SCLEROZA MULTIPLA

Scleroza multipla: cauze, simptome si optiuni de tratament

Considerata cea mai frecventa afectiune neurologica diazabilitanta la adultii tineri, scleroza multipla este o boala cronica, complexa si imprevizibila, una ale carei cauze exacte nu sunt pe deplin cunoscute si care nu se poate vindeca. Exista in schimb o varietate de tratamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor si a progresiei bolii.[1] Despre toate acestea vei afla mai multe mai jos!

Ce este scleroza multipla?

Scleroza multipla, numita si scleroza in placi, este o afectiune neurologica autoimuna cronica, care apare cand sistemul imunitar ataca teaca de mielina - un strat de protectie vital pentru axonii, fibrele lungi ale neuronilor care transmit semnalele electrice catre si de la creier. Cand mielina este deteriorata, aceste semnale pot fi incetinite sau oprite complet, ceea ce duce la o gama larga de simptome.[1]

Tipuri de scleroza multipla

In functie de progresia simptomelor, se disting patru tipuri principale de scleroza multipla:

• scleroza multipla recurent-remisiva - este cea mai comuna forma, afectand aproximativ 85% dintre pacienti la debutul bolii; se caracterizeaza prin atacuri (recaderi) de simptome noi sau agravate, urmate de perioade de remisie in care simptomele se amelioreaza total sau partial;
• scleroza multipla secundar-progresiva - apare de obicei dupa forma recurent-remisiva si implica o progresie constanta a simptomelor de la inceput;
• scleroza multipla primar progresiva - este mai putin frecventa si se caracterizeaza prin agravarea progresiva a simptomelor de la inceput; nu exista recidive sau exacerbari vizibile ale bolii, desi poate exista o ameliorare temporara sau minora a simptomelor;
• scleroza multipla progresiv-recidivanta - cea mai rara forma, combina o progresie constanta a simptomelor cu recaderi acute.[1]

Care sunt cauzele sclerozei multiple?

Cauzele exacte ale sclerozei multiple nu sunt pe deplin cunoscute. Totusi, se crede ca aceasta afectiune este determinata de o combinatie de factori genetici si factori de mediu. In principal, sistemul imunitar incepe sa atace teaca de mielina, care este esentiala pentru transmiterea semnalelor nervoase, insa nu este clar ce declanseaza acest raspuns autoimun.[2][3]

Desi scleroza multipla nu este o boala ereditara in sensul strict, exista dovezi care sugereaza ca genele mostenite pot creste susceptibilitatea la aceasta conditie - riscul de a suferi de aceasta boala este mai ridicat daca unul dintre parinti sau frati a primit un astfel de diagnostic.

Pe langa factorii genetici, exista si factori externi care pot contribui la dezvoltarea bolii. Printre acestia se numara:

• carenta de vitamina D si expunerea scazuta la soare:
• fumatul;
• obezitatea in timpul adolescentei;
• anumite infectii (ex: inclusiv infectia cu virusul Epstein-Barr, care este responsabil de mononucleoza infectioasa).[2][3]

Alti factori de risc pentru scleroza multipla sunt:

• sexul - femeile prezinta un risc de peste 2 pana la 3 ori mai ridicat decat barbatii de a dezvolta scleroza multipla recurent-remisiva;
• varsta - debutul simptomelor se produce, de obicei, in jurul varstei de 20 si 40 de ani; cu toate acestea, boala poate aparea la orice varsta.[2][3]

Care sunt simptomele sclerozei multiple?

Simptomele sclerozei multiple pot varia considerabil de la un individ la altul si pot fluctua in severitate de la zi la zi. Cele mai obisnuite semne ale acestei boli includ:

• oboseala persistenta;
• neindemanarea;
• ameteala;
• problemele tractului urinar;
• pierderea echilibrului si a coordonarii;
• problemele cognitive precum gandire neclara, memorie slaba, concentrare redusa, dificultati in invatare si judecata;
• schimbarile de dispozitie;
• rigiditatea musculara;
• spasmele musculare.[2][3]

Simptomele precum slabiciunea musculara, rigiditatea si spasmele pot deveni atat de severe incat afecteaza capacitatea unei persoane de a merge sau de a sta in picioare. In cazuri extreme, scleroza multipla poate duce la paralizie partiala sau completa, iar utilizarea unui scaun cu rotile poate deveni necesara, mai ales pentru persoanele care nu sunt tratate sau care se afla intr-o faza avansata a bolii.

Durerea nu este, de obicei, primul semn al sclerozei multiple, dar poate aparea in cazul nevritei optice si nevralgiei trigeminale, afectiuni asociate cu scleroza multipla.[2][3]

Care sunt primele simptome ale sclerozei multiple?

Semnele si simptomele timpurii ale sclerozei multiple includ adesea:

• probleme de vedere, cum ar fi vederea incetosata ori dubla sau nevrita optica;
• slabiciune musculara, adesea la nivelul mainilor si picioarelor;
• rigiditate musculara insotita de spasme musculare dureroase;
• furnicaturi, amorteala sau durere la nivelul bratelor, picioarelor, trunchiului sau fetei;
• stangacie, in special dificultatea de a mentine echilibrul in timpul mersului;
• probleme de control al vezicii urinare;
• ameteli intermitente sau constante.[1][2]

La ce complicatii poate duce scleroza multipla?

