Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru a-ti oferi o experienta de utilizare imbunatatita, pentru a-ti afisa continut personalizat si relevant pentru tine. Cookie-urile ne permit sa avem si statistici anonime de traffic in site, prin Google Analytics. De asemenea, unele pagini pot genera cookie-uri Google sau Facebook pentru a-ti afisa reclame cu serviciile noastre pe alte site-uri. Ai optiunea de a nu a accepta cookie-urile plasate de site. Poti sa iti exprimi aici preferintele tale legate de cookie-uri si sa citesti politica de cookie-uri a site-ului.

  •  
Articol scris de: GEORGIANA TACHE, Medic primar recuperare

Boala Parkinson tremur maini

Acest articol a fost scris de catre dna dr. Georgiana Tache, medic primar de recuperare  cu peste 30 de ani de experienta, vicepresedinta Societatii Romane de Reabilitare Medicala.

Boala Parkinson – informatii generale

Boala Parkinson este una dintre cele mai frecvente tulburarineurologice, care afecteaza aproximativ 1% dintre persoanele mai invarsta de 60 de ani si provoaca dizabilitati progresive care pot fiincetinite, dar nu oprite, prin tratament. Aceasta afecteazacelulele nervoase din creier care produc dopamina. Simptomeleinclud rigiditate musculara, tremor si schimbari in vorbire simers.Boala Parkinson afecteaza oamenii in moduri diferite. Nu totivor simti toate simptomele Parkinsonului si, daca o fac, nu le vorsimti neaparat in aceeasi ordine sau la aceeasi intensitate. Existamodele tipice de progresie in boala Parkinson care sunt definite inetape.

Desi boala Parkinson nu poate fi vindecata, medicamentele potimbunatati in mod semnificativ simptomele. Ocazional, medicul poatesugera interventii chirurgicale pentru a regla anumite regiuni alecreierului si pentru a imbunatati simptomele.

La Centrokinetic, recuperarea pacientilor cu Parkinson se face incadrul Departamentului dedicat recuperarii neurologice, coordonat de Dr. Georgiana Tache, medic primar cu peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperarii medicale. Departamentul se intinde pe o suprafata de 120m2 si este dotat cuaparatura de ultima generatie, care raspunde nevoilor pacientilornostri si este necesara pentru acordarea tratamentului optim.

Cauzele bolii Parkinson

In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuronii) din creier se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptome se datoreaza unei pierderi de neuroni care produc un mesager chimic in creier numit dopamina. Cand nivelurile de dopamina scad, aceasta cauzeaza activitate anormala a creierului, ceea ce duce la simptomele bolii Parkinson.

Nivelul scazut de dopamina din creier

Pe masura ce boala progreseaza si creierul are un nivel mai scazut de dopamina, simptomele bolii devin mai evidente si pacientul dezvolta tremor, dificultati la mers si alte probleme cu miscarea. Cercetatorii lucreaza la modalitati de a opri sau de a incetini pierderea acestor celule producatoare de dopamina, astfel incat boala Parkinson sa poata fi tratata si in cele din urma vindecata.

Factorii genetici

Cercetatorii au identificat mutatii genetice specifice carepot provoca boala Parkinson. Dar acestea sunt mai putin frecvente,cu exceptia cazurilor rare in care multi membri ai familiei suntafectati de boala Parkinson.

Cu toate acestea, anumite variatii ale genei par sa creasca risculde boala Parkinson, dar cu un risc relativ mic de boala pentrufiecare dintre acesti markeri genetici.

Aproximativ 15% dintre persoanele cu Parkinson au o ruda care areaceasta boala. In timp ce unele cazuri de Parkinson apar infamilii, 85% dintre cazuri sunt sporadice, ceea ce inseamna ca eleapar fara o predispozitie genetica identificata, mostenita. Unnumar de mutatii genetice au fost identificate care sunt asociatecu Parkinson. Unele dintre acestea par a fi mai cauzale, in timp cealtele maresc riscul unei persoane pentru boala.

Factorii de risc pentru boala Parkinson

Desi cauzele exacte nu sunt pe deplin intelese, cercetatorii au identificat caracteristici care cresc riscul unei persoane de a dezvolta Parkinson, incluzand sexul, varsta, rasa si factorii genetici. Cu toate acestea, este de remarcat faptul ca marea majoritate a cazurilor de Parkinson sunt considerate boala Parkinson idiopatica. "Idiopatic" inseamna o afectiune care apare spontan sau pentru care cauza este in prezent necunoscuta. Progresele majore in cercetare si stiinta continua sa dezvaluie cauze mai importante.

Gen

Multe studii au identificat faptul ca incidenta Parkinson este mai frecventa la barbati decat la femei. Motivele diferentelor dintre barbatii si femeile cu Parkinson sunt neclare, desi o explicatie sugerata este efectul protector al estrogenului la femei. Alte teorii care explica diferenta dintre Parkinson la barbati si femei includ rata mai mare a traumelor minore ale capului, si expunerea la toxinele ocupationale la barbati.

Varsta

Varsta inaintata este un factor de risc pentru Parkinson, deoarece incidenta creste odata cu varsta. Parkinson afecteaza 1% din populatia cu varsta peste 60 de ani si aceasta creste pana la 5% din populatia cu varsta peste 85 de ani. Doar aproximativ 5% dintre persoanele cu Parkinson sunt diagnosticate inainte de varsta de 60 de ani.

Traumatismul capului

Trauma la nivelul capului, gatului sau coloanei vertebrale superioare pare sa creasca riscul unei persoane de a dezvolta Parkinson. In timp ce cercetarea nu este concludenta, mai multe studii au aratat o legatura intre trauma capului si o crestere a riscului unei persoane de a dezvolta boala.

Intoxicatii cu mangan sau monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor si fara gust,care este putin mai dens decat aerul. Monoxidul de carbon esteprodus din oxidarea partiala a compusilor care contin carbon atuncicand nu este suficient oxigen pentru a produce dioxid de carbon.Sursele comune sunt fumul de evacuare al autovehiculului si fumulde tigara. Se formeaza, de asemenea, atunci cand combustibilii, cumar fi carbunele, parafina, uleiul sau lemnul, in special gazelenaturale, nu ard complet in aparate cum ar fi incalzitoare,cuptoare, sobe, etc. Cu toate acestea, monoxidul de carbon cauzeazarareori boala Parkinson. In mod obisnuit, este nevoie ca persoanasa intre intr-o coma ca rezultat al intoxicatiei cu monoxid decarbon inainte ca simptomele bolii Parkinson sa se dezvolte.

Manganul este un element chimic care este necesar ca nutrient, darpoate fi toxic in cantitati mari. Expunerile ocupationale apar insudura, la minerii care sunt inconjurati de praf de mangan si departicule de mangan in aer, in productia de aliaje, procesarea,operatiunile de feromangan, in special in cazul in care minereurilede mangan sau compusii de mangan sunt transformati in otel, silucrul cu agrochimice. Zonele din jurul industriei grele de manganar putea fi afectate de expunerea la mangan. Manganul poate provocaManganism, o tulburare medicala care nu este practic diferita deboala Parkinson in simptome.

Expunerea la substante toxice

O mica parte din cazurile de Parkinson au o cauza toxica saupartial toxica, care a contribuit la dezvoltarea bolii. Expunereatoxica trebuie sa fie acuta sau cronica. Simptomele se dezvolta inmod normal atunci cand apare o expunere toxica, sau la scurt timpdupa aceea, sau se maresc treptat in timp in cazul in careexpunerea persista. Simptomele nu se dezvolta ani mai tarziu, asacum este uneori precizat. Evitarea sursei de toxicitate poate duce,in majoritatea cazurilor, la o reducere a simptomelor, dar cu uneletoxine acest lucru poate dura ani.

Prevalenta bolii Parkinson care se datoreaza toxicitatii nu estecunoscuta. Cu toate acestea, rapoartele sugereaza ca numarul depersoane a caror boala Parkinson se datoreaza toxicitatii estefoarte scazut, fiind mai degraba o exceptie decat o norma.

