Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru a-ti oferi o experienta de utilizare imbunatatita, pentru a-ti afisa continut personalizat si relevant pentru tine. Cookie-urile ne permit sa avem si statistici anonime de traffic in site, prin Google Analytics. De asemenea, unele pagini pot genera cookie-uri Google sau Facebook pentru a-ti afisa reclame cu serviciile noastre pe alte site-uri. Ai optiunea de a nu a accepta cookie-urile plasate de site. Poti sa iti exprimi aici preferintele tale legate de cookie-uri si sa citesti politica de cookie-uri a site-ului.

  •  
Informatie medicala revizuita de: IULIA GHITA, Kinetoterapeut

i.php?p=header(6).jpg

Introducere in anatomia LIA (Ligament incrucisat anterior)

Ligamentul incrucisat anterior este unul dintre cele 6 ligamente principale stabilizatoare ale genunchiului. Acesta limiteaza miscarile de rotatie si hiperextenise la nivelul articulatiei genunchiului. Leziunile de LIA sunt intalnite la barbati si femei pe o gama larga de varsta, dar si la sportivii din toate ramurile. Aceste leziuni sunt produse prin sau fara contact din partea altui sportiv. Cele mai comune sunt realizate prin decelerari, ramanerea blocata a piciorului in sol la schimbarea brusca a directiei sau prin realizarea miscarii de hiperextensie in timpul aterizarii dintr-o saritura. Cercetatorii au incercat sa determine factorii care contribuie la cresterea riscului de lezare a acestui ligament, dar aceste accidentari au multi factori, neputand fi catalogate in functie de cauze. Lezarea acestui ligament produce inflamatie si durere la nivelul articulatiei.

Diagnosticarea leziunii LIA

Diagnosticarea unei leziuni de LIA se realizeaza prin mai multe metode. Medicul, kinetoterapeutul sau antrenorul poate verifica laxitatea articulatiei genunchiului afectat comparandu-l cu cel sanatos prin realizarea unor teste precum: testul Lachman, cel al sertarului anterior si un test pentru miscarea de rotatie. Dupa evaluarea articulatiei prin aplicarea testelor si realizarea unui RMN se poate pune diagnosticul asupra articulatiei. Pe langa acestea se mai poate realiza si o artroscopie exploratorie pentru a pune un diagnostic mai concret in situatiile in care nu se poate pune un diagnostic prin metodele precedente. Artroscopia de genunchi este cea mai buna investigatie realizata asupra articulatiei, dar si cea mai invaziva si costisitoare.

Tratamentul in leziunea de LIA

Tratamentul conservator

Alegerea tratamentului trebuie individualizat tinandu-se cont de varsta si nivelul de activitate sportiva la care se doreste sa se revina. In functie de aceste criterii se poate alege o forma de tratament conservator unde se vor reduce activitatile sportive ce implica pivotari, schimbari bruste de directie (fotbal, baschet, etc.) si sa se treaca la activitati sportive precum alergatul sau inotul. O alta forma de tratament conservator este cea de reabiltare, concentrandu-se pe cresterea proprioceptiei atletului si stabilizarea musculara reactiva. Daca instabilitatea articulatiei persista, pacientii, in special sportivii, trebuie sa recurga la reconstructia chirurgicala a ligamentului pentru a reveni la activitatile anterioare accidentarii.

Tratamentul chirurgical

Reconstructia chirurgicala implica inlocuirea LIA rupt cu o grefa. La persoanele la care a incetat sau aproape a incetat cresterea, reconstructia implica plasarea grefei (se poate alege din tendoanele cvadricepsului, tendonul patelar sau hamstring) in gaurile date in femur si tibie. Alegerea grefei se face in functie de mai multi factori: alte leziuni curente aflate la nivelul articulatiei, intoarcerea la o anumita activitate sportiva , varsta.

Toti pacientii vor avea un program de recuperare intre 6-12 luni de kinetoterapie, acestea fiind impartite in 5 faze.

Faza I (de la operatie pana la 4 saptamani de la operatie)

Obiectivele de reabilitare includ protejarea grefei, imbunatatirea gradului de miscare, scaderea inflamatiei si redobandirea controlului asupra musculaturii membrului inferior afectat. Este important ca imediat post-operator sa se recastige extensia completa, deoarece LIA se afla situat in santul intercondilian, prevenind astfel formarea de cicatrici la nivelul tesutului din acest sant.

