Exercitiu fizic si starea de sanatate musculara

Exercitiul fizic si starea de sanatate musculara

Activitatea fizica sau orice forma de miscare reprezinta conditie necesara pentru prevenirea imbolnavirilor si mentinerea sanatatii organismului

Care este situatia actuala? Cateva date privind miscarea versus sedentarism

Activitatea fizica regulata promoveaza atat sanatatea mentala, cat și cea fizica la persoanele de toate varstele.

Astazi, mai mult de 80% dintre adolescenti si 27% dintre adulti nu indeplinesc nivelurile de activitate fizica recomandate de WHO (OMS).

Acest lucru afecteaza nu numai indivizii de-a lungul vietii, ci pune si o povara financiar asupra serviciilor de sanatate si a societatii în ansamblu.

Planul de actiune global al OMS privind activitatea fizica 2018-2030 (GAPPA) a oferit recomandari pentru a ajuta tarile sa creasca nivelurile de activitate fizica in cadrul populatiilor lor: (1) prin dezvoltarea si implementarea politicilor nationale cuprinzatoare dedicate pentru a asigura drumuri mai sigure pentru mers cu bicicleta si mersul pe jos; (2) crearea de oportunitati accesibile pentru recreere activa acolo unde oamenii traiesc, lucreaza si se joaca; (3) si prin practicarea activitatii fizice in mod consecvent.

La patru ani dupa GAPPA, primul raport de stare globala privind activitatea fizica inregistreaza progrese in implementarea pe tara a recomandarilor facute, pentru atingerea obiectivului global de reducere relativa cu 15% a prevalentei inactivitatii fizice pana in 2030.

2. Lucrarea Starea de sanatate a populatiei din Romania, publicata in 2021 de catre Institutul National de Sanatate Publica

Activitatea fizica desfasurata intr-o saptamana obisnuita a fost analizata sub trei aspecte: (1) activitatea fizica in timpul petrecut muncind, (2) activitatea fizica legata de modul in care persoana se deplasează in diverse locuri si (3) activitatea fizica recreativa pe care o persoana o desfasoara in timpul liber.

Din totalul populației rezidente de 15 ani si peste care muncesc realizand treburile ce fac parte din activitatea zilnica a fiecarei persoane (efectuand munca remunerata sau neremunerata, munca in gospodaria proprie, ingrijind familia, invatand, cautand un loc de munca, ingrijind persoane varstnice etc.) mai mult de jumatate a declarat ca atunci cand muncesc petrec cea mai mare parte a timpului asezate sau in picioare (60,6%), un sfert din populatie a declarat ca desfasoara munca ce presupune efort fizic moderat (25%), un procent de 5,7% au declarat ca realizeaza o munca solicitanta din punct de vedere fizic, iar 6,8% au precizat ca nu desfasoara nicio munca ce presupune efort fizic sau nu au putut preciza tipul efortului fizic in urma sondajului INSP din 2021.

Dintre persoanele intervievate, 75% considera ca sunt persoane active, in timp ce 25% afirma ca sunt sedentare.

In ceea ce priveste metodele de prevenire a sedentarismului, cei mai mulți (68%) apeleaza la activitati fizice cu familia si prietenii (plimbari, drumetii in aer liber), in timp ce 28% apeleaza la activitati fizice individuale (tenis, inot mers cu bicicleta).

Din rezultatul chestionarului reiese ca intr-o proportie aproape egala, subiectii sunt multumiti (54%) cat si nemultumiti (46%) de nivelul actual de activitate fizica.

Majoritatea covarsitoare a subiectilor (99%) au fost de acord asupra afirmatiei ca schimbarea stilului de viata (cresterea activitatii fizice, alimentatie sanatoasa) poate influenta pozitiv starea de sanatate.

Timpul zilnic acordat activitatii fizice este de minim 20 de minute (35%), respectiv peste 20 de minute (55%). Formele de activitate fizica practicata intr-o saptamana obisnuita, sunt: moderata (61%) si usoara (47%), doar 10 % practicand activitate fizica intensa.

Aproape toți respondentii (99%) sunt de acord ca persoanele sedentare ar trebui sa introduca miscarea ca parte a programului zilnic. Peste 66% din subiectii chestionati au afirmat ca sunt increzatori si foarte increzatori ca vor practica activitati fizice cum ar fi: jogging, mers cu bicicleta, inot, sporturi de competitie sau alte activitati care mentin sanatatea.

