Ce este insomnia - cauze, simptome si tratament

Insomnia - cauze, simptome si tratament

Cuprins

• Ce este insomnia
• Cauzele insomniei
• Factorii de risc pentru insomnie
• Simptomele insomniei
• Tipuri de insomnie
• Etapele somnului pe parcursul noptii
• Necesarul de somn in functie de varsta
• Cum ne afecteaza lipsa somnului?
• Diagnosticul insomniei
• Tratamentul pentru insomnie
• Recomandari pentru un somn

Insomnia - ce este?

Insomnia este o tulburare de somn care afecteaza pana la 35% dintre adulti. Aceasta poate fi caracterizata fie prin dificultate in a adormi, in a ramane adormit si chiar prin perioade scurte de somn. Pentru unii oameni, insomnia este un inconvenient minor, dar pentru altii, insomnia poate fi o perturbare majora si poate avea efecte grave, ducand la somnolenta excesiva in timpul zilei, un risc mai mare de accidente auto si efecte negative asupra comportamentului din cauza lipsei de somn. Insomnia cronica poate contribui chiar si la aparitia unor probleme grave de sanatate.

Daca ai probleme cu somnul, echipa Centrokinetic te poate ajuta cu urmatoarele terapii:

- terapia NESA. Tehnologia NESA® te ajuta sa imbunatatesti calitatea somnului, ceea ce se traduce printr-o calitate superioara a vietii si bunastare, reducerea stresului si previne dezvoltarea unor boli precum Alzheimer, boli cardiovasculare etc. Datorita neuromodularii neinvazive NESA®, nivelurile de somn profund sunt imbunatatite si secretia de melatonina este crescuta cu efecte prelungite in timp.

- Psihoterapie.

Cauzele insomniei

Uneori, insomnia dureaza doar cateva zile si dispare de la sine, mai ales atunci cand este legata de o cauza temporara, cum ar fi stresul provocat de o prezentare la serviciu sau un decalaj de fus orar. Alteori, insomnia este persistenta. Insomnia cronica este, de obicei, legata de o problema mintala sau fizica de baza.

Anxietatea, stresul si depresia sunt unele dintre cele mai frecvente cauze ale insomniei cronice. Problemele legate de somn pot, de asemenea, sa inrautateasca simptomele de anxietate, stres si depresie. Alte cauze emotionale si psihologice comune includ furia, ingrijorarea, durerea, tulburarea bipolara si trauma. Tratarea acestor probleme subiacente este esentiala pentru a scapa de insomnie.

Probleme medicale sau boli. Multe afectiuni medicale si boli pot contribui la insomnie, inclusiv astmul, alergiile, boala Parkinson, hipertiroidismul, boala de reflux gastroesofagian, bolile renale si cancerul. Durerea cronica este, de asemenea, o cauza frecventa a insomniei.

Medicamente. Multe medicamente eliberate pe baza de reteta pot interfera cu somnul, inclusiv antidepresivele, stimulentele pentru ADHD, corticosteroizii, hormonii tiroidieni, medicamentele pentru hipertensiune arteriala si unele contraceptive. Printre medicamentele fara prescriptie medicala care pot afecta calitatea somnului se numara medicamentele pentru raceala si gripa care contin alcool, analgezicele care contin cofeina, diureticele si pastilele pentru slabit.

Tulburari de somn. Insomnia este in sine o tulburare de somn, dar poate fi, de asemenea, un simptom al altor tulburari de somn, inclusiv apneea de somn, sindromul picioarelor nelinistite si tulburarile ritmului circadian legate de decalajul orar sau de munca in ture de noapte.

Sarcina. Nu este neobisnuit ca femeile insarcinate sa dezvolte insomnie, mai ales in timpul primului trimestru. Acest lucru se datoreaza simptomelor asociate cu sarcina, cum ar fi nevoia crescuta de a urina, greata, varsaturile si durerile de spate. 

Factori de risc

Exista anumite grupuri de persoane care prezinta un risc crescut de aparitie a insomniei. S-a observat deja ca persoanele care se confrunta cu situatii stresante sau cu afectiuni medicale, cum ar fi depresia sau cele care provoaca disconfort fizic sau durere, sunt mai expuse riscului de a dezvolta insomnie.