SEDINTE

Din ziua 1 post-operatorie.

In aceasta faza se fac de la 3 sedinte pana la zi de zi.

OBIECTIVELE RECUPERARII

Protejarea grefei pana la vindecare.

Refacerea functiei cvadricepsului si a controlului membrului inferior.

Respectarea programului de exercitii fizice si a masurilor de precautie la domiciliu.

MASURI DE PRECAUTIE

Greutatea: mentinerea greutatii in carje.

Orteza: tinerea ortezei 2-4 saptamani, trecerea

ei de la fixa la mobila, apoi se renunta la aceasta din momentul in care pacientul stapaneste controlul membrului inferior, al durerii si o mecanica a miscarii buna si sigura.

Gradatie:

  • 0-90 in decurs de o saptamana
  • de la 90- la flexie completa, treptat pana la finalul celor 4 saptamani
  • realizarea si mentinerea unei extensii complete imediat post-operator

Grefa din hamstring: evitarea seturilor de

miscari agresive realizate din hamstring, ce pot afecta zona donatoare.

Suturi meniscale: nu se face flexia cu incarcarea

membrului inferior

Gradatie pentru suturile meniscale: primele 6

saptamani nu se calca si se va face flexia treptat, la finalul celor 6 saptamani ajungandu-se la felxie maxima

EXERCITII TERAPEUTICE SUGERATE

Miscari ale gleznei, pentru a nu pierde mobilitatea

Flexii de genunchi pe pat sau alunecari pe perete

Extensii de genunchi

Mobilizari ale rotulei

Contractii de 10 secunde ale musculaturii membrului inferior

Membrul inferior extins- miscarea acestuia pe mai multe directii ( sus-jos, lateral, semicercuri, cercuri)

Exercitii de incarcare a greutatii pe membrul inferior afectat.

Rularea talpii pe banda( simularea pasilor)

CRITERII DE PROGRESIE

Control bun, in lant deschis, al membrelor inferioare.

Extensia completa

Mers normal, fara carje.

Scaderea inflamatiei


Faza a-II-a (dupa indeplinirea criteriilor din faza I, de obicei la 4 saptamani dupa operatie)

In aceasta faza scopul este restabilirea corecta a aliniamentului corpului si un bun control al miscarilor de baza ( mers, genuflexiuni si echilibru)

SEDINTE

In aceasta faza se fac de la 3 sedinte pana la zi de zi

OBIECTIVELE RECUPERARII

Efecturea corecta a mersului

Evitarea punerii sub stres a locului de fixare al ligamentului

Controlul membrelor in lant cinematic inchis, pentru controlul miscarii fara impact.

Respectarea programului de exercitii fizice si a masurilor de precautie la domiciliu.

MASURI DE PRECAUTIE

Incarcarea completa a membrului inferior afectat

Evitarea suprasolicitarii locului de fixare al ligamentului prin miscari cu viteza mica si amplitudine mica

Inflamatie activa sau inflamare reactiva la nivelul articulatiei va fi minima

EXERCITII PENTRU MOBILITATE

Alunecare talpii pe perete

Tragerea genunchiului la piept

Bicicleta ergometrica

Terapie acvatica (daca este necesar)

EXERCITII TERAPEUTICE SUGERATE

Exercitii de mers (inainte, inapoi, lateral, pas peste pas, mers peste obstacole)

Exercitii de echilibru pentru ambele membre inferioare , progresand spre exercitii de echilibru pe un singur membru inferior

Semigenuflexiuni, semigenuflexiuni cu deplasare laterala, cu deplasare fata-spate

Exercitii in lant cinematic inchis pentru intarirea cvadricepsului si a fesierilor.

Ridicari pe varfuri si pe calcaie

Exercitii izometrice

Urcat si coborat pe treapta( cu fata, spatele si pe lateral)

EXERCITII CARDIOVASCULARE

Bicicleta ergometrica cu rezistenta mica

Alergare in bazin cu apa

Bicicleta eliptica

CRITERII DE PROGRESIE

Mers normal

Genuflexiuni pana la 60 cu pastrarea greutatii simetrica

Sa nu mai existe inflamatie activa sau reactiva care sa dureze mai mult de 12 ore




Faza a-III-a (imediat dupa terminarea fazei a-IIa, de obicei la 11-12 saptamani de la operatie)

In aceasta faza accentul se va pune pe controlul bun asupra miscarilor cu impact si asupra miscarilor complexe.