Concluziile chestionarului pentru populatia generala din Romania:

Profilul participantilor la chestionar a fost predominant de sex feminin, majoritatea adulti cu varsta intre 40-59 de ani.

75% dintre persoanele intervievate se considera persoane active.

70% apeleaza la activitati fizice cu familia si prietenii, in timp ce 30% apeleaza la activitati fizice individuale.

55% dintre respondenti sunt activi fizic peste 20 de minute zilnic.

10% practica activitate fizica intensa intr-o saptamana obisnuita.

99% din respondenti cunosc cauzele care duc la sedentarism. Il considera factor de risc pentru diferite afectiuni cronice si sunt de acord cu faptul ca schimbarea stilului de viata poate influenta pozitiv sanatatea. Sunt de parere ca persoanele sedentare trebuie sa introduca miscarea in rutina zilnica si 66% sunt increzatori ca ei insisi vor practica activitati fizice.

Care sunt beneficiile generale ale exercitiului fizic asupra starii de sanatate?

1. Mentine greutatea corporala, previne instalarea supraponderalitatii si obezitatii, a sindromului metabolic, a diabetului zaharat tip 2, gestioneaza senzatia de foame, intretine buna functionare a tubului digestiv, asigura compozitia musculara si corporala adecvata.
2. Creste masa musculara, forta muschilor si performanta functionala:
   • asigura redresare si adaptare in situatii neasteptate (precum dezechilibru si redresare, sprint pe distante scurte, urcatul scarilor etc.);
   • in desfasurarea activitatilor zilnice;
   • in activitatea profesionala sau sportiva;
   • ori in activitatile de deplasare si recreationale (plimbari, drumetii, jocuri).
3. Reverseaza simptomatologia dureroasa si mentin buna functionare a aparatului locomotor, previn accidentarile si traumatismele.
4. Efecte preventive in instalarea Sarcopeniei si dezvoltarea Osteoporozei ori a Bolii Artrozice.
5. Scad riscul de aparitie a bolii cardiovasculare (HTA, cardiopatie ischemica si IMA, riscul de AVC).
6. Modifica profilul valorilor sanguine deoarece reverseaza sindromul inflamator biologic, scade valorile proteinei C reactive, scade glicemia si regleaza valorile trigliceridelor serice, scade LDL colesterolul si creste HDL colesterolul.
7. Previne declinul cognitiv si instalarea bolilor neurodegenerative (Alzheimer ori Boala Parkinson), regleaza starea de spirit si asigura buna dispozitie, asigura refacerea potentialului functional in stresul cronic, inclusiv pe durata premenopauzei si instalarii menopauzei.
8. Influenteaza favorabil tulburarile de somn si sindromul de oboseala cronica, de deconditionare fizicala efort, deoarece creste nivelul de energie produsa la nivel mitocondrial.
9. Conditioneaza evolutia anumitor tipuri de cancer, moduleaza imunitatea organismului.

In final, despre muschi se poate spune ca este reprezinta longevitatii, nu doar al mentinerii starii de sanatate fizica si mentala, psihica si al preventiei imbolnavirilor. Anii castigati in viata sunt de calitate. Suntem activi, socializam, relationam, ne dezvoltam, prevenim imbolnavirile si scade riscul imbonavirilor si mortalitatea prin orice cauza de boala. Ne simtim impliniti.

Cateva sugestii privind scurte programe de exercitii fizice de efectuat pe durata zilei, la birou

• din pozitia in asezat la birou, strangi o mingie intre genunchi
• te ridici de pe scaun si, in drumurile pe care le ai de facut, te deplasezi in mers alert
• te opresti din lucru si faci cateva genunflexiuni
• te ridici periodic in picioare in fata biroului si lucrezi din aceasta pozitie
• utilizezi o banda elastica pentru a face cateva exercitii contrarezistive
• iti atasezi greutati la maini si/sau la picioare sau porti o vesta cu greutati, executi cateva miscari de inviorare cu bratele si trunchiul
• scurte reprize de alergare sau saritul corzii pe loc.