Persoanele care au un program foarte neregulat de somn sunt expuse riscului de a dezvolta insomnie, deoarece programele neregulate de odihna tulbura ritmul circadian care regleaza somnul si starea de veghe. Cei ale caror locuri de munca implica schimbari frecvente de program sau lucrul in schimburi sunt expusi unui risc ridicat de insomnie. Alte grupuri includ:

• Persoanele care isi fac griji in permanenta sunt expuse riscului de insomnie. 
• Persoanele care nu se relaxeaza si sunt zilnic stresate la locul de munca sunt mai predispuse sa aiba un somn slab calitativ.
• Persoanele cu alte tulburari de somn, cum ar fi sindromul picioarelor nelinistite si apneea de somn.
• Persoanele cu predispozitie genetica sunt, de asemenea, mai predispuse sa dezvolte insomnie. Desi in prezent nu exista teste genetice care sa poata identifica persoanele cu risc de insomnie, totusi studiile gemelare arata ca genetica joaca un rol in insomnie.
• Femeile sunt de doua ori mai predispuse la insomnie decat barbatii.
• Adultii mai in varsta sunt mai predispusi la insomnie.

Simptomele insomniei

Daca este prezenta timp de cateva luni si apare mai multe zile pe saptamana, atunci este vorba despre insomnie cronica. In schimb, insomnia acuta sau tranzitorie va dura doar cateva zile sau saptamani. Cu toate acestea, puteti apela la medic inca din prima luna de simptome persistente. Unele dintre simptomele insomniei sunt:

• Statul treaz in pat pentru o perioada lunga de timp inainte de somn. Mai frecventa la adultii tineri.
• Somn fragmentat. Mai frecvent la adultii mai in varsta. Pot exista treziri mai frecvente la mijlocul somnului pe parcursul noptii.
• Trezire timpurie cu incapacitatea de a adormi din nou.
• Lipsa unui somn de calitate care duce la senzatie de neliniste, oboseala, iritabilitate, depresie si capacitate redusa de concentrare si de desfasurare a activitatilor din timpul zilei.
• Simptomele persista in ciuda folosirii unor strategii comune de imbunatatire a somnului.

Desi deficienta de somn si insomnia sunt folosite in mod interschimbabil, ele nu sunt acelasi lucru. In cazul insomniei, aceste simptome sunt prezente chiar si atunci cand aveti timpul si locul potrivit pentru a dormi. Desi obosite, persoanele cu insomnie sunt, in general, incapabile sa traga un pui de somn in timpul zilei. Acest lucru difera de deficienta de somn, care reprezinta o cantitate inadecvata de somn din cauza lipsei de timp pentru a dormi sau a unei decizii personale de a nu dormi. Deficitul de somn poate fi cauzat de un factor de stres acut, cum ar fi o calatorie sau un termen limita iminent, care reduce cantitatea si calitatea somnului. Persoanele care au deficit de somn vor adormi cu usurinta atunci cand li se ofera ocazia de a face acest lucru.

Tipuri de insomnie

Insomnia este cel mai adesea clasificata in functie de durata:

• Insomnie tranzitorie - Mai putin de o luna
• Insomnie de scurta durata - Intre una si sase luni
• Insomnie cronica - Mai mult de sase luni

Insomnia poate fi, de asemenea, clasificata ca:

• Insomnie primara - Insomnie care este prezenta fara alte boli coexistente. Majoritatea studiilor privind tratarea insomniei au fost realizate cu persoane care au insomnie primara.
• Insomnie secundara - Atunci cand insomnia exista impreuna cu o alta afectiune medicala sau psihiatrica. Cele mai multe cazuri de insomnie fac parte din aceasta categorie. Uneori, insomnia poate inrautati afectiunea medicala sau psihiatrica si poate impiedica tratamentul acesteia. De exemplu, persoanele cu depresie si insomnie nu raspund la fel de bine la tratamentul depresiei ca persoanele fara insomnie.

Etapele somnului pe parcursul noptii

Exista 4 etape ale somnului: 

• Somnul usor, fiind si prima faza din somnul non-REM. In aceasta etapa are loc tranzitia de la starea de veghe la cea de somn. 
• A doua etapa este cea in care undele creierului incetinesc – reprezinta aproximativ 50% din somnul total si expertii spun ca este este faza in care putem fi treziti cu usurinta din somn.
• Somul profund – reprezinta etapa non-REM in care corpul este cel mai putin receptiv la stimulii externi.
• Somnul REM – reprezinta etapa in care au loc visele si se instaleaza la aproximativ o ora si jumatate dupa ce am adormit.

Fiecare etapa a somnului joaca un rol in a permite mintii si corpului sa se trezeasca revigorate. In plus, somnul profund este o etapa foarte importanta nu numai pentru procesul de recuperare a creierului, ci joaca un rol important si in consolidarea memoriei. Intelegerea ciclului de somn ajuta, de asemenea, la explicarea modului in care anumite tulburari de somn, inclusiv insomnia si apneea obstructiva in somn, pot afecta somnul si sanatatea unei persoane.

Necesarul de somn in functie de varsta

Cantitatea de somn de care avem nevoie pentru a ne mentine sanatosi, atenti si activi depinde de varsta fiecarui individ si variaza de la o persoana la alta. Majoritatea adultilor au nevoie de cel putin sapte ore de somn in fiecare noapte.