SEDINTE

3-4 sedinte pe saptamana

OBIECTIVELE RECUPERARII

Alergare normala, fara diferente intre membre si alte compensari.

Control normal asupra membrelor, fara mutarea greutatii de pe membrul inferior afectat sau alte compensari la miscarile de semigenuflexiuni sau genuflexiuni.

Respectarea programului de exercitii fizice si a masurilor de precautie la domiciliu.

MASURI DE PRECAUTIE

Sa nu mai existe inflamatie activa sau reactiva care sa dureze mai mult de 12 ore.

EXERCITII TERAPEUTICE SUGERATE

Exercitii de agilitate, dar la viteza si amplitudine mica: sarituri inainte, inapoi, laterale, de pe un membru inferior pe altul, mers cu pas peste pas, mers cu un membru inferior inaintea celuilalt

Alergare usoara cu opriri intr-un membru inferior, cu fata si cu spatele

Exercitii in lant cinematic inchis pentru intarirea cvadricepsului si a fesierilor, progresand la exercitii intr-un picior (genuflexiune intr-un membru inferior, ridicari intr-un membru inferior)

Exercitii de echilibru in membrul inferior afectat

La 12-14 saptamani: exercitii de invatare a mecanicii de aterizare din sarituri superficiale, genuflexiuni cu greutate

Controlul neuromuscular al soldului pentru a nu face adductie in momentul aterizarii sau in alte miscari.

Exercitii izometrice si de stabilizare intr-un picior

Fandari cu rotatie din bazin pe partea piciorului din fata.

EXERCITII CARDIOVASCULARE

Bicicleta statica cu rezistenta moderata

Alergare in apa si inot

Bicicleta eliptica cu intensitate moderata

CRITERII DE PROGRESIE

Alergare usoara normala

Echilibru bun pe un singur picior

Nu mai exista inflamatie la finalul exercitiilor


Faza a-IV-a (din momentul in care sunt indeplinite criteriile de la faza anterioara, de obicei 16-20 saptamani de la operatie)

Pentru aceasta faza obiectivul principal va fi pivotarea, dar pe langa aceasta avem in vedere dezvoltarea si controlul miscarilor, impactul la aterizarea pe un singur membru inferior si eliminarea ezitarilor si a miscarilor suplimentare.

SEDINTE

3-4 sedinte pe saptamana

OBIECTIVELE RECUPERARII

Miscari la viteza mare in planuri multiple fara diferente intre membre sau compensari

Control normal la aterizarea pe doua picioare, fara diferente intre membre sau compensari

Respectarea programului de exercitii fizice si a masurilor de precautie la domiciliu.

MASURI DE PRECAUTIE

Sa nu mai existe inflamatie activa sau reactiva care sa dureze mai mult de 12 ore.

EXERCITII TERAPEUTICE SUGERATE

- Exercitii de agilitate progresiva: sarituri in fata si inapoi, sarituri laterale, alergare pas peste pas, alergare cu un membru inferior inaintea celuilalt, sarituri peste obstacol, alergare cu fata, alergare cu spatele

- Exercitii pentru mecanica de aterizare pe doua picioare din sariturile cu amplitudine mare, trecand progresiv la aterizari intr-un picior.

- Exercitii cu miscari de viteza variata si pe diferite planuri

Din alergare usoara opriri intr-un picior, schimbari de directie

- Exercitii de agilitate pe scara mobila.

Forta si control bun asupra miscarilor specifice ramurei sportive practicate.

- Exercitii specifice sportului practicat.

- Stretching

EXERCITII CARDIOVASCULARE

Alergare progresiva, cu programe de utilizare a energiei specifice sportului practicat.

CRITERII DE PROGRESIE

Pacientul se va intoarce la sportul practicat doar dupa ce va indeplini criteriile de la fazele anterioare. Pe langa indeplinirea primelor faze, acesta va trebui sa primeasca acordul de la ortoped si de la kinetoterapeut ca este pregatit.

