiei.

Tipuri de meningita

Exista mai multe tipuri de meningita. In functie de durata, se poate vorbi de:

• Meningita acuta (inflamatia apare brusc);
• Meningita subacuta (se dezvolta treptat, pe parcursul a cateva zile sau chiar saptamani);
• Meningita cronica (se dezvolta lent, pe parcursul mai multor saptamani, luni, chiar si ani).[1]

In functie de cauza declansatoare, meningita poate fi bacteriana, virala sau uneori fungica, desi meningita bacteriana (cauzata de bacteria meningococica) este mai grava decat meningita virala sau fungica si necesita un tratament rapid. Infectia poate trece prin bariera naturala a creierului si poate infecta meningele, determinandu-le sa se umfle in timp ce incearca sa opreasca raspandirea infectiei.

Meningita poate infecta, de asemenea, lichidul cefalorahidian (LCR), ducand la o crestere a presiunii intracraniene. Inflamatia si presiunea crescuta in jurul creierului pot provoca vatamari grave daca nu sunt tratate.

Meningita virala

Meningita virala, cunoscuta si sub denumirea de meningoencefalita virala, este cea mai comuna forma de meningita aseptica. Cazurile de meningita virala sunt de obicei mai putin grave si simptomele pot fi atat de usoare incat sunt confundate cu cele ale gripei, ceea ce face ca numarul de cazuri sa fie greu de estimat. Aceasta forma de meningita este cea mai raspandita la copii, desi se poate dezvolta la orice varsta, si este mai raspandita in timpul verii si toamnei.

Meningita bacteriana

Meningita bacteriana este mai putin frecventa decat meningita virala, dar este mai grava si este tratata ca o urgenta medicala. Fara tratament, meningita bacteriana poate provoca leziuni grave ale creierului si poate pune viata in pericol. Bacteriile care provoaca meningita pot intra in sange si pot provoca, de asemenea, septicemie (otravirea sangelui).

Meningita fungica

Meningita fungica este rara si, de obicei, afecteaza numai persoanele cu un sistem imunitar slabit, cum sunt, de exemplu, cele care au diabet, infectia cu HIV ori cancer sau sunt foarte in varsta.[2]

Meningita chimica

Meningita chimica este o alta forma rara de meningita. Nu este cauzata de bacterii, virusuri sau fungi, ci de anumite substante chimice.

Care sunt cauzele aparitiei meningitei in functie de tipul acesteia

Cauzele meningitei virale

Principalele virusuri care pot provoca meningita sunt:

• enterovirusuri
• oreion si rujeola
• febra glandulara
• virusul herpes simplex
• virusul imunodeficientei umane (HIV)
• citomegalovirus (CMV)
• flavivirusuri

Cauzele meningitei bacteriene

Principalele bacterii care pot provoca meningita sunt:

• Neisseria Meningitidis (meningita meningococica)
• Streptococcus Pneumoniae (meningita pneumococica)
• Haemophilus Influenzae (meningita Haemophilus)
• Mycobacterium Tuberculosis (meningita tuberculoasa)

Cauzele meningitei fungice

Printre ciupercile care pot provoca meningita se numara:

• Cryptococcus neoformans;
• Histoplasma;
• Blastomyces;
• Coccidioides;
• Candida.[2]

Cauzele meningitei chimice

In cazul acestei forme de meningita, inflamatia meningelor este rezultatul iritatiei cauzate de substante chimice si apare, de regula:

• Dupa interventii chirurgicale sau alte tratamente si proceduri invazive la nivelul creierului sau coloanei vertebrale;
• Ca o reactie la anumite medicamente, inclusiv unele tipuri de antibiotice, anestezice si medicamente pentru chimioterapie.

Care sunt simptomele meningitei

Meningita la adulti si copii este adesea precedata de boli respiratorii sau dureri in gat. In forma sa acuta, tulburarea se caracterizeaza prin febra, dureri de cap, intepenire a gatului si varsaturi. Adultii se pot imbolnavi grav in 24 de ore. La copii, cursul infectiei poate fi si mai scurt. Simptomele in randul copiilor mai mari si adultilor pot progresa de la iritabilitate la confuzie, somnolenta si stupoare, care poate duce la coma. Deshidratarea apare adesea, iar colapsul vaselor de sange poate duce la soc (sindromul Waterhouse-Friderichsen), mai ales cand meningita este cauzata de bacteriile meningococ care se raspandesc in sange (septicemie). 