Administrarea unor medicamente

Unele medicamente - cum ar fi antipsihoticele utilizate pentrua trata paranoia severa si schizofrenia, pot provoca Parkinsonism(simptome asemanatoare bolii Parkinson).

Acestea sunt unele medicamente prescrise frecvent, despre care s-araportat ca ar cauza simptome asemanatoare cu Parkinsonul.

Medicamente legate de dispozitie sau comportament
  • Antisepticele de prima generatie, cum ar fi haloperidolul (Haldol).
  • A doua generatie de antipsihotice, cum ar fi risperidona (Risperdal), in special la doze mai mari.
  • Litiu si antidepresive precum sertralina (Zoloft) sau fluoxetina (Prozac sau Sarafem).
  • Antidepresive triciclice cum ar fi imipramina (Tofranil).
  • Inhibitorii de monoaminooxidaza (MAOI) cum ar fi fenelzina (Nardil, Nardelzine).
Medicamente pentru afectiuni medicale
  • Proclorperazina (Compazine, Stemzine, Buccastem, Stemetil, Phenotil)
  • Metoclopramida (Reglan).
  • Valproate (Depacon) sau alte medicamente utilizate pentru convulsii, migrene si probleme de comportament cauzate de dementa.
  • Anticonvulsivante cum ar fi tiagabina (Gabitril), gabapentin (Neurontin), oxcarbazepina (Trileptal) si lamotrigina (Lamictal).

Afectiuni cerebrale

Un studiu recent publicat in revista Neurology a constatat ca leziunea traumatica a creierului este asociata cu un risc crescut de boala Parkinson. Desi aceasta legatura era deja cunoscuta, aceste rezultate adauga alte dovezi de sustinere.

Simptomele bolii Parkinson

Boala Parkinson provoaca probleme cu miscarea, problemecognitive, probleme neuro-comportamentale, precum si dificultatisenzoriale si de somn. Semnele si simptomele incep, de obicei,treptat, incet si adesea aleatoriu (fara ordine stabilita).

Fiecare pacient va fi afectat diferit, cu un set unic de simptome.Pacientii au tendinta de a raspunde diferit la tratament. Deasemenea, gravitatea simptomelor variaza enorm. Unii pacienti potprezenta tremor (tremurat) ca simptom principal, in timp ce altiinu pot avea tremor, dar au probleme de echilibru. In timp ce boalase poate dezvolta lent pentru unii indivizi, pentru altii eaprogreseaza rapid.

Cele patru semne si simptome principale includ miscari fizice lente(bradikinesia), tremuraturi (tremor), rigiditate musculara siinstabilitate posturala (echilibru si coordonare).

Tremorul mainii, bratului sau piciorului

Tremorul caracteristic incepe frecvent intr-o mana, cum ar fio frecare a degetului mare sau a aratatorului. Tremorul poate sainceapa intr-un picior sau pe o parte a corpului, si e mai putinfrecvent in maxilar sau fata. Tremorul apare de obicei atunci candacea parte a corpului se odihneste - stresul si / sau anxietateapot face tremorul mai vizibil. Cu toate acestea, tremorulsubstantial nu este intotdeauna prezent la multi pacienti.

Alte afectiuni pot include tremor ca unul dintre simptomele lor,cum ar fi scleroza multipla, encefalita (inflamatia creierului) saualcoolismul. Prezenta tremorului nu inseamna neaparat ca individulare boala Parkinson.

Potrivit Fundatiei Parkinson Disease, SUA, aproximativ 70% dintrepersoanele cu Parkinson au un tremor usor in stadii incipiente.

Rigiditatea musculara

Rigiditatea, desi rareori simptomul principal al boliiParkinson, este experimentata ca rigiditate a bratelor sau apicioarelor, dincolo de ceea ce ar rezulta din imbatranirea normalasau artrita. Rigiditatea poate sa apara pe una sau pe ambele partiale corpului si sa contribuie la reducerea intervalului de miscare.Acest lucru poate duce la dureri la nivelul muschilor sauarticulatiilor afectate.

Multi oameni cu Parkinson vor avea o balansare redusa a bratelorcand se plimba, mai mult pe partea cea mai afectata. Rigiditateatrunchiului este, de asemenea, posibila, ca si rigiditateamuschilor faciali.

Rigiditatea poate, de asemenea, sa aiba un impact negativ asupracalitatii somnului. Rigiditatea seara tarziu si mobilitatea slabain pat pot afecta somnul.

Rigiditatea este unul dintre cele trei simptome care ajuta mediciisa puna diagnosticul de Parkinson. Celelalte doua sunt incetinireamiscarii (bradikinesia) si tremorul.

Bradikinezia si akinezia

Bradikinesia inseamna incetinirea miscarii si este unul dinsimptomele Parkinsonului. Trebuie sa aveti bradikinesia plus tremorsau rigiditate pentru ca diagnosticul de Parkinson sa fie luat inconsiderare.

In Parkinson, aceasta incetinire se intampla in moduri diferite:
  • Reducerea miscarilor automate (cum ar fi miscarea bratelor in mers)
  • Dificultate la initierea miscarilor (cum ar fi ridicarea de pe scaun)
  • Incetinirea generala a actiunilor fizice
  • Repaus anormal sau o scadere a expresiei fetei
Acest lucru duce la dificultate in indeplinirea functiilor dezi cu zi, cum ar fi inchiderea unei camasi, taierea mancarii sauperierea dintilor.

Bradikinezia poate fi deosebit de frustranta, deoarece este adeseaimprevizibila. Intr-o clipa va puteti misca cu usurinta, in timp cein clipa urmatoare aveti nevoie de ajutor.

Micsorarea scrisului

Multi oameni cu boala Parkinson remarca schimbari in scrisullor de mana. Aceasta modificare a scrierii de mana se numestemicrografie.

O schimbare brusca a marimii scrisului de mana poate fi unindicator timpuriu al bolii Parkinson. Persoanele cu Parkinson au oproblema in a controla miscarea datorita schimbarilor din creier.Acest lucru poate face abilitatile motorii fine cum ar fi scrierea,mai dificile.

Micrografia este termenul medical pentru "scrisul de mana mic".Pacientii cu Parkinson au adesea scris de mana care aratainghesuit. Literele individuale tind sa fie mai mici decat in modnormal, iar cuvintele sunt apropiate. O persoana cu Parkinson poateincepe sa scrie o scrisoare cu scrisul de mana obisnuit, dar sainceapa treptat scrierea cu litere mai mici.

Tulburari de coordonare si echilibru

Persoanele cu boala Parkinson au un risc mai mare de caderi sifracturi de sold.

Problemele de echilibru si de coordonare sunt simptome suplimentareale bolii avansate. Pacientii dezvolta in mod obisnuit o aplecareinainte sau inapoi, ceea ce duce la riscuri de cadere atunci candse impiedica. In plus, se dezvolta adeseori o postura in care capuleste inclinat si umerii lasati.

Instabilitate posturala

Pacientii cu Parkinson experimenteaza simptome la diferite grade de severitate, si pe masura ce boala progreseaza, severitatea simptomelor se schimba. O instabilitate posturala poate aparea in timpul unei varietati de activitati, inclusiv:
  • Cand se ridica dintr-un scaun
  • Cand se ridica din pat
  • In timpul intoarcerii sau pivotarii, in special la miscari rapide
  • In timp ce stau in pozitie verticala
Instabilitatea posturala poate fi evidenta la diagnostic, dar este mai frecvent observata si se agraveaza pe masura ce boala progreseaza. Incapacitatea de a se echilibra si de a se regresa de la variatiile miscarii cauzeaza deseori caderi, ceea ce poate duce la spitalizare sau deces la persoanele cu Parkinson. Din acest motiv, instabilitatea posturala este unul dintre cele mai dureroase simptome ale Parkinson si diminueaza foarte mult nivelul de mobilitate al individului.