Fundatia Nationala a Somnului (National Sleep Foundation - NSF) si un grup de 18 experti au analizat peste 300 de studii pentru a identifica cantitatea ideala de somn in functie de varsta. Astfel, se recomanda:

• Nou-nascuti (0 pana la 3 luni): 14 pana la 17 ore de somn
• Sugari (4 pana la 11 luni): 12 pana la 15 ore de somn
• Copii mici (de la 1 la 2 ani): 11 pana la 14 ore de somn
• Prescolari (intre 3 si 5 ani): 10 pana la 13 ore de somn
• Copii cu varsta intre 6 si 13 ani: 9 pana la 11 ore de somn
• Adolescenti (intre 14 si 17 ani): 8 pana la 10 ore de somn
• Adulti tineri (intre 18 si 25 de ani): 7 pana la 9 ore de somn
• Adulti (intre 26 si 64 de ani): 7 pana la 9 ore de somn
• Adulti mai in varsta (65 de ani sau mai mult): 7 pana la 8 ore de somn

Desi nu exista nicio diferenta intre recomandarile de somn pentru barbati si femei, nevoile si tiparele de somn pot fi diferite. In general, femeile tind sa aiba nevoie de mai mult somn decat barbatii si sunt diagnosticate cu tulburari de somn mai des decat barbatii. De exemplu, femeile au cu 40% mai multe sanse de a suferi de insomnie decat barbatii si au de aproape doua ori mai multe sanse de a se confrunta cu anxietate si depresie - afectiuni care sunt ambele legate de insomnie. De asemenea,femeile se confrunta si cu alti factori specifici de gen care le perturba somnul, inclusiv schimbarile hormonale legate de menstruatie si menopauza, precum si de sarcina si postpartum.

Cum ne afecteaza lipsa somnului?

Faptul ca nu petrecem suficient timp in fiecare etapa de somn sau ca nu trecem in mod corespunzator prin etapele de somn ne poate afecta in diferite moduri, avand consecinte potentiale pe termen scurt si lung.

Cateva exemple de probleme care pot aparea in urma unui ciclu de somn perturbat includ probleme cu:

• Invatarea si concentrarea
• Creativitatea
• Luarea de decizii rationale
• Rezolvarea problemelor
• Rememorarea amintirilor sau a informatiilor
• Controlul emotiilor sau al comportamentelor

Persoanele cu un ciclu de somn perturbat prezinta, de asemenea, un risc mai mare pentru:

• Durere
• Inflamatie
• Tensiune arteriala ridicata
• Boli de inima
• Supraponderabilitate/obezitate
• Diabet
• Calitatea redusa a vietii

Nu este o surpriza faptul ca insomnia poate reduce capacitatea de a gandi clar. Studiile au aratat ca persoanele cu insomnie prezinta scaderi ale performantelor cognitive in ceea ce priveste memoria pe termen scurt, atentia si unele functii cerebrale mai complexe, cum ar fi capacitatea de a vorbi clar.

Diagnostic

Desi multi oameni aleg sa se autodiagnosticheze, cel mai bine este sa cereti sfatul unui profesionist din domeniul sanatatii. Exprimarea preocuparilor si comportamentelor dumneavoastra legate de somn ii permite medicului sa ia o decizie clinica mai bine informata. Medicul va avea nevoie de un istoric relevant al somnului, medical, familial, al consumului de substante si psihiatric. Medicul poate efectua apoi un examen fizic si poate solicita teste. Daca medicul dumneavoastra de familie exclude cauzele medicale comune ale tulburarilor de somn, acesta va va indruma catre un specialist in somn.

Specialistul in somn va efectua teste pentru a determina daca aveti insomnie sau orice alta tulburare de somn. Iata cateva dintre modalitatile prin care un specialist in somn poate pune diagnosticul:

Jurnalul de somn

Va trebui sa tineti evidenta tuturor orelor la care mergeti la culcare, orelor la care va treziti pe parcursul noptii si a oricarui lucru neobisnuit pe care l-ati putea experimenta. De asemenea, s-ar putea sa vrea sa stie programul de masa si alte detalii legate de stilul de viata. 

Studiul somnului

Un studiu al somnului se efectueaza in timp ce dormiti. Specialistul in somn va va atasa electrozi pe scalp si pe corp. Veti fi pus intr-o camera linistita si intunecata pentru a dormi pe timpul noptii. Camerele si computerele urmaresc fiecare miscare. Polisomnografia inregistreaza in mod continuu undele cerebrale in timpul somnului, precum si o serie de functii nervoase si musculare. Studiul este utilizat, de asemenea, pentru a evalua tulburarile de somn, cum ar fi apneea de somn, tulburarea de miscare periodica a membrelor, narcolepsia si hipersomnia.