Paralizia unei parti a corpului (hemipareza) este neobisnuita la inceputul cursului de meningita, dar poate aparea mai tarziu ca urmare a mortii tesuturilor din creier (infarct cerebral). Meningita poate recidiva chiar si dupa tratamentul cu antibiotice.

Meningita infantila: Cursul tulburarii este mai putin previzibil la sugarii cu varsta cuprinsa intre 3 luni si 2 ani. De obicei apar varsaturi, febra, iritabilitate si convulsii. Deoarece incidenta meningitei este cea mai mare in randul acestei grupe de varsta, orice febra inexplicabila trebuie urmarita cu atentie. Lichidul cerebral se poate acumula chiar in interiorul membranei exterioare dure care acopera creierul (revarsari subdurale) dupa cateva zile. Semnele tipice ale meningitei includ convulsii, febra persistenta si marirea capului. De asemenea, poate aparea un abces cerebral sau o acumulare subdurala de puroi. Acumularea apei in creier (hidrocefalie), surditatea si incetinirea dezvoltarii mentale si fizice sunt posibile efecte ale meningitei asupra sistemului nervos central.

Meningita neonatala: Meningita la nou-nascuti poate incepe in primele 4 saptamani de viata. Poate fi cauzata de infectii in anumite parti ale corpului, altele decat creierul sau coloana vertebrala. Unele cazuri pot aparea din cauza complicatiilor care apar la nastere. Tulburarea se caracterizeaza prin semne subtile si nespecifice, cum ar fi nervozitate, respiratie intrerupta (apnee), varsaturi, diaree si o culoare galbuie a pielii (icter). De obicei, sunt prezente semne de infectie in alta parte a corpului (de exemplu, infectia urechii medii). Lichidul cefalorahidian poate fi testat pentru un diagnostic cert.

Meningita cauzata de bacteriile pneumococ din grupa B poate fi prezenta in primele 10 zile de viata, cand insoteste frecvent o boala pulmonara. De obicei, insa, aceasta forma de meningita apare dupa varsta de 10 zile ca o boala izolata. Meningita neonatala este, de asemenea, caracterizata prin simptome precum febra, somnolenta si convulsii.

Meningita enterovirala apare mai des decat meningita bacteriana si este mai usoara. Apare de obicei la sfarsitul verii si la inceputul toamnei. Cel mai adesea afecteaza copiii si adultii sub 30 de ani. Simptomele pot include:

• Durere de cap
• Sensibilitate la lumina (fotofobie)
• Febra usoara
• Stomac deranjat si diaree
• Oboseala

Meningita bacteriana este o urgenta. Veti avea nevoie de tratament imediat intr-un spital. Simptomele apar de obicei rapid si pot include:

• Febra si frisoane
• Se schimba starea mentala
• Greata si varsaturi
• Sensibilitate la lumina
• Dureri de cap severe
• Gat intepenit

Alte simptome care pot aparea cu aceasta boala:

• Agitatie
• Fontanele bombate la bebelusi
• Scaderea vigilentei
• Apetit scazut sau iritabilitate la copii
• Respiratie rapida
• Pozitie neobisnuita, cu capul si gatul arcuit pe spate

Factori de risc si posibile complicatii

Majoritatea persoanelor cu meningita isi vor reveni complet, insa in unele cazuri, meningita poate provoca efecte pe termen lung, cum ar fi pierderea auzului, pierderea vederii, convulsii, probleme de memorie, probleme de echilibru si coordonare. Si in unele cazuri rare, pierderea membrelor/amputarea membrului afectat.

Fara tratament prompt, meningita poate duce la urmatoarele:

• Leziuni ale creierului
• Acumularea de lichid intre craniu si creier (revarsat subdural)
• Acumularea de lichid in interiorul craniului care duce la umflarea creierului (hidrocefalie)
• Moarte

Oricine poate face meningita, dar diversi factori pot creste riscul:

• Varsta – In general, copiii mici prezinta cel mai mare risc de a face meningita bacteriana, dar si alte grupuri de varsta pot fi vulnerabile la anumite tipuri.
• • Zona geografica si mediu - Unele tari au rate mai mari de meningita. Exista, de asemenea, dovezi ca adunarile in masa si expunerea la fum, de exemplu, pot face oamenii mai susceptibili la anumite cauze de meningita.
• • Conditii medicale - problemele sistemului imunitar pot creste riscul de meningita
• • Contact cu un caz - cazurile de meningita sunt de obicei izolate, dar unele persoane care au fost in contact strans cu cineva care este bolnav de meningita bacteriana pot prezenta un risc crescut de boala.