Dificultatile de vorbire

Persoanele cu Parkinson pot vorbi incet, rapid, sau pot ezitainainte de a vorbi. Discursul poate fi mai degraba monoton decat cuinflexiuni obisnuite.

Boala Parkinson afecteaza miscarea in moduri diferite, inclusivmodul in care persoanele afectate vorbesc. Schimbarile de voce maiputin dramatice pot aparea in stadiile incipiente ale bolii.

Persoanele afectate pot vorbi neintentionat mai linistit. Oameniiaflati in stadiile incipiente ale Parkinson vorbesc adesea intonuri scazute, cu o voce ragusita sau cu putina inflexiune.

Tulburarile de somn

Modificarile creierului care fac parte din Parkinson potprovoca, de asemenea, dificultati de somn si unii oameni auprobleme de somn chiar inainte ca simptomele sa se dezvolte siboala sa fie diagnosticata.

Unele medicamente pentru Parkinson pot intrerupe somnul. Altele facca oamenii sa se simta somnorosi in timpul zilei. Fara a fisurprinzator, simptomele legate de somn sunt raportate de mai multde 75% dintre persoanele cu Parkinson.

Cele mai frecvente probleme:
  • Dificultatea de a adormi si de a ramane adormit
  • Somnolenta excesiva in timpul zilei
  • Vorbind sau strigand in timp ce dormiti
  • Miscari ale picioarelor, crampe (sindromul picioarelor nelinistite)
  • Dificultatea de a se intoarce in pat
  • Trezitul pentru a merge la baie
Somnolenta in timpul zilei este vazuta in aproximativ 30 - 50 % din persoanele cu Parkinson si este mai proeminenta in timp ce boala avanseaza. Somnolenta in timpul zilei legata de Parkinson poate aparea din mai multe motive, printre care se numara un somn de noapte prost sau utilizarea de medicamente dopaminergice, in special agonisti ai dopaminei cum ar fi pramipexol (Mirapex), ropinerol (Requip) si rotigotina (Neupro).

Depresia

Sanatatea mintala este extrem de importanta in Parkinson. Desicomuna in alte boli cronice, cercetarile sugereaza ca depresia sianxietatea sunt si mai frecvente in Parkinson. Se estimeaza ca celputin 50% dintre cei diagnosticati cu Parkinson vor avea o anumitaforma de depresie in timpul bolii, si pana la 40% vor avea otulburare de anxietate.

Depresia este o parte a bolii Parkinson in sine, care rezulta dinschimbari in chimia creierului. In mod specific, Parkinson provoacaschimbari in zonele din creier care produc dopamina, norepinefrinasi serotonina - substante chimice implicate in reglarea starii despirit, energie, motivatie, apetit si somn.

O persoana poate suferi de depresie in orice moment in cursulParkinson, chiar inainte de diagnosticare. In plus, simptomeledepresiei pot aparea si disparea. Este important sa stim cadepresia poate intensifica atat simptomele motorii, cat si celecognitive ale bolii. Cercetatorii au descoperit ca persoanele cuParkinson care sufera de depresie incep sa ia medicamentele pentrusimptome motorii mai devreme. Tratarea depresiei poate imbunataticalitatea vietii si miscarea.

Dificultatile de inghitire

Multi oameni cu boala Parkinson au dificultati de inghitiredeoarece isi pierd controlul asupra gurii si gatului. Ca rezultat,mestecarea si gestionarea alimentelor solide poate fi dificila.Daca aveti boala Parkinson si este greu sa inghititi, aveti sansemai mari de aspiratie (inhalarea de lichid sau de continut dinstomac, in plamani) si de pneumonie. Pentru unii, tehnici specialede inghitire sunt suficiente pentru a usura aceste probleme. Altiitrebuie sa-si schimbe dieta.

Termenul medical pentru problemele legate de mancare si inghitireeste disfagia.

Exista 4 probleme principale care pot fi legate de disfagie:
  • o infectie toracica cauzata de alimente sau lichid din gura care intra in plamani mai degraba decat in stomac (cunoscut sub numele de pneumonie de aspiratie)
  • nu mananca suficient pentru a mentine sanatatea generala buna (cunoscuta sub numele de malnutritie) 
  • nu consuma suficiente lichide, ceea ce poate duce la alte complicatii medicale, cum ar fi constipatia sau deshidratarea.
  • alimente care blocheaza caile respiratorii si opresc respiratia (cunoscuta sub numele de asfixiere)

Diminuarea mobilitatii expresiei faciale

Unii oameni cu boala Parkinson experimenteaza o expresieasemanatoare unei masti, ca fiind unul dintre simptomele motorii albolii. Nu toti pacientii cu Parkinson prezinta aceleasi simptomesau aceeasi gravitate. Cand oamenii cu Parkinson au o expresieasemanatoare unei masti, fata lor are mai putine miscari faciale sipare mai putin animata. Termenul stiintific pentru aceasta estehipomimia, ceea ce inseamna o reducere a expresivitatii fetei careeste marcata de miscarea diminuata a muschilor fetei.

Atunci cand Parkinson afecteaza muschii faciali, provocand oexpresie asemanatoare unei masti, multe dintre indicatiilenonverbale nu sunt prezente, ceea ce poate duce la provocari incomunicarea cu ceilalti, si poate avea un impact negativ asuprarelatiilor. Relatiile cel mai des afectate sunt cele cu familia siprietenii, precum si relatiile cu furnizorii de asistenta medicala.Emotia din spatele cuvintelor poate fi compromisa in continuare deo voce monotona, un alt simptom care face dificil pentru o persoanacu Parkinson sa-si schimbe tonul vocii.

Salivarea si transpiratia abundenta

Persoanele cu Parkinson pot avea probleme cu partea sistemuluinervos care controleaza transpiratia. Acest lucru poate duce latranspiratie excesiva (cunoscuta sub numele de hiperhidroza), si seintampla cel mai adesea atunci cand medicamentele nu-si mai facefectul. Uneori, persoanele cu Parkinson pot experimentatranspiratii nocturne.

Cantitatea excesiva de transpiratie se poate intampla si atuncicand medicamentele pentru Parkinson lucreaza cel mai bine, mai alesdaca aveti diskinezie (miscari musculare sau spasmeincontrolabile).

Multi oameni cu Parkinson experimenteaza un control slab alsalivei, care poate duce la salivare excesiva sau, alternativ, la ogura uscata si alte probleme de alimentatie.

Cu totii producem aproximativ un litru de saliva in fiecare zi, pecare o inghitim in mod automat, dar in Parkinson, acest mecanismpoate fi intrerupt. Saliva se poate acumula in gura si, pe masurace muschii care sigileaza buzele, devin si mai slabi, pot scapa,provocand scurgerea salivei din gura.

Pozitia inclinata a multor oameni cu Parkinson, cu capul inainte sibarbia indreptata in jos, poate adauga un control slab al salivei,deoarece face ca saliva sa se adune in fata gurii.

Pozitia garbovita

Parkinson afecteaza controlul asupra activitatilor automate,astfel incat modificarile posturii pot sa apara daca nu ii estereamintit creierului sa mentina o pozitie dreapta. Acestemodificari pot include umeri inclinati sau rotunjiti, curba scazutaa spatelui inferior sau inclinarea in fata a capului sau aintregului corp, facandu-va sa aratati cocosat.

Este important sa incercati sa mentineti o pozitie verticaladeoarece postura inclinata poate avea si alte efecte negative:
  • Durerea gatului sau a spatelui poate sa apara atunci cand curbele naturale ale coloanei vertebrale sunt in afara alinierii.
  • Pozitia inclinata va reduce capacitatea de a respira adanc, ceea ce influenteaza capacitatea dvs. de a vorbi clar si cu voce tare. De asemenea, pozitia inclinata reduce contactul vizual. In combinatie cu alte simptome de Parkinson, cum ar fi volumul redus de voce si mascarea fetei, acest lucru poate avea un impact mare asupra abilitatii dumneavoastra de a comunica.
  • Pierderea flexibilitatii de la schimbarea posturii poate face dificila efectuarea unor miscari mici in timpul zilei, cum ar fi ridicarea bratelor deasupra capului in timp ce va imbracati sau va ridicati dintr-un scaun.
  • Pozitia slaba va poate dezechilibra si poate duce la caderi.