Scleroza multipla poate duce la complicatii precum:

• dificultate la mers fara asistenta;
• pierderea controlului intestinului sau vezicii urinare;
• pierderea memoriei;
• disfunctie sexuala;
• depresie si anxietate.[1][2]

Cum se poate diagnostica scleroza multipla?

Diagnosticul sclerozei multiple poate fi complex si provocator, deoarece simptomele pe care le prezinta pacientii pot fi confundate cu cele ale altor afectiuni. De aceea, pentru a pune un diagnostic corect, sunt necesare o serie de investigatii clinice, imagistice si de laborator.

Se va incepe cu o anamneza detaliata, ceea ce presupune o discutie aprofundata cu pacientul despre simptomele pe care acesta le are, durata si severitatea acestora, precum si despre istoricul sau medical personal si familial. Acest pas este esential pentru a intelege contextul aparitiei simptomelor si pentru a ghida medicul in investigatiile ulterioare.[1][2]

Apoi, un examen neurologic complet va fi folosit pentru a evalua reflexele, forta musculara, coordonarea, sensibilitatea si vederea pacientului. Aceste teste pot ajuta la identificarea unor anormalitati specifice sclerozei multiple, desi de multe ori, pot fi necesare investigatii suplimentare pentru un diagnostic definitiv.[1][2]

Printre metodele imagistice utilizate in diagnosticul sclerozei multiple se numara rezonanta magnetica nucleara (RMN). Acesta este o tehnica complexa, care permite identificarea leziunilor specifice acestei boli in substanta alba a creierului. De asemenea, poate fi utila analiza lichidului cefalorahidian (LCR), o procedura in care se preleveaza o mica cantitate de lichid din canalul spinal si se analizeaza in laborator. Un alt tip de investigatie utila in diagnosticul sclerozei multiple este reprezentat de potentialele evocate, teste care masoara timpul de raspuns al creierului la diverse stimuli. Acestea pot ajuta la identificarea unor anomalii specifice bolii, chiar si in absenta unor simptome evidente.[1][2]

Ce optiuni de tratament pentru scleroza multipla sunt disponibile?

In prezent, scleroza multipla nu are un remediu, dar exista diverse optiuni de tratament care pot ajuta la controlul simptomelor si la incetinirea progresiei bolii. Tratamentul este personalizat in functie de stadiul bolii si de simptomele specifice ale fiecarei persoane.[1][2][3]

O categorie importanta de tratament o reprezinta terapiile modificatoare ale bolii. Aceste medicamente pot reduce frecventa si severitatea recaderilor si pot incetini evolutia dizabilitatii si sunt disponibile in diverse forme, de la cele injectabile la cele orale si infuzabile.[1][2][3]

Pe langa terapiile modificatoare ale bolii, tratamentul simptomatic joaca un rol crucial in gestionarea sclerozei multiple. Acesta se concentreaza pe ameliorarea simptomelor specifice cum ar fi oboseala, durerea sau spasmele musculare. Kinetoterapia, fizioterapia, terapia ocupationala si logopedia pot ajuta la imbunatatirea mobilitatii, coordonarii si functiilor cognitive. Consilierea psihologica poate oferi suport emotional si poate ajuta pacientul sa faca fata provocarilor bolii.[1][2][3]

In plus, exista si masuri pe care pacientii le pot lua pentru a-si imbunatati calitatea vietii. Odihna suficienta, practicarea regulata a exercitiilor fizice, evitarea caldurii, adoptarea unei diete echilibrate si reducerea stresului pot avea un impact semnificativ asupra bunastarii generale. De exemplu, exercitiile fizice regulate pot ajuta la imbunatatirea puterii, tonusului muscular, echilibrului si coordonarii, iar o dieta sanatoasa poate ajuta la imbunatatirea sanatatii generale.[2]

Scleroza multipla este o boala neurologica autoimuna complexa cu cauze necunoscute si simptome variate. Diagnosticul se face prin examinare clinica si investigatii paraclinice, iar tratamentul se bazeaza pe medicamente imunomodulatoare si simptomatice, terapie fizica si psihoterapie. Chiar daca boala nu are un tratament curativ, prin interventii terapeutice precoce si adaptate, calitatea vietii pacientilor poate fi imbunatatita semnificativ.

Bibliografie:

1. „Multiple Sclerosis”, National Institute of Neurological Disorders and Stroke, 2024, www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/multiple-sclerosis. Accesat la 29 iulie 2024.
2. „Multiple Sclerosis”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/multiple-sclerosis/symptoms-causes/syc-20350269. Accesat la 29 iulie 2024.
3. „Multiple Sclerosis”, NHS Choices, 2024, www.nhs.uk/conditions/multiple-sclerosis/. Accesat la 29 iulie 2024.