Recomandarea este de a invata si desfasura aceste programe initial alaturi de o persoana avizata, care sa adapteze nivelul de efort al miscarilor, durata programului si tipul de exercitiu fizic care este potrivit.

Cum ajunge muschiul antrenat sa atinga starea de sanatate (metabolica)? Cum actioneaza exercitiul fizic pentru a preveni imbolnavirile si a asigura mentinerea ori recastigarea starii de sanatate pierduta?

1. Cresterea masei musculare scheletice. Creste vascularizatia locala (mai mult oxigen si nutrienti) si densitatea de mitocondrii intrafibrilare, care asigura utilizarea mai buna a nutrientilor precum carbohidrati si grasimi, pentru a produce energie. Cresc si se dezvolta fibele musculare prin sinteza si incarcare cu proteine musculare contractile. Se va ajunge la modificarea aspectului general. Creste performanta aparatului locomotor cu referire la forta si puterea musculara. Asigura desfasurarea cu succes a activitatilor zilnice dorite.
2. Contractia musculara reprezinta mecanismul fiziologic de eliminare a excesului de glucoza din sange (postprandial). Glucoza reprezinta combustibilul preferat in metabolismul muscular. Glucoza creste sensibilitatea la insulina (scade rezistenta la insulina, cat si nivelul sanguin al glicemiei). Glucoza este preluata la nivelul fibrei musculare direct din sange, fara interventia transportatorului transmembranar de glucoza, dependent de insulina.
3. Drept raspuns la antrenamentul de rezistenta, corpul prezinta beneficiile consumului de glucoza, generat de contractia muschilor, pentru inca 2 zile dupa incetarea efortului fizic. Efectul este deci, de lunga durata. Exercitiul fizic imbunatateste inclusiv absorbtia glucozei din sange, cea stimulata de insulina, dar necesita o cantitate mai mica de insulina. In perioadele de dupa efortul fizic, transportatorii de glucoza prezenti in membranele fibrelor musculare continua activitatea de eliminare a excesului de glucoza in prezenta unei cantitati mai mici de insulina.
4. Glucoza este depozitata in fibra musculara sub forma de glicogen. Acesta sustine atat antrenamentele scurte si intense, cat si pe cele lungi de rezistenta. Glucoza este deci utilizata pentru generarea energiei necesara continuarii antrenamentelor.
5. Cresterea masei musculare si a densitatii mitocondriilor, drept urmare a practicarii exercitiului fizic si al antrenamentului de rezistenta, creste capacitatea organismului de a topi grasimile din depozite. Tesutul muscular in stare de repaus, arde acizii grasi drept sursa primara de energie. Exercitiu fizic reverseaza sindromul metabolic, se regleaza nivelul lipidelor serice si metabolismul acestora la nivelul ficatului.
6. Scade nevoia de a prescrie statine pacientilor cu valori crescute ale colesterolului, deoarece prin exercitiu fizic sustinut are loc optimizarea sanatatii metabolice a muschilor, grasimile si glucoza sunt procesate corespunzator, are loc modificarea compozitiei corporale, scad depozitele de grasime, scade starea de oboseala prin producerea de energie si utilizarea acesteia.
7. Drept urmare a exercitiului fizic are loc stimularea sintezei proteice in fibra musculara. Muschiul devine rezervor metabolic si furnizor de aminoacizi, care se elibereaza prin contractia musculara. Din acestia, se constituie proteinele necesare pentru reconstructie tisulara in intreg corpul nostru (in mod normal sau accentuat, in caz de boala, stress, oboseala, cancer, traumatism, interventie chirurgicala etc). De asemenea, are loc si sinteza de molecule biologic active (precum hormoni, enzime, anticorpi, neurotransmitatori) si scade astfel riscul de a ne imbolnavi, creste capacitatea noastra naturala de aparare in fata infectiilor sau a altor agresiuni microbiene.
8. Prin intermediul peptidelor compuse din aminoacizii care se elibereaza in sange din fibra musculara aflata in contractie, este reglat astfel raspunsul imun si are loc scaderea inflamatiei.

Miokinele eliberate drept raspuns la contractia musculara sunt proteine semnalizatoare produse de catre muschi, care actioneaza local si sistemic, precum hormonii (muschiul este atfel considerat organ endocrin). Ele joaca rol in metabolismul energetic cu producerea de energie, dar prezinta si efecte antiinflamatoare, imbunatatind si functionarea sistemului imunitar.