Probleme ale aparatului digestiv si aparatului urinar

In afara de simptomele motorii, boala Parkinson, poateprovoca, de asemenea, simptome in sistemele gastro-intestinale siurinare. Tractul gastrointestinal, este responsabil pentru digestiaalimentelor. Parkinson poate provoca multiple probleme de-a lungulsistemului gastrointestinal. In sistemul urinar, poate provocaprobleme cu vezica urinara.

Cea mai frecventa dificultate urinara intalnita de persoanele cuParkinson este necesitatea de a urina frecvent si urgent.Incontinenta urinara, pierderea involuntara a urinei, este, deasemenea, un simptom al Parkinson. Acest lucru poate aparea chiarsi atunci cand vezica urinara nu este plina.

Stadiile bolii Parkinson

Nu toti oamenii care au Parkinson vor avea toate simptomele, iar simptomele pot varia in functie de gravitatea lor. Oamenii se confrunta cu evolutie la diferite viteze, de asemenea. Cu toate acestea, medicii au stabilit etape care descriu modul in care progreseaza boala. Aceste cinci etape sunt cunoscute sub numele de Scala Hoehn si Yahr utilizate de medicii din intreaga lume pentru a clasifica pacientii in studiile de cercetare.

Stadiul 1 – simptome unilaterale

In stadiul unu, stadiul cel mai timpuriu, simptomele bolii Parkinson sunt usoare si se vad doar pe o parte a corpului (implicare unilaterala). Simptomele Parkinson in stadiul 1 pot fi atat de usoare incat persoana nu solicita asistenta medicala, iar medicul nu este in masura sa faca un diagnostic. Simptomele in stadiul 1 pot include tremor, cum ar fi tremurul intermitent al unei maini, rigiditatea, sau o mana sau picior se poate simti mai stangaci decat celalalt, sau o parte a fetei poate fi afectata, afectand expresia. Aceasta etapa este foarte dificil de diagnosticat si un medic poate astepta sa vada daca simptomele se agraveaza in timp, inainte de a face un diagnostic final.

Stadiul 2 – simptome bilaterale

Etapa a doua este considerata inca boala precoce in Parkinson si se caracterizeaza prin simptome de pe ambele parti ale corpului (implicare bilaterala), sau la linia mediana fara afectarea echilibrului. Etapa a doua se poate dezvolta dupa luni sau ani de la prima etapa. Simptomele Parkinson in stadiul doi pot include pierderea expresiei faciale de pe ambele parti ale fetei, scaderea intervalului de clipire, anomalii ale vorbirii, voce moale, voce monotona, volum care scade treptat dupa ce a inceput sa vorbeasca tare, rigiditate a muschilor din trunchi care poate duce la dureri de gat sau spate, postura inclinata, si incetinire generala in toate activitatile din viata zilnica. Cu toate acestea, in aceasta etapa individul este inca capabil sa indeplineasca sarcini de zi cu zi. Diagnosticarea poate fi usoara in acest stadiu daca pacientul are un tremor; cu toate acestea, daca prima etapa a fost ratata si singurele simptome ale etapei a doua sunt incetinirea sau lipsa de miscare spontana, Parkinson ar putea fi interpretat gresit ca fiind doar varsta inaintata.

Stadiul 3 – simptome bilaterale agravate

Etapa a treia este considerata etapa mijlocie, si se caracterizeaza prin pierderea echilibrului si incetinirea miscarii. Echilibrul este compromis de incapacitatea de a efectua ajustari rapide, automate si involuntare necesare pentru a preveni caderea, si caderile sunt comune in acest stadiu. Toate celelalte simptome ale Parkinson sunt de asemenea prezente in aceasta etapa si, in general, diagnosticul nu este indoielnic in etapa a treia. Adesea, un medic va diagnostica deficiente in reflexe in acest stadiu stand in spatele pacientului, si tragand usor umerii pentru a determina daca pacientul are probleme la mentinerea echilibrului si cade (medicul, desigur, nu va lasa pacientul sa cada). Un factor important de clarificare a etapei a treia este faptul ca pacientul este inca pe deplin independent in activitatile cotidiene de viata, cum ar fi imbracarea, igiena si mancarea.

Stadiul 4 – autonomie limitata in activitati

In etapa a patra, Parkinson a progresat pana la o boala severa cu invaliditate. Pacientii cu stadiul patru pot fi in stare sa mearga si sa stea fara asistenta, dar au in mod evident incapacitati. Multi folosesc un cadru pentru a-i ajuta sa mearga. In acest stadiu, pacientul nu poate sa traiasca o viata independenta si are nevoie de asistenta pentru anumite activitati de viata zilnica. Necesitatea ajutorului in viata de zi cu zi defineste aceasta etapa. Daca pacientul este in continuare in stare sa traiasca singur, acesta este inca definit ca etapa a treia.

Stadiul 5 – invaliditate completa

Etapa a 5-a este cea mai avansata si se caracterizeazaprintr-o incapacitate de a se ridica de pe scaun sau de a se da josdin pat fara ajutor, poate avea tendinta de a cadea atunci cand seafla in picioare sau se intoarce, si se poate bloca sau se poateimpiedica atunci cand merge. In acest stadiu este necesaraasistenta permanenta pentru a reduce riscul de cadere, si de aajuta pacientul cu toate activitatile zilnice. In stadiul cinci,pacientul poate, de asemenea, sa experimenteze halucinatii sauiluzii.

In timp ce simptomele se inrautatesc, merita mentionat faptul caunii pacienti cu Parkinson nu ajung niciodata in etapa a cincea. Deasemenea, durata de timp pentru a progresa prin diferitele etapevariaza de la individ la individ. Nu toate simptomele pot aparea laun singur individ. De exemplu, o persoana poate avea un tremor, darechilibrul ramane intact. In plus, exista tratamente disponibilecare pot ajuta in fiecare etapa a bolii. Cu toate acestea, cu cateste diagnosticata mai devreme boala, si in functie de stadiul lacare se afla, cu atat este mai eficient tratamentul.

Metode de diagnostic pentru boala Parkinson

Nu exista un test specific pentru a diagnostica boala Parkinson. Medicul dvs. neurolog va diagnostica boala Parkinson pe baza istoricului medical, o analiza a semnelor si simptomelor dumneavoastra, si un examen neurologic si fizic. Medicul dvs. va poate sugera o scanare SPECT, numita scanare a transportorului de dopamina (DAT). Desi acest lucru poate ajuta la sustinerea suspiciunii ca aveti boala Parkinson, simptomele si examenul neurologic determina in cele din urma diagnosticul corect. Majoritatea oamenilor nu au nevoie de o scanare DAT.

Anamneza pacientului

Pentru a pune un diagnostic final corect, medicul va face unexamen amanuntit, si va vrea sa afle despre:
  • Ocupatie: Persoanele care sunt lucratori in domeniul sanatatii, avocati, contabili, profesori sau lucratori agricoli sunt mai predispusi sa dezvolte Parkinson.
  • Mediu: Expunerea la erbicide / pesticide a fost legata de Parkinson.
  • Alte afectiuni neurologice diagnosticate in trecut: Alzheimer sau alte demente, tremor esential, paralizie supranucleara progresiva, hidrocefalie, psihoza sau tulburare bipolara pot ajuta medicul sa afle disgnosticul.
  • Alte conditii generale: Informatiile privind artrita, depresia, tulburarile de somn, hipotensiunea ortostatica si constipatia, printre altele, pot ajuta in stabilirea diagnosticului dumneavoastra.
  • Administrarea medicamentelor: Medicamentele care blocheaza receptorii dopaminei (cum ar fi medicamente antipsihotice) si medicamentele utilizate pentru greata, varsaturi si GERD (cum ar fi proclorperazina, prometazina si metoclopramida) pot provoca parkinsonism.
  • Istoricul familiei - Avand o ruda de gradul intai cu Parkinson creste sansele dvs. de a avea aceasta boala, probabil, de 2 sau 3 ori.

