Contractura Dupuytren

• Ce este boala Dupuytren?
  
• Care sunt cauzele contracturii Dupuytren?
• Care sunt simptomele bolii Dupuytren?
• Factori de risc
• Diagnosticare
• Tratamentul bolii Dupuytren

Ce este boala Dupuytren?

Contractura Dupuytren mai este numita si boala Dupuytren, Morbus Dupuytren, boala Vikingului si mana celtica. Contractura Dupuytren se dezvolta de obicei de-a lungul anilor si afecteaza un strat de tesut care se afla sub pielea palmei.

Boala Dupuytren reprezinta o ingrosare anormala a pielii din palma mainii, la baza degetelor. Aceasta zona ingrosata se poate dezvolta intr-un nodul dur sau o banda fibroasa. In timp, aceasta poate provoca unul sau mai multe degete sa se indoaie, sa se contracte lateral sau spre palma. Degetele afectate nu pot fi indreptate complet, ceea ce poate complica activitatile de zi cu zi, cum ar fi plasarea mainilor in buzunare, numararea banilor, punerea manusilor sau strangerea mainii.

Contractura Dupuytren afecteaza in principal cele doua degete cele mai indepartate de degetul mare (degetul inelar si degetul mic) si apare cel mai adesea la persoane de sex masculin, aflate la varste adulte de peste 40 de ani. In multe cazuri, boala afecteaza ambele maini. In cazuri rare, picioarele pot fi si ele afectate, pot aparea si dureri la calcai. O serie de tratamente sunt disponibile pentru a incetini progresia contracturii Dupuytren si pentru ameliorarea simptomelor.

Care sunt cauzele contracturii Dupuytren?

Cauza exacta a bolii nu este cunoscuta. Contractura Dupuytren este considerata o boala ereditara. De asemenea, acesta poate fi legata de:

• consumul de alcool si tutun,
• diabet zaharat,
• deficiente de nutritie,
• administrarea de medicamente anticonvulsive.

Care sunt simptomele bolii Dupuytren?

Contractura Dupuytren progreseaza de obicei lent, de-a lungul anilor. Afectiunea se manifesta la inceput cu o ingrosare a pielii de pe palma mainii. Pe masura ce progreseaza, pielea de pe palma ar putea parea cutata sau poate capata un aspect neregulat, cu gropite. Un nodul dur fibros se poate forma pe palma. Acest nod ar putea fi sensibil la atingere, dar de obicei nu este dureros.

In etapele ulterioare ale contractiei Dupuytren, se formeaza benzi fibroase la nivelul aponevrozei palmare (sub pielea de pe palma) care se pot extinde pana la degete. Pe masura ce aceste benzi fibroase se strang, degetele ar putea fi trase spre palma.

Cele doua degete cele mai indepartate de degetul mare sunt cel mai frecvent afectate, in unele cazuri fiind afectat si degetul mijlociu. Doar rareori sunt afectate degetul mare si degetul aratator. Contractura Dupuytren poate aparea la ambele maini, desi o mana este de obicei afectata mai grav.

Simptomele cele mai frecvente ale bolii includ:

• incapacitatea de a pune mana pe o masa, cu palma in jos,
• noduli mai mici sau mai mari in palma vizibili si sensibili la atingere, cel putin la inceput,
• nodulii care se pot ingrosa si contracta sau strange,
• aparitia unor benzi fibroase sub piele in palma mainii,
• neregularitati sau gropite in piele comprimate de degetul contractat,
• aparitia unei zone foarte inflamate si care poate duce la descuamarea pielii daca nu se vindeca in mod corespunzator,
• degetele sunt trase spre palma,
• mana nu are o mobilitate normala si pot aparea dureri la umar.

Atentie! Simptomele contractiei Dupuytren pot fi asemanatoare cu alte probleme de sanatate.

Factori de risc

Este posibil ca o persoana sa fie supusa unui risc mai mare de a dezvolta contractura Dupuytren daca:

• Este adult. Afectiunea apare de obicei la persoane aflate la o varsta adulta, de peste 40 de ani.
• Este o persoana de sex masculin. Boala este mai frecventa in randul barbatilor.
• Are profil generic nord-european. Afectiunea este cel mai frecventa la persoanele ale caror familii provin din aceste regiuni.
• Are un fond genetic care predispune la boala. Afectiunea poate fi mostenita din familie.
• Urmeaza un tratament cu medicamente pentru convulsii. Boala este legata de unele medicamente utilizate pentru tratarea crizelor epileptice.
• Este fumator si consuma alcool in exces.
• Sufera de diabet zaharat.
• Sufera de reumatisme ale mainilor.
• Sufera de epilepsie.
• Are probleme tiroidiene.