Anumite tipuri de miokine traverseaza membrana hematoencefalica unde stimuleaza productia de BDNF (brain derived neurotrofic factor) ceea ce va conduce la stimularea neurogenezei, facilitand invatarea, imbunatatirea memoriei, orientarea in spatiu, ameliorand si tulburarile de dispozitie.

Miokinele (IL-6 si IL-15) influenteaza atat imunitatea naturala, cat si pe cea dobandita. Bolile autoimune sunt conditionate pe fond genetic, dar pot fi declansate de factorii toxici din mediu sau infectii, iar studiile arata ca exercitiul fizic poate modula raspunsul imun al organismului, sa scada nivelul inflamatiei cronice din corp.

9. Au loc schimbari fiziologice prin cresterea numarului de nuclei in cadrul fibrei musculare. Cu cat exercitiul fizic este inceput de la varsta tanara, se instaleaza o memorie celulara a efortului mai buna, ceea ce face ca fibra musculara sa creasca mai repede si sa atinga performanta asteptata. Corpul nostru atinge un varf de masa musculara in jurul varstei de 25-30 de ani, de la care incepe pierderea tisulara, pe masura ce imbatranim.

Ce tip de exercitiu sau de activitate fizica mi se potriveste?

Exista mai multe tipuri de exercitii fizice, care presupun eforturi diferite.

1. Efortul de tip aerob

Efortul de tip aerob este efortul care se obtine in antrenamentele de lunga durata, de intensitate moderata sau crescuta.

In timpul antrenamentelor aerobe sau „cardio” sunt implicate grupuri musculare mari, frecventa respiratorie si ritmul cardiac cresc. Organismul primeste mai mult oxigen, iar acesta ajunge sa fie folosit in metabolismul de la nivelul muschilor. Exemple: drumetii la munte, ciclism, inot, dans, canotaj, mers mai rapid, jogging sau alergare pe distante lungi, pilates.

Antrenamentele aerobice ajuta la reducerea si mentinerea sub control a tensiunii arteriale (TA), reduc riscul de infarct miocardic acut (IMA), diabet si accident vascular cerebral (AVC). Contribuie la pierderea in greutate si asigura mentinerea functionarii normale a sistemului imunitar, imbunatatirea starii de spirit, ameliorand simptomele asociate depresiei si anxietatii.

Exista cateva metode de testare a capacitatii de efort aerob la sportivi cum ar fi: testarea VO2max, determinarea pragului lactat sau economia de efort.

• VO2max este cantitatea maxima de oxigen care poate fi transportata si utilizata pe minut, pe kilogram corp, in efort fizic intens. Acest indice poate fi verificat prin intermediul testarii de efort cardiopulmonar si este considerat un foarte bun indicator al nivelului de pregatire al sportivului, oferind o analiza completa a modului in care functioneaza sistemele cardiovascular, pulmonar, muscular si metabolic in timpul unui efort intens.
• Pragul lactat se atinge atunci cand organismul incepe sa acumuleze acid lactic, iar lactatul nu mai poate fi utilizat de catre organism la fel de repede cum se produce. Acidul lactic este produs in principal de muschi pentru obtinerea de energie prin metabolizarea glucozei in absenta oxigenului. Glucoza poate fi folosita fie din fluxul sanguin, fie din forma stocata in organism, glicogenul din muschi. Pragul lactat este un indicator bun al rezistentei la efort, un punct de referinta pentru interactiunea dintre metabolismul aerob si cel anaerob. La sportivii bine antrenați, pragul lactat apare la 80-90% din VO2max, iar la persoanele normale, acesta se instaleaza la aproximativ 50% din VO2max. Cunoasterea acestui prag este extrem de importanta pentru sportivii de performanta, deoarece ajuta la planificarea antrenamentelor si la dozerea efortului.
• Economia de efort este cea care poate face diferenta intre doi sportivi si performanta obtinuta, deoarece aceasta presupune ca sportivul care va consuma mai putin oxigen pentru aceeasi intensitate si dificultate a exercitiului, va castiga.

2. Efortul de tip anaerob

Efortul de tip anaerob este efortul care presupune intensitate maxima de executie, de scurta durata, cu antrenamente ce implica forta si viteza.