Examenul clinic

Neurologul dvs. va dori sa vada cat de bine va miscati bratele si picioarele, si va verifica tonusul si echilibrul muscular. Medicul va poate cere sa va ridicati de pe scaun fara a folosi bratele pentru sprijin. De asemenea, va poate pune cateva intrebari:
  • Ce alte afectiuni aveti acum sau ati avut in trecut?
  • Ce medicamente luati?
  • Scrisul de mana a devenit mai mic?
  • Aveti probleme cu inchiderea nasturilor sau probleme cu imbracarea?
  • Picioarele se simt "lipite" de podea cand incercati sa mergeti sau sa va intoarceti?
  • Persoanele din jur va spun ca vocea dvs. este mai moale sau ca vorbirea este neclara?
Spuneti medicului dumneavoastra daca ati observat o schimbarea mirosului sau daca aveti probleme cu somnul, memoria sau stareade spirit.

Boala Parkinson poate sa arate diferit de la persoana la persoana.Multe dintre semnele Parkinson sunt usor vizibile de catreexaminator la majoritatea pacientilor. Cele 4 simptome cardinale,incluzand tremor, rigiditate, bradikinezia / akinezia siinstabilitate posturala trebuie evaluate. Cu toate acestea, esteimportant sa se solicite si sa se evalueze simptomele nemotorice,care sunt mai greu de identificat si nu pot fi specifice.

Teste imagistice

In prezent nu sunt disponibile teste sanguine sau de laboratorsofisticate pentru a diagnostica boala. Unele teste de imagistica,cum ar fi CT (tomografie computerizata) sau scanari RMN (imagisticaprin rezonanta magnetica), pot fi utilizate pentru a exclude altetulburari care cauzeaza simptome similare.

RMN sau scanarea CT sunt recomandate pentru a verifica semnele unuiaccident vascular cerebral sau a unei tumori cerebrale. Daca nuexista sau nu a existat nici un accident vascular cerebral sau otumoare pe creier, cele mai multe scanari RMN sau CT alepersoanelor cu boala Parkinson vor aparea normale.

TEP (tomografie cu emisie pozitronica) este o tehnica specializatade imagistica, care utilizeaza substante radioactive pentru a creaimagini colorate tridimensionale ale acelor substante carefunctioneaza in organism. Informatiile despre chimia organismuluipot fi obtinute printr-o scanare TEP, ceea ce nu se intampla incazul altor tehnici imagistice.

tratament parkinson

Cum se poate trata boala Parkinson

In prezent, nu exista nici un remediu pentru boala Parkinson.Terapia se concentreaza pe tratarea simptomelor care submineazacalitatea vietii pacientului. Intrucat oamenii au simptome siniveluri de severitate foarte diferite, nu exista nici un tratamentstandard, sau cel mai bun tratament care sa se aplice tuturor.

Abordarile de tratament includ medicamente, interventiichirurgicale, modificari generale de stil de viata (odihna siexercitii), terapie fizica (fizioterapie), grupuri de suport,terapie ocupationala si terapie logopedica.

Tratamentul medicamentos pentru boala Parkinson

Medicamentele va pot ajuta sa gestionati probleme cu mersul pejos, miscarea si tremurul. Aceste medicamente cresc sau inlocuiescdopamina. Persoanele cu boala Parkinson au concentratii scazute dedopamina din creier. Cu toate acestea, dopamina nu poate fiadministrata direct, deoarece nu poate intra in creier.

Medicamentele dopaminergice

Deoarece majoritatea simptomelor Parkinson sunt cauzate denivelurile scazute de dopamina din creier, majoritateamedicamentelor au ca scop fie sa reaprovizioneze nivelurile dedopamina, fie sa imite actiunea - medicamentele dopaminergice facacest lucru. Medicamentele dopaminergice reduc rigiditatea(rigiditatea musculara), imbunatatesc viteza, ajuta la coordonaresi diminueaza tremurul (agitatia

Medicamentele non-dopaminergice

Tratamentele non-dopaminergice sunt din ce in ce mai recunoscute ca parte a armamentului terapeutic pentru boala Parkinson. Studiile clinice si patologice au aratat ca boala se extinde dincolo de substantia nigra pars compacta, si implica diferite sisteme neurotransmitatoare non-dopaminergice care mediaza atat simptome motorice cat si nemotorice care caracterizeaza Parkinson. Pana in prezent, au fost propuse mai multe strategii terapeutice pentru tratarea acestor simptome. Cu toate acestea, in ciuda morbiditatii semnificative asociate cu aceste simptome, in special a simptomelor nemotorice, cercetarea si dezvoltarea de medicamente pentru probleme precum starea de spirit si disfunctia autonoma raman rare.

Tratamente complementare pentru boala Parkinson

Unii pacienti cu boala Parkinson pot beneficia de un tip deterapie alternativa, cum ar fi masaj, acupunctura sau remedii pebaza de plante. Pacientii care utilizeaza remedii pe baza de plantesi / sau suplimente ar trebui sa-i spuna medicului - unele potinteractiona cu medicamentele Parkinson.

Dovezile sugereaza ca acupunctura poate imbunatati unele simptomeale Parkinsonului, incluzand tremor, dificultati la mers,rigiditate si durere. Cu toate acestea, in prezent existainsuficiente cercetari stiintifice pentru a confirma daca este saunu eficace in Parkinson.

Pana in prezent exista o cercetare limitata in privintabeneficiilor Tai Chi pentru Parkinson, dar pentru ca imbunatatesteechilibrul si constientizarea corpului, se crede ca reduce risculde caderi, imbunatateste echilibrul si increderea in mersul pe jossi, de asemenea, imbunatateste mersul si postura. Unii oameni cuParkinson au raportat si imbunatatiri ale somnului.

Spre deosebire de cele mai multe sporturi sau exercitii, Tai Chi nuse bazeaza pe forta sau viteza, ceea ce face posibila o serie deabilitati si puncte tari. Chiar si o cantitate mica de practicapoate aduce beneficii in sanatate si fitness, permitand mintii sicorpului sa se relaxeze. Aceasta, la randul sau, poate imbunatatistarea emotionala si calitatea generala a vietii.

Hidroterapia este deosebit de utila pentru tratarea simptomelorParkinson din urmatoarele motive:
  • Flotabilitatea apei poate sprijini muschii slabi si permite membrelor sa fie miscate intr-o maniera mai putin dureroasa.
  • Rezistenta apei contribuie la intarirea muschilor si a membrelor.
  • Pur si simplu fiind in apa poate fi relaxant si ofera o usurare a durerii.
  • Fiind in apa se reduce teama de a cadea, astfel incat va puteti simti mai sigur si mai confortabil in timpul exercitiilor.
  • Exercitiile elibereaza endorfinele (hormonii antistres) care amelioreaza durerea in mod natural.
Exercitiile de hidroterapie pot fi proiectate astfel:
  • sa ajute la relaxare si sa reduca stresul
  • sa imbunatateasca respiratia
  • sa imbunatateasca echilibrul si coordonarea
  • sa imbunatateasca flexibilitatea si sa intareasca corpul.

Tehnica Alexander - Atunci cand este pregatit sa lucreze corect,corpul se poate misca intr-un mod mai liber, mai usor si maisanatos, ceea ce aduce beneficii evidente daca miscareadumneavoastra este afectata de Parkinson. Cu toate acestea, existafoarte putine dovezi stiintifice care sa confirme daca tehnicaAlexander este eficace in Parkinson.