Faza a-V-a (dupa indeplinirea criteriilor de la faza a-IVa, de obicei la 24-32 de saptamani de la operatie)


Ultima faza tranzitioneaza sportivul de la exercitiile de recuperare la exercitii specifice activitatii sportive si chiar la reintegrarea in echipa. Exercitiile de la antrenament fiind facute progresiv. Aceasta faza este individualizata in functie de pacient, sportul practicat si performanta sportiva. La acest nivel pacientilor le este permis sa se intoarca la antrenamentele obisnuite cu limitari (de timp, volum sau activitate specifica) impuse de kinetoterapeut.Exercitiile din aceasta faza sunt:
I.Alergare sprint, alergare cu pas adaugat, alergare cu un picior inaintea celuilalt, alergare in zig zag, alergare cu schimbarea directiei
II.Miscari specifice sportului, fara rezistenta si cu o viteza de miscare controlata.
III.Exercitii specifice sportului, individuale, cu adversar pasiv (unde este necesar).
IV.Exercitii specifice sportului, cu viteza maxima, cu adversarul activo-pasiv (unde este necesar) cu mici interventii si rezistente din partea acestuia.
V.Joc de echipa amical (unde este cazul), fara contact asupra sportivului in recuperare, unde va fi diferentiat si usor protejat. In sporturile individuale sportivul va pune 50% din forta si viteza.
VI.Joc de echipa amical complet (unde este cazul), fara menajarea sportivului aflat in perioada de recuperare. In sporturile individuale sportivul va pune 80% din forta si viteza.
VII.Joc restrictionat, cresterea timpului si dificultatii de lucru si joc progresiv. Crearea unor faze situationale.
VIII.Intoarcerea completa la antrenamentele specifice sportului, jocului sau competitiilor. Pacientilor le este permis sa se intoarca la antrenamentele obisnuite dupa primirea acordului din partea medicului ortoped si a kinetoterapeutului.

Odata cu intoarcerea la sport si alte activitati solicitante, poate exista riscul ca noul LIA sa sufere o alta leziune, in special daca recuperarea nu este una complet. Sunt multe studii prin care s-a demonstrat ca riscul de a leza noul ligament este mult mai mic daca recuperarea este facuta cum trebuie, iar sportivul nu se intoarce prea devreme in sala de antrenament.

Centrokinetic e locul in care vei gasi raspunsuri si solutii clare pentru problemele tale de motricitate. Clinica dedicata afectiunilor osteoarticulare e impartita in urmatoarele departamente specializate:

  • Ortopedie, departament compus dintr-o echipa de medici ortopezi extrem de experimentata, condusa de Dr. Andrei Ioan Bogdan, medic primar in ortopedie-traumatologie, cu activitate chirurgicala la  Spitalul de Ortopedie Medlife, specializat in traumatologia sportiva si in chirurgia gleznei si a piciorului.
  • Ortopedie pediatrica, unde sunt tratate afectiunile sportive ale copiilor (leziuni ligamentare si de menisc), deformarile coloanei (scolioza, cifoza, hiperlordoza) si cele ale picioarelor (hallux valgus, hallux rigidus, picior var equin, picior plat valg, picior cav).
  • Neurologie,  ce dispune de un departament ultraperformant, unde sunt efectuate consultatii, electroencefalograme (EEG)si electromiografii (EMG). 
  • Recuperare medicala pentru adulti si copii, departament specializat in recuperarea sportivilor de performanta, in afectiunile coloanei vertebrale, in recuperarea copiilor cu afectiuni neurologice si traumatice. Experienta noastra este extrem de bogata, tratand peste 5000 de sportivi de performanta.
  • Imagistica medicala, clinica fiind dotata cu ecograf si RMN, aparate performante dedicate afectiunilor musculoscheletale, si completata de o echipa experimentata de radiologi: Dr. Sorin Ghiea si Dr. Cosmin Pantu, specializati in imagistica musculo-scheletala.
  • Reumatologie, departament complet care se ocupa cu diagnosticarea, tratarea si recuperarea bolnavilor cu afectiuni nechirurgicale ale aparatului locomotor. 
  • Chirurgie vasculara, departament coordonat de doamna dr. Neagu Cristina, medic primar chirurgie vasculara, supraspecializata in diagnosticarea si tratamentul bolilor sangvine, adica a arterelor, venelor si a vaselor limfatice.

Afla noutatile urmarind conturile de Facebook, Instagram si YouTube ale clinicii Centrokinetic.


programare

PROGRAMEAZA-TE PENTRU O CONSULTATIE

Pentru ca orice tratament in clinica noastra este bazat pe undiagnostic si se face sub urmarire medicala, pentru evaluareapermanenta a evolutiei.
 
INFO: Clinica Centrokinetic nu colaboreaza cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

PROGRAMEAZA-TE
Programeaza-te aici