Exemple de exercitii fizice intense: sprint, salturi din ghemuit, sarituri de pe platforma, HIIT (antrenamente in intervale de mare intensitate) sau chiar ridicarea de greutati. Spre deosebire de efortul de tip aerob, efortul anaerob implica o respiratie mai rapida, iar cantitatea de oxigen din sange atinge un nivel maxim, apoi intra in datorie de oxigen. In timpul efortului anaerob, corpul acceseaza depozitele de energie, folosind mai putin de oxigen, pentru a face fata efortului intens.

Antrenamentul de tip anaerob necesita o sursa rapida de energie, precum carbohidratii. Exercitiile anaerobe de mare intensitate pot duce la un consum mai mare de oxigen dupa exercitiu, cand organismul isi restabileste proviziile de oxigen, arzand mai multe calorii in acest proces. Exercitiile fizice anaerobe asigura crestere de masa musculara, ard grasimile si imbunatesc rezistenta la efort.

In concluzie:

Exercitiile aerobice implica miscare continua alimentata de oxigenul din aerul pe care il respiram. Avantajele sunt: risc redus de boli cronice cardiovasculare (boli de inima, accident vascular cerebral si hipertensiune arteriala); reduce riscul de boli cronice precum diabetul de tip 2 si unele tipuri de cancer; ajuta la scaderea nivelului de stress; la gestionarea greutatii corporale; creste calitatea somnului.

Exercitiile anaerobe implica rafale scurte de miscari de mare intensitate, alimentate de energia stocata in muschi. Avantajele sunt: riscul redus de imbolnavire, gestionarea greutatii corporale si un somn mai bun.

Exercitiile anaerobe, precum si cele aerobe asigura si VO₂ max mai bun. Cantitatea maxima de oxigen pe care corpul o foloseste pentru energie in timpul exercitiilor intense masoara fitness-ul cardiorespirator, care este esential pentru rezistenta la efortul sustinut. Studiile arata ca HIIT, chiar 3 sesiuni saptamanale, cate 10 minute sau mai putin pe sesiune pot imbunatati fitnessul cardiorespirator si rezistenta.

Absorbtia de glucoza din sange creste progresiv in timpul efortului, atingand un varf dupa 60-90 de minute. Pe masura ce exercitiul persista, concentratiile de acizi grasi liberi din sange cresc, iar muschiul trece treptat la arderea mai multor acizi grasi si mai putina glucoza.

Efortul trebuie dozat, iar antrenamentul adaptat si personalizat (tip de activiate, varsta, sex, patologii pre existente, nivelul de pregatire fizica al fiecaruia, tipul de efort practicat, obiective, motivatie etc). Se va alege acel tip de efort ce satisface obiectivele si capacitatea fizica a fiecaruia dintre noi.

Ce modificari metabolice apar in corpul meu daca practic exercitiul fizic?

Antrenamentele aerobice sau de rezistenta, cele cu rezistenta care urmaresc hipertrofia masei musculare sau cele de mare intensitate, efectuate in intervale scurte de timp HIIT, asigura urmatoarele:

1. Are loc reglarea nivelului glicemic, scad rezistenta la insulina, este prevenita instalarea diabetului, se produce energie si este combatuta starea de oboseala, este asigurat turnoverul depozitelor de glicogen cu refacerea ulterioara a acestora.
2. Se reechilibreaza metabolismul lipidic, nivelul lipidelor serice revine la normal, este prevenita instalarea ficatului steatozic, scad depozitele de grasime, are loc scadere ponderala, compozitia corporala se normalizeaza, inclusiv prin diminuarea depozitelor de grasime de la nivelul muschilor (care scade capacitatea muschiului de a genera un anumit nivel al fortei maxime). Nu uitati ca tesutul adipos intramuscular este factor predictiv pentru AVC, DZ tip 2 si BPOC.
3. Muschii devin rezervor natural de aminoacizi. Joaca rol de reparatie tisulara, rol de organ endocrin, imbunatatind activitatea sistemului imunitar si endocrino-metabolic, inclusiv prin procesul de gluconeogeneza (aminoacizii eliberati din muschi pot fi utilizati drept sursa de energie in absenta carbohidratilor din alimentatie, contrabalansand scaderea nivelului glicemic sau hipoglicemia).