Practica tehnicii poate ajuta la simptomele Parkinson, cum ar fitremurul, echilibrul, durerea, vorbirea, oboseala si depresia, darfiecare persoana va reactiona diferit la acest tratament.

Kinetoterapia si fizioterapia

Exercitiul este crucial pentru mentinerea functiei. Terapiafizica poate ajuta pacientul sa imbunatateasca mobilitatea, gama demiscare, precum si tonusul muscular. Terapia fizica nu poate opriprogresia bolii Parkinson, dar poate ajuta pacientul sa faca fatabolii si sa se simta mai bine. Terapeutul fizic poate ajuta laameliorarea rigiditatii musculare si durerii articulare prinmiscare si exercitii fizice. Un terapeut fizic calificat(fizioterapeut) poate ajuta pacientul sa imbunatateasca echilibrulsi mersul.

Folosind banda de alergat, antrenamentul de rezistenta siintinderea, pot oferi pacientilor cu Parkinson beneficiisemnificative. Un studiu publicat in Archives of Neurology(noiembrie 2012) a aratat ca exercitiul imbunatateste viteza demers, starea fizica generala si forta musculara.

Kinetoterapia ajuta la mentinerea tonusului muscular si amobilitatii articulare, la reeducarea respiratiei, la corectareaposturilor si a mersului, la corectarea mimicii si la educarea sireeducarea coordonarii si a echilibrului. Programul se bazeaza peexercitii de motricitate fina si pe folosirea de dispozitiveajutatoare in deplasare.

La Centrokinetic, toate procedurile de fiziokinetoterapie necesarepacientilor cu Parkinson sunt realizate in cadrul Departamentuluide Recuperare Neurologica, coordonat de Dr. Georgiana Tache, medicprimar cu peste 30 de ani de experienta in domeniul recuperariimedicale.

Exercitii de logopedie

Aproximativ jumatate dintre pacientii cu Parkinson prezintaprobleme de comunicare, cum ar fi vorbirea neclara si probleme culimbajul corpului. Un logoped poate ajuta la utilizarea limbajuluisi a vorbirii. Pacientii cu dificultati la inghitire pot fi, deasemenea, ajutati de un terapeut.
Lee Silverman Voice Treatment (LSVT), este o terapie vocala si devorbire care a fost dezvoltata special pentru persoanele cu boalaParkinson. Programul LSVT LOUD poate face o diferenta in calitateavietii persoanelor cu Parkinson. Este un program intensiv, unulcare implica 16 sesiuni in decursul unei perioade de o luna.

Asistenta psihologica pentru bolnav si familia sa

Boala Parkinson nu este o conditie cu care se poate trai usor,si din acest motiv, emotiile se pot manifesta agresiv - uniipacienti ar putea avea dificultati in a tine sub control acestesentimente.

De aceea, consilierea este adesea o parte importanta a unui programde tratament pentru boala Parkinson. Un terapeut sau un consilierpoate ajuta persoanele cu Parkinson sa-si controleze emotiile,inainte ca acestea sa devina impedimente in tratarea bolii, sauchiar sa inceapa sa contribuie la simptomele acesteia.

Psihoterapia, "tratamentul vorbirii", poate ajuta un pacient cuboala Parkinson sa scape de depresie sau anxietate. Se crede caunele dintre cele mai bune tipuri de psihoterapie pentru pacientiicu Parkinson sunt:

Terapie cognitiv comportamentala. Acest tip de terapie ii ajuta pepacienti sa invete despre modelele lor de gandire si comportament,si ii invata cum sa schimbe sau sa adapteze procesele interne carecontribuie la sentimentele de depresie sau anxietate.

Terapia interpersonala. Lucrand cu un terapeut, pacientulexamineaza relatiile sale personale, si lucreaza pentru a eliminasentimentele rele ce pot provoca sau exacerba depresia.

Terapia comportamentala. Persoana este invatata sa faca fatasentimentului de anxietate prin invatarea tehnicilor de relaxare,precum si prin expunerea repetata si controlata la surseleanxietatii.

Terapie de grup. Persoanele cu Parkinson se pot simti mai bine dacastau in aceeasi camera cu oameni care sufera de aceeasi boala.Intr-un astfel de grup, puteti invata abilitatile de acceptare siimpartasi sentimente intr-o atmosfera de sustinere. De asemenea,puteti invata despre cum sunteti perceputi de ceilalti, fata demodul in care va percepeti dvs.

Atunci cand un membru al familiei are boala Parkinson, poate creastres pentru toti ceilalti. Terapia familiala poate ajuta pe toatalumea sa inteleaga mai bine aceasta boala, si sa invete cum salucreze impreuna ca o echipa pentru a face fata mai binesituatiei.

Dieta alimentara pentru bolnavii de Parkinson

Desi nu exista o dieta specifica, pentru a mentine sanatateagenerala buna, majoritatea persoanelor care traiesc cu boalaParkinson ar trebui sa manance o varietate de cereale integrale,legume, fructe, lapte si produse lactate, si alimente bogate inproteine, cum ar fi carnea si fasolea. De asemenea, luati inconsiderare includerea de nuci, ulei de masline, peste si oua indieta dvs., pentru grasimile benefice ale acestora.

Terapia ocupationala

Un terapeut ocupational poate identifica problemele de zi cuzi si poate ajuta la gasirea unor solutii practice. Exempleleinclud imbracarea sau cumparaturile.

Terapeutii ocupationali sunt asemanatori terapeutilor fizici, darse concentreaza pe obiective mai specifice legate de functionare.Cu alte cuvinte, terapeutul ocupational ne ajuta sa "functionam"(adica sa indeplinim sarcinile vietii cotidiene) cat mai bineposibil. Pentru persoanele cu debut precoce al bolii Parkinson,sarcinile de rutina, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, ridicatuldintr-un scaun sau ridicarea din pat pot deveni dificile;terapeutii ocupationali sunt instruiti sa evalueze aceste tipuri dedificultati si sa ajute persoana sa se adapteze la mediu si laschimbare.

Tratamentul chirurgical pentru boala Parkinson

Exista acum o serie de optiuni chirurgicale sigure sieficiente disponibile pentru tratarea bolii Parkinson. In general,interventia chirurgicala este luata in considerare numai atuncicand medicamentul nu poate asigura un control adecvat. Existacateva optiuni chirurgicale, dar cea mai frecventa interventiechirurgicala pentru boala Parkinson este electrostimulareacerebrala profunda.

Electrostimularea cerebrala profunda


Electrostimularea cerebrala profunda este o procedura chirurgicalautilizata pentru a trata mai multe simptome neurologice, cum ar fitremor, rigiditate, incetinire a miscarii si dificultati de mers pejos.

Un electrod este implantat adanc in interiorul creierului, undemiscarea este controlata. Un dispozitiv stimulator(neurostimulator), care controleaza cantitatea de stimulareeliberata de electrod, este plasat sub piele in pieptul superior. Osarma se deplaseaza sub piele si conecteaza neurostimulatorul laelectrod.

Impulsurile electrice sunt trimise de la neurostimulator, de-alungul firului, si in creier prin intermediul electrodului. Acesteainterfereaza cu semnalele electrice care cauzeaza simptome,blocandu-le efectiv.

Stimularea cerebrala profunda este utilizata, in general, atuncicand pacientul se afla in stadiile avansate ale bolii Parkinson, siare raspunsuri instabile la medicatie.

Procedura are anumite riscuri, inclusiv hemoragie cerebrala siinfectie. Pacientii care nu raspund la tratamentul cucarbidopa-levodopa nu beneficiaza de o stimulare profunda acreierului.

Talamotomia si palidotomia


Cercetarile spun ca tremorul se datoreaza unor probleme cutalamusul, o parte a creierului care, printre altele, esteresponsabila de echilibrul nostru si ne asigura ca ne simtimbratele si picioarele. Prin talamotomie, talamusul este distrus(lezat) sau este indepartat prin taiere (ablat).