Cu ajutorul acestor doua teste principale, specialistul in somn va putea determina activitatea creierului si a corpului dumneavoastra in timp ce dormiti. De asemenea, medicul poate dori sa efectueze mai multe teste in functie de ceea ce arata studiul somnului.

Tratament pentru insomnie

Schimbarile de comportament si de stil de viata va pot imbunatati calitatea generala a somnului si va pot ajuta sa adormiti mai repede. Aceste schimbari nu au efectele secundare pe care le pot provoca medicamentele pentru somn. Iar imbunatatirile dureaza mai mult in timp.

Terapia cognitiva

Terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie este un tip de terapie care poate ajuta la imbunatatirea tiparelor de somn pana cand sunteti capabil sa obtineti un somn de mai buna calitate.

O parte a acestei terapii este sa invatati sa aveti o buna igiena a somnului, care include sa scapati de distragerile din camera dumneavoastra si sa pastrati un program de somn consistent. De asemenea, trebuie sa va concentrati asupra unor obiective cum ar fi:

• Schimbarea gandurilor si comportamentelor care interfereaza cu un somn bun.
• Crearea unui program de somn care va ajuta treptat sa dormiti mai mult in timp.
• Puteti lucra cu un terapeut care va ajuta sa identificati si sa schimbati gandurile si comportamentele care va impiedica sa aveti un somn bun.

Modificari ale stilului de viata

Efectuarea unor modificari simple ale stilului de viata va ajuta sa dormiti mai bine. Acestea pot include:

• Schimbarea zonei sau a programului de somn. Pastrati orele regulate de culcare si de trezire in fiecare zi si incercati sa nu trageti un pui de somn in timpul zilei.
• Evitarea meselor mari sau a prea multor lichide mai tarziu in timpul serii.
• Incercati sa faceti miscare regulata.
• Evitarea alcoolului inainte de culcare.
• Faceti exercitii de relaxare. De exemplu, puteti incerca relaxarea musculara progresiva, o tehnica prin care va concentrati pe rand pe fiecare parte a corpului, incordand si relaxand muschii pana cand va relaxati intregul corp.

Medicamente

Schimbarile de comportament si de stil de viata va pot ajuta cel mai bine sa va imbunatatiti somnul pe termen lung. In unele cazuri, insa, administrarea de somnifere pentru o perioada scurta de timp va poate ajuta sa dormiti. Medicii recomanda sa luati medicamente pentru somn doar din cand in cand sau doar pentru o perioada scurta de timp. Acestea nu sunt prima alegere pentru tratarea insomniei continue (cronice).

Medicul dumneavoastra va poate recomanda medicamente pentru somn cu sau fara prescriptie medicala. Sau puteti lua alte medicamente care va pot ajuta sa va relaxati si sa adormiti, cum ar fi benzodiazepinele sau antidepresivele.

Multe medicamente pentru somn provoaca efecte secundare, cum ar fi tensiune arteriala scazuta, anxietate si greata. De asemenea, aceste medicamente pot deveni mai putin eficiente atunci cand organismul dumneavoastra se obisnuieste cu ele. Acestea pot provoca simptome de sevraj atunci cand incetati sa le mai folositi.

Medicina complementara

Medicamentele complementare sunt uneori folosite pentru a trata insomnia. Acestea includ suplimente alimentare, cum ar fi melatonina sau valeriana.

Recomandari pentru un somn bun

Exista lucruri pe care toata lumea le poate incerca pentru a ajuta la imbunatatirea calitatii si cantitatii somnului:

• Limitati aparatele electronice inainte de culcare.
• Incercati sa beneficiati de cel putin o jumatate de ora de lumina solara naturala pe zi.
• Mergeti la culcare si treziti-va aproximativ la aceeasi ora in fiecare zi.
• Faceti putina miscare in fiecare zi.
• Nu mancati o masa grea inainte de culcare.
• Evitati alcoolul.
• Pastrati-va camera racoroasa si intunecata.
• Cititi, ascultati muzica, faceti yoga usoara sau stretching, reflectati la momentele importante ale zilei, ganditi-va la lucrurile pozitive pe care le veti face maine.
• Practicati respiratia profunda pentru relaxare: inspirati pe nas si expirati pe gura. 
• Mentineti o temperatura confortabila a camerei. Temperatura corpului dumneavoastra scade ca parte a ciclului normal de somn. Desi unii oameni ar putea fi inclinati sa ridice temperatura din dormitor, studiile au aratat ca un mediu prea cald poate interfera cu somnul si poate cauza oboseala a doua zi. Efectuarea unui dus sau a unei bai calde inainte de culcare va poate ajuta, de asemenea, sa va relaxati, promovand un efect natural de racire dupa aceea.