Ce ne spun ghidurile cu privire la necesarul de activitate fizica?

Mesaje cheie OMS 2021

1. Activitatea fizica este buna pentru inima, corp si minte. Activitatea fizica desfasurata in mod regulat poate preveni si ajuta la gestionarea bolilor de inima, a diabetului de tip 2 si a cancerului (cauzeaza aproape trei sferturi din decese la nivel mondial). Activitatea fizica poate reduce, de asemenea, simptomele de depresie si anxietate si poate imbunatati gandirea, invatarea si bunastarea generala.
2. Orice activitate fizica este mai buna decat niciuna si mai mult este mai bine. Pentru sanatate si bunastare, OMS recomanda cel putin 150 pana la 300 de minute de activitate aeroba moderata pe saptamana sau 75-150 de minute de activitate fizica de intensitate viguroasa (sau o combinatie echivalenta de activitate fizica aeroba de intensitate moderata si de intensitate viguroasa) pe saptamana pentru toti adultii si o medie de 60 de minute de activitate fizica aeroba moderata pana la viguroasa pe zi pentru copii si adolescenti.
3. Orice activitate fizica conteaza. Activitatea fizica se poate desfasura ca parte a muncii, a sportului si a petrecerii timpului liber sau a transportului (mers pe jos, cu rotile si cu bicicleta), precum si in activitatile zilnice si casnice.
4. Tonifierea musculara aduce beneficii tuturor. Adultii in varsta (de 65 de ani) ar trebui sa adauge activitati fizice care pun accent pe echilibru si coordonare, precum si pe tonifierea muschilor, pentru a ajuta la prevenirea caderilor si la imbunatatirea sanatatii.
5. Prea mult comportament sedentar poate fi nesanatos. Poate creste riscul de boli de inima, cancer si diabet de tip 2. Limitarea timpului sedentar si activitatea fizica sunt bune pentru sanatate.
6. Toata lumea poate beneficia de cresterea activitatii fizice si reducerea comportamentului sedentar, inclusiv femeile insarcinate si postpartum si persoanele care traiesc cu afectiuni cronice sau cu dizabilitati.

In concluzie

Aceste orientari ar trebui utilizate pentru a informa politicile nationale de sanatate pentru a fi aliniate cu Planul de acțiune global al OMS privind activitatea fizica 2018-2030 si pentru a consolida sistemele de supraveghere care urmaresc progresul catre obiectivele nationale si globale.

Adultii sanatosi ar trebui sa faca miscare (exercitii aerobice) cel putin 30 de minute timp de cel putin cinci zile pe saptamana. De asemenea, se recomanda 25 de minute de activitati intense, doua-trei zile pe saptamana. Ambele tipuri sunt benefice pentru sanatate si este important sa gasim un echilibru intre cele doua si sa dozam efortul conform recomandarilor primite din partea specialistului.

Raportat la stilul de viata, putem introduce in programul zilnic exercitii aerobe usoare, cum ar fi mersul pe jos sau joggingul. Treptat, corpul va incepe sa se obisnuiasca si vom putea incerca si exercitii anaerobe de tip HIIT.