Procesul poate ajuta la reducerea tremurului. Talamotomia esterareori efectuata in aceste zile. Aceasta poate fi utilizata pentrupacientii cu tremor care nu au raspuns la medicatie. Procedura nuimbunatateste miscarea lenta, dificultatile de mers pe jos sauproblemele de vorbire.

Palidotomia - Medicii cred ca Parkinson apare cand o parte acreierului numita globus pallidus functioneaza prea tare. Aceastaactioneaza ca o frana si face miscarea corpului mai dura. Acesttratament va poate face mai putin rigid si va poate usura tremorul,pentru a imbunatati echilibrul si pentru a va facilitamiscarea.

De la introducerea stimularii profunde a creierului, aceastaprocedura este rareori facuta. Chirurgul distruge o mica parte aglobusului pallidus prin crearea unei cicatrici, rezultand oactivitate mai mica in acea zona a creierului, care, la randul sau,poate ajuta la ameliorarea simptomelor de miscare, cum ar firigiditatea si tremorul.

Transplantul de celule nervoase

Tratamentul implica transplantul de celule sanatoase alecreierului, pentru a inlocui celulele ucise de boala. Este oabordare care a fost incercata acum zeci de ani si apoi anulatadupa rezultate dezamagitoare.

In anii 1980 si 1990, cercetatorii au utilizat celulele luatedirect din creierul fetusului avortat, pentru a trata sute depacienti cu Parkinson. Scopul era de a opri boala.

Pentru unii pacienti, celulele fetale transplantate au produsimbunatatiri dramatice. Dar studii riguroase au aratat in cele dinurma ca multi alti pacienti nu au fost ajutati. Si unii audezvoltat un efect secundar nedorit: miscari necontrolate.

Acum, grupurile din Europa, din SUA si din Asia se pregatesc saincerce din nou, folosind celule pe care le considera mai sigure simai eficiente. Aceste celule, reprezinta o inlocuire exacta aneuronilor care produc dopamina intr-un creier adult.


prevenire parkinson

Cum se pot intarzia efectele bolii Parkinson

Desi nu exista inca nici un remediu pentru Parkinson, existamedicamente care pot ajuta. Si puteti lua masuri suplimentarepentru a incetini oxidarea. Indiferent de stadiul Parkinson in careva aflati, exista modalitati de a intarzia efectele bolii.

Incepeti sa luati coenzima Q10 in mod regulat - incepeti sa luati100 miligrame de coenzima Q10 de trei ori pe zi, crescand treptatpana la 1.200 de miligrame pe zi.

Luati o doza zilnica de vitamina E si vitamina C - Luati, deasemenea, 400 UI vitamina E si 1 pana la 2 grame de vitamina Czilnic (in doua pana la patru doze divizate in 500 miligrame).

Asigurati-va o dieta adecvata si sanatoasa - Urmati o dieta cucontinut scazut de grasimi, cu continut scazut de calorii, bogatain fructe, legume si fasole.

Beti ceai verde - mai multe cesti de ceai verde pe zi.

Exercitiu - faceti cel putin 20 de minute pe zi de activitatefizica, trei zile pe saptamana. Daca observati ca nu puteti faceexercitii pe cont propriu, cereti medicului sa va scrie orecomandare pentru terapie fizica. Adaugati o sesiune de tai chi odata pe saptamana.

Stilul de viata sanatos


Exista mai multe lucruri pe care le puteti face pentru a vaimbunatati calitatea vietii.

Exercitiul poate sa reduca riscul bolii Parkinson si este posibilsa incetineasca progresia bolii. O dieta echilibrata, va ajuta deasemenea, sa aveti un stil de viata sanatos. Persoanele cu boalaParkinson nu trebuie sa aiba o dieta specifica, insa obtinerea decalorii si substante nutritive suficiente va ajuta la mentinereaosului, a muschilor si a fortei.

Anumite schimbari in dieta pot ajuta, de asemenea, unii oameni. Deexemplu, proteina dintr-o masa poate reduce efectullevodopa-carbidopa la unii pacienti. Consumul de apa suficienta siconsumul unei diete bogate in fibre - incluzand cereale integrale,fructe si legume - pot ajuta la reducerea constipatiei.

Un stil de viata sanatos inseamna, de asemenea, sa ramaneti activsi in alte domenii ale vietii care sunt importante pentru dvs. Dacav-ati bucurat de activitati cum ar fi punctele artistice, v-atiimplicat in evenimente comunitare sau voluntariat inainte dediagnosticarea dvs., discutati cu medicul dumneavoastra despre cumputeti continua aceste interese. Masajul, meditatia si alte tehnicimenite sa amelioreze tensiunea si stresul, pot fi utile pentru uniioameni. Acupresura, acupunctura si suplimentele de vitamine suntalte abordari complementare pe care le puteti lua in considerare.Discutati cu medicul dumneavoastra pentru a vedea daca oricaredintre aceste regimuri ar putea fi potrivit pentru dumneavoastra.

Dieta bogata in vitamine, minerale, acizi grasi nesaturati

Omega 3 sunt antiinflamatoare, care pot fi benefice, deoareceneuro-inflamatia este o caracteristica a bolii Parkinson. Problemede dispozitie sunt, de asemenea, o caracteristica comuna si au fostrealizate o multime de cercetari privind proprietatile stimulatoarede dispozitie ale grasimilor esentiale omega-3. Un studiu pilotcontrolat cu placebo, a raportat o imbunatatire semnificativ maimare a depresiei la pacientii cu Parkinson tratati cu supliment deacid gras omega-3, comparativ cu placebo. Cea mai bogata sursa estein peste.

Vitamina D este un subiect de top in cercetare, deoarece s-adescoperit ca avem receptori pentru aceasta vitamina in creier, caamelioreaza factorul neurotrofic derivat din creier, si esteanti-inflamator. Acest nutrient este furnizat in principal prinactiunea razelor solare asupra pielii.
Magneziul este un mineral care actioneaza ca un relaxant natural.Unele indicii ale deficientei sunt: tremuraturi musculare sauspasm, slabiciune musculara, insomnie sau nervozitate, tensiunearteriala crescuta, batai neregulate ale inimii, constipatie,hiperactivitate, depresie. Rolul magneziului in sustinerea unuisomn bun poate fi, de asemenea, destul de important aici, deoarecemulti oameni cu Parkinson au un somn slab.

Odihna corespunzatoare

Simptomele fizice ale bolii Parkinson ii pot impiedica demulte ori pe cei care traiesc cu aceasta afectiune sa obtina unsomn bun, si o odihna adecvata. Efectele recuperatoare ale somnuluipot imbunatati sanatatea, si pot ajuta persoanele cu boalaParkinson sa gestioneze mai bine boala zilnic.

Stabilirea unei rutine de somn este cheia unei odihne de succes.Incercati sa aveti metode de relaxare in fiecare seara inainte de amerge la culcare, fie ca faceti o baie calda, cititi o carte sauvizionati o emisiune TV. Incercati sa mergeti la culcare si sa vatreziti in acelasi timp in fiecare zi, pentru a stabili un programregulat de somn.

Evitati lucrurile care pot deranja somnul. Stimulantii cum ar ficofeina, alcoolul si nicotina trebuie evitate cu o ora inainte deculcare. De asemenea, limitati numarul de lichide pe care le beti,astfel incat sa nu va treziti in mijlocul noptii pentru a merge labaie.

Creati un mediu confortabil de dormit. O saltea confortabila si operna sunt esentiale. Tineti dormitorul la o temperatura placuta.In mod ideal, dormitorul dvs. ar trebui sa fie folosit numai pentrusomn. Inlaturati toate dispozitivele electronice si alte articolecare nu au legatura cu somnul, si creati un refugiu linistit incare va puteti relaxa.

Limitati somnul din timpul zilei. Un pui de somn poate fi foarterevigorant, dar poate interfera si cu somnul pe timp de noapte.Incercati sa limitati somnul pe timpul zilei la mai putin de 40 deminute pe zi.