Diagnosticare

Medicul specialist examineaza mana si testeaza flexibilitatea si senzatia la nivelul degetului mare si a celorlalte degete, puterea de prindere cu mana a obiectelor.

Medicul specialist masoara si inregistreaza localizarea nodulilor si a benzilor fibroase din palma. Folosind un instrument special, masoara cat de mult sunt degetele indoite sau contractante cat si mobilitatea acestora. Sunt analizate si eventuale probleme reumatologice.

Aceste masuratori vor fi comparate cu masuratorile ulterioare pentru a vedea daca boala se agraveaza. De asemenea, masuratorile pot fi utilizate pentru a evidentia rezultatele tratamentului.

In functie de gravitatea bolii, aceasta se poate clasifica in trei tipuri, astfel:

• Tipul 1 - forma foarte agresiva a bolii, afecteaza un procent foarte redus de persoane. Acest tip de boala, numit diateza lui Dupuytren, este adesea asociat cu alte afectiuni.

• Tipul 2 - cel mai frecvent tip de boala si afecteaza, doar palma, de cele mai multe ori. Apare frecvent la persoane adulte si poate fi agravat de boli precum diabetul.

• Tipul 3 - cea mai usoara forma de contractura Dupuytren, care nu este ereditara. Boala este frecventa in cazul persoanelor bolnave de diabet si poate fi cauzata de medicamente, precum cele administrate persoanelor cu epilepsie.

Tratamentul bolii Dupuytren

Nu exista niciun tratament pentru a vindecarea bolii Dupuytren. Boala nu este periculoasa, dar poate afecta calitatea vietii persoanei.

Tratamentul pentru contractura Dupuytren poate incetini evolutia bolii sau poate ajuta la ameliorarea simptomelor.

Medicul specialist stabileste un plan de ingrijire special bazat pe:

• varsta persoanei,
• starea generala de sanatate,
• probleme de sanatate cronice,
• gravitatea bolii,
• capacitatea de a tolera anumite medicamente, tratamente sau terapii.

Tratamentele pentru contractura Dupuytren pot include:

• Interventia chirurgicala. Acesta este cel mai frecvent tratament utilizat pentru cazurile avansate. Se poate efectua atunci cand persoana are o mobilitate limitata a mainii. In timpul operatiei de contractie Dupuytren, chirurgul face o incizie in palma si elimina tesutul ingrosat. Acest lucru poate imbunatati mobilitatea la nivelul degetelor. Perioada de recuperare este de cateva luni. In cazul unor persoane, boala poate revini si este posibil sa aiba nevoie din nou de o interventie chirurgicala.
• Injectie cu corticosteroizi. In cazul in care un nod este dureros, o injectie de corticosteroizi poate ajuta la reducerea durerii si reducerea inflamatiei. Este posibil ca persoana sa aiba nevoie de injectii in mod repetat.
• Radioterapia. Procedura functioneaza cel mai bine in stadiul incipient al bolii. Poate diminua nodulii si contractiile.
• Terapie cu enzime. Aceasta este o procedura noua, mai putin invaziva. Medicul injecteaza un medicament in zona pentru a amorti mana. Apoi enzima este injectata in nodulul din palma. Timp de cateva ore, enzima se descompune si dizolva benzile dure. Acest lucru permite degetelor sa se indrepte.
• Aponeurotomie cu ac. Aceasta este o alta procedura noua, mai putin invaziva. Un medicament este injectat in zona pentru a amorti mana. In loc de o incizie deschisa, se utilizeaza capatul unui ac ascutit pentru a taia benzile groase de sub piele.

Stilul de viata si remedii la domiciliu

Daca suferi o contractie usoara a Dupuytren, iti poti proteja mainile prin:

• evitarea unei manipularii directe a uneltelor prin folosirea unor manere cu izolatie,
• utilizarea manusilor cu umplutura pentru ridicarea unor greutati mari,
• fizioterapie specifica pentru mentinerea functionalitatii degetelor prin exercitii de extensie a acestora.

Atentie! Prezentarea are un caracter strict informativ.

Concluzie

Boala Dupuytren este o conditie medicala care poate fi tratata prin diferite metode invazive sau neinvazive specifice ortopediei, dar si prin sesiuni de recuperare medicala.