Ce se intampla daca suntem sedentari si nu desfasuram activitate fizica

1. Afectarea muschilor sau Sarcopenia: Este o afectiune caracterizata prin pierderea masei musculare, a fortei si a functiei la adultii in varsta. Semnele si simptomele includ slabiciune, oboseala, pierdere de energie, probleme de echilibru si probleme la deplasare si mers. Pierderea masei musculare si slabiciunea musculara pot conduce la caderi, fracturi si poate fi afectata capacitatea unei persoane de a avea grija de sine. Varsta inaintata, exercitiile fizice reduse sau deloc si alimentatia deficitara pot creste riscul de sarcopenie. Sarcopenia poate aparea si la persoanele cu cancer.
2. Afectarea sistemului osos prin Osteoporoza: Este o boala osoasa care se dezvolta atunci cand densitatea minerala osoasa si masa osoasa scade sau cand structura si rezistenta osului se modifica. Acest lucru poate duce la o scadere a rezistentei osoase care poate creste riscul de fractura.
3. Sindromul de fragilitate al varstnicilor: Fragilitate este un termen care se refera la rezistenta mentala si fizica a unei persoane sau la capacitatea acesteia de a reveni si de a se recupera dupa evenimente, precum boala si ranire. Fragilitatea este un sindrom clinic obisnuit la adultii in varsta, care prezinta un risc crescut pentru rezultate precare in sanatate, inclusiv caderi, dizabilitate incidenta, spitalizare și mortalitate.
4. Boala artrozica cu decompensari algofunctionale.
5. Supraponderalitate, obezitate, sindrom metabolic cu modificarea profilului lipidic si diabet tip 2.
6. Boli cardiovasculare (HTA, cardiopatie ischemica si IMA, riscul de AVC), afectiuni respiratorii BPOC, modificari functionale la nivelul tractului digestiv.
7. Declin cognitiv si instalarea bolilor neurodegenerative, depresie sau anxietate.
8. Tulburari de somn, sindromul de oboseala cronica, deconditionare fizica la efort.
9. Tulburari neurologice urmate de cadere si fractura.
10. Scaderea capacitatii imunitare, bolile autoimune, infectii (imunitatea dobandita si castigate).
11. Anumite forme de cancer.
12. Sindromul ovarelor polichistice: (asociat rezistentei la insulina, scaderii masei musculare, cresterii valorilor glicemice, supraponderalitatii sau obezitatii sarcopenice), infertilitate si complicatii ale sarcinii cu evolutie naturala (dezvoltarea diabetului gestational pe durata sarcinii sau postpartum, atunci cand exista sedentarism cu cresterea rezistentei la insulina inca dinaintea sarcinii).
13. Scaderea calitatii vietii sexuale, infertilitatea la barbati, andropauza cu scaderea nivelului de testosteron.
14. Menopauza cu manifestari nedorite.

Cum putem evalua sau aprecia starea generala de sanatate, inclusiv cea musculara?

Se pot aprecia urmatoarele elemente, inclusiv pentru a determina masa musculara scheletica apendiculara si varsta musculara:

1. Valorile TA si riscurile asociate acesteia ori stil de viata, precum: fumatul, consumul de alcool, sedenarismul, obiceiuri alimentare, supraponderalitate sau obezitate, stress, valorile colesterolului sanguin, cel al glicemiei, eventual DZ 2 deja instalat. Toate cresc riscul de boala cardiovasculara. Valori normale ale TA 120/80 mmHg
2. Determinarea circumferintei taliei si raportul talie/inaltime ofera informatii asupra probabilitatii de deces mai mare prin orice cauza de boala. Valori normale sunt de 88 cm la femei si 102 cm pentru barbati. Iar raportul talie/inaltime normal este 0,5.
3. IMC: care indica normoponderal, supraponderal sau obezitate.
4. Determinarea valorilor de masa musculara a muschilor scheletici, raportat la forta musculara dezvoltata, cu ajutorul determinarii DEXA sau a compozitiei corporale determinata utilizand cantarul cu bioimpedanta BIA. Dorim sa determinam pe aceasta cale, masa musculara scheletica pentru aprecierea Sarcopeniei. Aceasta este definita drept masa musculara scheletica apendiculara mai mica de 7 Kgm2 la barbati, respectiv mai mica de 5,4 Kg/m2 la femei (DEXA). Compozitia corporala este impartita astfel, in categoriile medie (stare de sanatate normala), atletica, matura peste 65 de ani si insuficienta musculara adica sarcopenica.
5. Varsta musculara poate fi apreciata pornind de la: varsta actuala, sex, inaltime si greutate corporala, IMC, conditie fizica (ce nivel sportiv atingi, de exemplu esti profesionist, sportiv ocazional sau esti pasionat de fitness si activitate aerobica, ori esti sedentar), cu ce frecventa desfasori antrenament de rezistenta cu greutati sau yoga saptamanal (deloc, o data, de 2-3 ori sau zilnic), cu ce frecventa desfasori activitate aerobica (bicicleta, inot, alergare, tenis, activitati in care pulsul creste peste 120 batai per minut), ce alimente consumi (lista cu alimentele consumate in ultima saptamana) in vederea evaluarii aportului proteic, varsta musculara este evaluata raportat la toate informatiile obtinute (poate fi de la stare de vitalitate catre nevoia de redresarea masei musculare).