Renuntarea la fumat
Exista o multime de dovezi care indica faptul ca fumatul scade riscul de Parkinson. Dar acest lucru nu depaseste faptul ca fumatul creste riscul altor afectiuni, cum ar fi cancerul pulmonar si al gurii, intr-o masura mult mai mare. Mortalitatea si morbiditatea asociate cu fumatul depasesc cu mult orice beneficiu al unei posibile scaderi a riscului de boala Parkinson.

Renuntarea la fumat va ajuta sa va odihniti mai bine, sa fiti mai activ, si sa aveti o stare generala mai buna.

Exercitii fizice regulate

Activitatea fizica este adesea o parte a tratamentuluirecomandat pentru Parkinson, in special la inceputul bolii.Pacientii cu Parkinson in stadiu incipient trebuie sa lucrezepentru a-si construi forta, echilibrul si rezistenta, deoareceacestea vor fi necesare mai tarziu. Persoanele cu Parkinson primescadesea terapie fizica specifica, dar pot beneficia si de multe altetipuri de exercitii fizice. Exercitiul - mai ales daca este aerobicsau cardio - pare sa aiba un efect protector asupra tesutuluicerebral.

Daca aveti boala Parkinson si doriti sa intarziati progresiasimptomelor, trebuie sa faceti exercitii de trei ori pe saptamana,cu o rata a inimii intre 80 si 85% maxim. Cu cat incepetiexercitiile mai devreme, cu atat este mai probabil sa putetipreveni evolutia bolii.

Amenajarea corespunzatoare a spatiului de locuit pentru bolnavii de Parkinson

Efectele din cauza bolii Parkinson, cum ar fi oboseala sidificultati de miscare, pot face viata de zi cu zi, inclusivlucrurile distractive, mai dure.

Iata cateva consideratii de baza care vor ajuta foarte mult pecineva cu Parkinson sa se miste si sa traiasca mai bine in propriacasa:
• Asigurati-va ca este usor sa accesati un telefon. De asemenea,puteti sa tineti mai multe telefoane prin casa, pentru a va asiguraca aveti mereu un telefon la indemana in caz de urgenta. Salvatitoate numerele importante in telefon. Includeti membri ai familiei,vecini apropiati, medici si alte numere pe care le consideratirelevante.
• Nu uitati sa instalati detector de fum si monoxid de carbon.Verificati intotdeauna bateriile si alarma la intervaleregulate.
• Asigurati-va intotdeauna ca mobilierul este bine distantat.
• Cautati lampi pe care le puteti activa cu o atingere sau cu unsunet.
• Pastrati camerele in culori linistitoare pentru a va relaxa.
• Utilizati poturi cu arome care va fac sa va simtiti bine.
• Asigurati-va ca temperatura din casa va face sa va simtitibine.
• Cu cat este mai confortabil mediul, cu atat va fi mai pozitivaatitudinea dvs.

Repozitionarea mobilierului

Plasati mobilierul astfel incat sa aveti pasaje largi. Acestlucru va va lasa mult spatiu pentru a va deplasa.

Daca puteti, faceti prize la care sa ajungeti usor. Daca avetinevoie de cabluri de prelungire, asigurati-va ca sunt fixate cubanda si ascunse, astfel incat sa nu va impiedicati.

Utilizati scaune cu spate drept, cotiere si suport ferm. Acestlucru va va ajuta sa va asezati si sa va ridicati mai usor. Perneleferme pot adauga inaltime si faciliteaza miscarea.

Indepartati covorasele de baie mici, care va pot impiedica. Uncovor mare care acopera cea mai mare parte a pardoselii este oalternativa excelenta. Montajul unei mochete din perete in peretear functiona cel mai bine.

Dotarea cu aparate sau echipamente de sprijin

Un specialist in terapie ocupationala sau de reabilitare,poate recomanda un anumit echipament pentru a va face maiconfortabila ingrijirea la domiciliu si activitatile zilnice.

Exemple de lucruri pe care le pot sugera includ:
• Ustensile care sunt ponderate, mai mari, mai flexibile, sau aumanere speciale
• Bare de prindere
• Dispozitive care va ajuta sa ajungeti in locurile greuaccesibile
• Paturi electrice sau saltele
• Placi culisante
• Scaune cu rotile
Instalati manere de-a lungul peretilor, holurilor si scarilor, incazul in care nu este nimic de care sa va puteti tine.

Adaptarea activitatilor recreative pentru bolnavii de Parkinson

Boala Parkinson poate afecta multe aspecte ale vietii de zi cuzi a unei persoane. Cu toate acestea, prin planificarea atenta simoderarea activitatii, efectele Parkinson pot deveni mult mai putinstresante.

Activitatea placuta este esentiala pentru a sanatatea mintii si acorpului. Luati in considerare activitati noi pe care nu le-atiincercat niciodata.
• Asigurati-va ca aveti imbracamintea potrivita, incaltamintea siechipamentul de siguranta pentru anumite activitati.
• Intindeti-va inainte de a va angaja in orice activitate fizicapentru a preveni stresul muscular.
• Alaturati-va unui grup sau explorati noi hobby-uri pentru a vaconecta cu alte persoane cu interese similare.
• Echilibrati activitatea si odihniti-va pentru a reduce oboseala.O varietate de interese pot oferi oportunitati atat pentruactivitatile de recreere active, cat si pentru cele maisedentare.
• Fiti constient de faptul ca Parkinson poate incetini miscarile,si poate afecta echilibrul. Incercati cu grija orice activitatenoua.
• Invitati persoanele apropiate sa participe la activitatile dvs.recreative pentru a mentine o legatura stransa cu cei pe care iiiubiti.
• Explorati optiuni precum scrierea, pictura, fotografia sau oricealtceva va atrage din zecile de activitati creative.

DACA NU STII DEJA DE NOI

Centrokinetic reprezinta cea mai performanta clinica medicala dedicata afectiunilor osteoarticulare, organizata in mai multe departamente dedicate:

  • Ortopedie: compus dintr-o echipa de medici ortopezi extrem de experimentata, condusa de Dr. Andrei Ioan Bogdan, medic primar ortopedie-traumatologie cu activitate chirurgicala la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca si la Spitalul de Ortopedie Medlife, specializat in traumatologia sportiva si in chirurgia gleznei si a piciorului.
  • Ortopedie pediatrica, unde tratam afectiunile sportive ale copiilor (leziuni ligamentare si de menisc), deformarile coloanei (scolioza, cifoza, hiperlordoza), ale picioarelor (hallux valgus, hallux rigidus, picior var equin, picior plat valg, picior cav).
  • Neurologie, efectuand consultatii si EMG in cadrul departamentului. Echipa medicala este completata cu dr. Mardare, supraspecializat la Universitatea din Oxford in chirurgia spinala.
  • Recuperare medicala, pentru copii si adulti, departamentul fiind condus de catre unul dintre cei mai experimentati medici in domeniu, sef lucrari dr. Tache Georgiana. Departamentul este specializat in recuperarea sportivilor de performanta, in afectiunile coloanei vertebrale, in recuperarea copiilor cu afectiuni neurologice si traumatice.
  • Imagistica medicala, clinica fiind dotata cu ecograf si RMN, dedicate afectiunilor musculoscheletale. Ne mandrim cu echipa medicala de radiologi, formata din dr. Ghiea Sorin, dr. Pantu Cosmin, dr. Florescu Nicoleta, specializati in imagistica musculo-scheletala.

Afla noutatile despre noi urmarind conturile de Facebook si YouTube ale clinicii Centrokinetic.


programare

PROGRAMEAZA-TE PENTRU O CONSULTATIE

Pentru ca orice tratament in clinica noastra este bazat pe undiagnostic si se face sub urmarire medicala, pentru evaluareapermanenta a evolutiei.
 
INFO: Clinica Centrokinetic nu colaboreaza cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

PROGRAMEAZA-TE
Programeaza-te aici