SINDROMUL RAYNAUD

Sindromul Raynaud: cauze, simptome, diagnostic si tratament

Sindromul Raynaud este o afectiune comuna, ce poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii. In acest articol, iti vom spune ce este acest sindrom, care sunt cauzele si factorii declansatori, cum se manifesta si, cel mai important, cum se poate diagnostica si trata!

Ce este sindromul Raynaud?

Sindromul Raynaud este o afectiune care afecteaza fluxul sanguin catre degetele de la maini si de la picioare si, uneori, catre alte extremitati (nas, buze, lobii urechilor). Simptomele apar atunci cand vasele de sange se ingusteaza, reducand cantitatea de sange care ajunge in aceste zone. Acest fenomen poate cauza disconfort semnificativ si poate afecta calitatea vietii, in special in cazul episoadelor severe sau atunci cand afectiunea este asociata cu alte boli.^[1][2]

Exista doua forme principale ale sindromului Raynaud:

• sindromul Raynaud primar - cunoscut si sub denumirea de boala Raynaud, este, in general, o forma mai blanda a afectiunii, cu simptome mai putin severe si mai putin risc de complicatii;
• sindromul Raynaud secundar - denumit si fenomenul Raynaud, este mai rar si mai sever; acesta este, de obicei, asociat cu o alta afectiune, fiind adesea intalnit la persoanele cu boli ale tesutului conjunctiv.^[1][2]

Cauzele sindromului Raynaud

Sindromul Raynaud primar nu are o cauza subiacenta identificabila. Sindromul Raynaud secundar sau fenomenul Raynaud este determinat de o boala sau afectiune de baza. Printre posibilele sale cauze se numara:

• boala Buerger;
• cancerul;
• sindromul de tunel carpian;
• dermatomiozita;
• hipotiroidismul;
• lupusul;
• boala mixta a tesutului conjunctiv;
• boala arteriala periferica;
• polimiozita;
• hipertensiune pulmonara;
• artrita reumatoida;
• sclerodermia;
• sindromul Sjögren;
• sindromul de apertura toracica;
• vasculita.^[2]

Unele medicamente si substante (ex: beta-blocantele, cofeina, chimioterapia, cocaina, anumite decongestionante, rasinile epoxidice, unele medicamente pentru migrena, nicotina etc.) pot provoca, de asemenea, fenomenul Raynaud. Lista posibilelor cauze ale acestui sindrom mai includ degeraturile si vasospasmul traumatic cauzat de unelte vibrante sau lovituri repetate cu palma.^[2]

Simptomele sindromului Raynaud

Simptomele sindromului Raynaud includ:

• schimbarea culorii pielii de la alb (paloare) la albastru (cianoza) sau rosu; nu fiecare persoana experimenteaza toate aceste trei schimbari ale culorii pielii;
• senzatia de frig sau amorteala (cand zona afectata nu primeste suficient oxigen);
• senzatie de caldura, furnicaturi sau pulsatii (cand fluxul sanguin revine la normal).^[1][2]

In situatii mai grave, atacurile mai lungi sau mai frecvente pot duce la aparitia unor ulceratii pe piele sau chiar la cangrena, daca lipsa prelungita de oxigen in tesuturi duce la moartea acestora.^[2]

Simptomele sindromului Raynaud sunt episodice, adica vin si pleaca. Un episod tipic dureaza aproximativ 15 minute, dar durata poate varia; simptomele sunt de obicei mai usoare la persoanele cu sindrom Raynaud primar.^[2]

Factori declansatori

Un rol major in declansarea sindromului Raynaud il are expunerea la temperaturi scazute. Motivul este acela ca, in astfel de conditii, vasele de sange se contracta pentru a conserva caldura, ceea ce poate determina intreruperea fluxului sanguin catre degete si agrava simptomele sindromului. Pe langa frig, si stresul emotional sau anxietatea pot fi factori declansatori ai sindromului Raynaud.^[1][2]

Cum se diagnosticheaza sindromul Raynaud?

Diagnosticul de sindrom Raynaud este, de obicei, stabilit pe baza simptomelor. In plus, medicul va lua in considerare istoricul medical al pacientului si va efectua un examen fizic. Pentru a stabili daca pacientul are sindrom Raynaud primar sau secundar, se pot efectua mai multe analize si investigatii.

Un test care s-a dovedit a fi deosebit de util in acest context este capilaroscopia periunghiala. Acesta implica evaluarea microscopica a capilarelor la nivelul patului unghial, dupa aplicarea unei picaturi de ulei la baza unghiei. Daca vasele de sange prezente in zona respectiva sunt marite sau anormale, exista posibilitatea de a fi vorba despre o boala a tesutului conjunctiv, ceea ce ar indica un sindrom Raynaud secundar.^[2]

Alte teste si investigatii utilizate in procesul de diagnosticare pentru a identifica sau exclude anumite afectiuni care ar putea sta la baza simptomelor Raynaud, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoida, sunt:

• testul de anticorpi antinucleari (ANA);
• hemoleucograma completa;
• viteza de sedimentare a eritrocitelor;
• analizele de urina;
• factorul reumatoid.^[2]

Tratamentul pentru sindromul Raynaud

Tratamentul pentru sindromul Raynaud depinde de severitatea simptomelor individuale si de forma sindromului - primara sau secundara. Obiectivele principale ale tratamentului includ prevenirea atacurilor, reducerea severitatii acestora, imbunatatirea calitatii vietii, tratarea bolii sau afectiunii de baza (in cazul formei secundare a bolii) si prevenirea ulceratiilor pielii si deteriorarii tesuturilor.^[1][2]

In multe dintre cazuri, tratamentul presupune masuri precum:

• evitarea spatiilor sau obiectelor reci;
• purtarea de imbracaminte adecvata pe vreme rece;
• gestionarea stresului sau a emotiilor puternice.^[1][2]

Cand simptomele sunt severe, poate fi necesar si tratament medicamentos. Medicul poate recomanda, de exemplu, blocante ale canalelor de calciu sau alfa-blocante. Daca astfel de metode de tratament nu sunt eficiente, poate fi recomandata o procedura numita simpatectomie, ce are ca scop intreruperea semnalelor dinspre sistemul nervos simpatic catre vasele de sange afectate, impiedicand astfel ingustarea acestora.^[1][2]

Daca simti ca un atac este iminent, exista cateva lucruri pe care le poti face pentru a reduce durata si severitatea acestuia:

• muta-te intr-o incapere incalzita;
• maseaza zona afectata;
• incalzeste-ti mainile sub axile;
• scufunda-ti degetele de la maini sau de la picioare in apa calda (nu fierbinte);
• mediteaza sau fa exercitii de respiratie daca stresul a declansat atacul.^[2]

Desi nu exista un tratament care sa asigure vindecarea completa pentru sindromul Raynaud, gestionarea adecvata a acestei afectiuni poate imbunatati semnificativ simptomele si poate preveni complicatiile. Masurile preventive, cum ar fi evitarea temperaturilor scazute si gestionarea stresului, sunt esentiale. De asemenea, medicamentele si procedurile medicale pot fi eficiente in anumite cazuri. Este important sa consulti un medic pentru a primi un diagnostic precis si a beneficia de un plan de tratament personalizat.

Bibliografie:

1. „Raynaud’s Phenomenon”, National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases, 10 Apr. 2017. Accesat la 24 mai 2024.
2. „Raynaud’s Syndrome: Symptoms, Causes & Treatment”, Cleveland Clinic, 2022. Accesat la 24 mai 2024.