Adolescentii si adultii tineri sunt expusi unui risc crescut de meningita si septicemie cauzate de bacteriile meningococice. Bacteriile meningococice pot trai inofensiv in partea din spate a nasului si gatului oamenilor de toate varstele, dar adolescentii si adultii tineri sunt mult mai probabil sa gazduiasca aceste bacterii decat alte grupe de varsta, ceea ce le creste riscul de imbolnavire.

Cum este diagnosticata meningita

Meningita poate fi recunoscuta printr-o aparitie rapida a simptomelor asemanatoare gripei si o eruptie purpurie caracteristica, desi eruptia nu apare intotdeauna. Testele pentru diagnosticarea meningitei pot dura cateva ore pentru a fi finalizate, astfel incat tratamentul va fi de obicei oferit imediat daca se suspecteaza meningita. Un diagnostic poate fi pus, de asemenea, folosind un test de sange, punctie lombara, o scanare CT sau o radiografie toracica.

Cum se trateaza meningita

Tratamentul meningitei poate varia in functie de agentul cauzator. De obicei, este tratata cu diferite tipuri de antibiotice utilizate impotriva bacteriilor specifice care cauzeaza infectia. Acestea pot include ampicilina, cloramfenicol, gentamicina, penicilina, moxalactama, nafcilina sau, in cazurile de tuberculoza, izoniazida.

Copiii cu varsta peste doi ani pot fi imunizati impotriva meningitei cu vaccinul polizaharidic Haemophilus influenzae tip B. Un vaccin compus din bacterii atenuate cu adaos de proteine, a fost aprobat pentru utilizare la copiii sub doi ani pentru a-i proteja impotriva meningitei cu Haemophilus influenzae tip B.

In functie de gravitatea meningitei, pacientii ar putea fi nevoiti sa ramana in spital, astfel incat sa poata fi administrate lichide pentru a preveni deshidratarea. De asemenea, oxigenul poate fi administrat pentru probleme de respiratie. 

Terapia hiperbara poate fi un tratament excelent pentru persoanele cu probleme de respiratie. Acest tratament medical presupune expunerea corpului la inhalarea de oxigen 100% pur, intr-o camera cu o presiune de 2.5 atmosfere. Actiunea combinata intre hiperoxigenare si extra presiune a acestui tratament inovativ, induce procesul regenerativ care grabeste vindecarea naturala a corpului. Aici puteti afla mai multe detalii despre terapia hiperbara si beneficiile acestui tip de tratament.

Uneori, medicamentele cu steroizi ar putea ajuta la reducerea umflaturii din jurul creierului si la prevenirea leziunilor ulterioare ale creierului. Meningita virala usoara poate fi de obicei tratata acasa, cu multa odihna.

Daca exista o acumulare de lichid in jurul creierului si se dezvolta hidrocefalia, atunci este posibil sa fie nevoie de un tratament chirurgical pentru a implanta un tub mic care va drena excesul de LCR din creier, numit sunt.

Daca apar convulsii, este posibil sa fie nevoie de medicamente antiepilepsie (AED) pentru a ajuta la controlul acestora.

In functie de situatia pacientului, acesta poate beneficia de fizioterapie pentru a-l ajuta cu problemele de mobilitate si fizice sau de terapie de vorbire si limbaj pentru a ajuta la problemele de vorbire. Un neuropsiholog poate ajuta cu problemele de memorie si schimbarile de personalitate. Multi oameni considera ca aceste servicii sunt o parte importanta a recuperarii si reabilitarii pe termen lung.

Virusurile care pot provoca meningita se pot raspandi in moduri diferite, de la contactul direct cu o persoana infectata pana la consumul de apa contaminata. Trebuie insa mentionat ca doar un numar mic de persoane care contracteaza astfel de virusuri vor dezvolta meningita virala.[2]

Meningita este contagioasa? Cum se transmite?

Unele tipuri de meningita sunt contagioase, altele nu. Meningita bacteriana, de exemplu, se poate transmite de la o persoana la alta. Bacteriile care cauzeaza meningita traiesc adesea in anumite parti ale corpului fara a provoca simptome, asa ca nu stim cine este purtator de infectie si cine nu. Bacteriile responsabile pentru majoritatea meningitelor bacteriene (meningococica, pneumococica si Hib) traiesc adesea in nas si gat. Cercetarile ne spun ca una dintre cele mai frecvente cauze ale meningitei bacteriene, bacteriile meningococice, sunt transportate in mod inofensiv in partea din spate a nasului si gatului la aproximativ 1 din 10 persoane.

Bacteriile se pot raspandi de la o persoana la alta prin picaturi din nas si gura, de exemplu, prin tuse, stranut sau sarut. Nu se raspandesc la fel de usor ca infectiile precum gripa, dar membrii apropiati ai familiei si prietenii apropiati ai unei persoane cu meningita cauzata de bacterii meningococice prezinta un risc crescut de a contracta infectia.

Riscul aparitiei unor focare de meningita bacteriana este mai ridicat in locurile unde desfasoara activitatea grupuri mari de oameni (ex: scoli, universitati etc.).

Virusurile care pot provoca meningita se pot raspandi in moduri diferite, de la contactul direct cu o persoana infectata pana la consumul de apa contaminata. Trebuie insa mentionat ca doar un numar mic de persoane care contracteaza astfel de virusuri vor dezvolta meningita virala.[2]

Cum poate fi prevenita aparitia meningitei?

Este greu sa preveniti raspandirea infectiei intre oameni fara a trai in izolare totala. Antibioticele sunt recomandate pentru contactele apropiate ale persoanelor cu meningita meningococica pentru a opri raspandirea bacteriilor. Aceasta este o solutie pe termen scurt. Vaccinarea poate oferi protectie pe termen lung.

Unele vaccinuri care protejeaza impotriva bolilor impiedica, de asemenea, raspandirea bacteriilor de la o persoana la alta. Vaccinurile care protejeaza impotriva meningitei Hib si multe care protejeaza impotriva meningitei pneumococice si meningococice, impiedica bacteriile sa traiasca in nas si gat si astfel opresc raspandirea la alte persoane. Unele bacterii care provoaca meningita pot fi gasite si in saliva.

Fumatorii au mai multe sanse sa poarte bacteriile meningococice in gat, asa ca renuntarea la fumat poate fi o alta modalitate de a reduce raspandirea acestei infectii.

Anumite vaccinuri pot ajuta la prevenirea unor tipuri de meningita bacteriana:

• Vaccinul Haemophilus (vaccinul HiB) administrat copiilor
• Vaccinul pneumococic se administreaza copiilor si adultilor
• Vaccinul meningococic se administreaza copiilor si adultilor; unele comunitati desfasoara campanii de vaccinare dupa un focar de meningita meningococica.

Persoanele aflate in contact strans cu un caz de meningita meningococica ar trebui sa primeasca antibiotice pentru a preveni infectarea.

Pentru a preveni raspandirea bacteriilor si virusurilor ce pot provoca meningita:

• Spala-te pe maini cu apa si sapun, timp de cel putin 20 de secunde, mai ales dupa ce mergi la toaleta sau schimbi un scutec;
• Evita contactul direct cu persoanele bolnave;
• Curata si dezinfecteaza cu atentie suprafetele pe care obisnuiesti sa le atingi adesea;
• Stai acasa daca esti bolnav.[2]

Majoritatea cazurilor de meningita sunt cauzate de o infectie virala si in unele cazuri nu este necesar tratament medical.[2] Cu toate acestea, daca tu sau o persoana apropiata aveti simptome de meningita, mergeti cat mai repede la medic pentru a se putea stabili daca este intr-adevar vorba de aceasta boala, care este cauza sa si de ce fel de tratament este nevoie.

Bibliografie:

• Greenlee, John E. “Subacute and Chronic Meningitis.” MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 4 Dec. 2020, www.msdmanuals.com/home/brain,-spinal-cord,-and-nerve-disorders/meningitis/subacute-and-chronic-meningitis. Accessed 14 Oct. 2022.
• Meningitis. 2022, www.cdc.gov/meningitis/index.html. Accessed 14 Oct. 2022.
• NHS Choices. Overview - Meningitis. 2022, www.nhs.uk/conditions/meningitis/. Accessed 14 Oct. 2022.