Site-ul nostru foloseste cookie-uri pentru a-ti oferi o experienta de utilizare imbunatatita, pentru a-ti afisa continut personalizat si relevant pentru tine. Cookie-urile ne permit sa avem si statistici anonime de traffic in site, prin Google Analytics. De asemenea, unele pagini pot genera cookie-uri Google sau Facebook pentru a-ti afisa reclame cu serviciile noastre pe alte site-uri. Ai optiunea de a nu a accepta cookie-urile plasate de site. Poti sa iti exprimi aici preferintele tale legate de cookie-uri si sa citesti politica de cookie-uri a site-ului.

Afiseaza detalii
  •  

Mitul R.I.C.E: Gheata in accidentari sau oboseala musculara

Informatie medicala revizuita de: STEFANIA BALTIN, Recovery Trainer

i.php?p=header-gheata-un-mit.jpg

  1. Informatii generale despre obiceiul de a aplica gheata in cazul durerii
  2. Conceptul R.I.C.E. – un mit
  3. Inflamatia – o tratam cu gheata?
  4. Miscarea – cea mai buna solutie dupa accidentare
  5. Efectele aplicarii de gheata dupa antrenament
  6. Concluzii

Informatii generale despre obiceiul de a aplica gheata in cazul durerii

Cele ce urmeaza sa fie spuse in acest articol vor schimba cu mult modul de gandire pe care terapeutii l-au avut pana acum. Probabil, multi dintre voi nu vor accepta ceea ce urmeaza sa spunem, avand in vedere ca, pentru o lunga perioada de timp, toti “am trait o minciunaâ€.

Pentru inceput, sa incepem sa spunem “stop†in folosirea de gheata dupa accidentari sau oboseala musculara.

Cu totii am fost invatati ca gheata se foloseste pentru a ajuta procesul de vindecare dupa o accidentare. De fapt, este fix opusul: in urma multor studii, s-a dovedit ca gheata nu face altceva decat sa amelioreze durerea pentru o scurta perioada de timp si incetineste procesul de recuperare. Sa ne intorcem putin in trecut, sa vedem de unde au plecat toate aceste “credinteâ€.

Pentru orice fel de durere, ni se recomanda sa punem gheata. De exemplu, in urma unei entorse de glezna, sportivii isi infasurau zona afectata intr-o punga cu gheata pentru a scapa de durere. Se proceda in acest fel pentru simplul fapt ca toti stiam ca gheata ajuta la reducerea inflamatiei si ca este foarte eficienta in recuperarea sportivului dupa un antrenament intens.

Vedem mereu sportivii de elita, dupa meciuri, infasurati la nivelul genunchilor sau umerilor in gheata. Halterofilii procedeaza exact la fel, doar pentru ca stiu ca e o procedura “normala†de recuperare in antrenamentul de forta. In fiecare clinica, zilnic, terapeutii si antrenorii folosesc aplicatii de gheata la fiecare final de sesiune de recuperare.

Intr-un articol publicat in 1940, se spune ca medicii folosesc aplicatiile de gheata pentru a scadea riscul de infectii, sa opreasca durerea si reducerea deceselor in salile de operatie, in timpul amputarilor. Aceste lucruri se datoreaza faptului ca gheata incetineste metabolismul celular, permitand medicilor sa pastreze cat mai mult tesut muscular functional - in timp ce motivul principal pentru care se folosea gheata, de fapt, era sa pastreze membrele taiate si sa scada complicatiile din salile de operatie, iar din acest lucru s-a ajuns la aplicarea de gheata pentru toate accidentarile.

Conceptul R.I.C.E. – un mit

Dr. Gabe Mirkin, fizician la Harvard, in 1978 a creat conceptul de R.I.C.E - REST. ICE. COMPRESSION. ELEVATION., in reperul “The sports medicine bookâ€, destinat in tratamentul pentru accidentarile sportive. De atunci, comunitatea medicala l-a integrat in totalitate in protocolul de tratament pentru toate accidentarile acute.

Explicatia oricarui doctor in legatura cu motivul pentru care se foloseste gheata intr-o banala entorsa de glezna este: pentru ca reduce inflamatia si elimina durerea. Acesta este motivul pentru care multi chirurgi insista ca pacientii sa foloseasca gheata pentru o perioada lunga dupa operatii.

Intr-adevar, aplicatiile cu gheata reduc temporar si foarte rapid durerea, tocmai din acest motiv beneficiul numarul unu in crioterapie este reducerea durerii. Cu toate acestea, daca durerea a disparut, nu inseamna ca problema a disparut, de fapt facem mai mult rau decat bine.

In 2013 acelasi Dr. Gabe Mirkin, care a inventat protocolul RICE, si-a retras afirmatia originala in cartea “Iced! The ilusionary treatment optionâ€- Garz Reinl, spunand ca cercetarile au aratat ca gheata poate sa incetineasca de fapt preocesul de recuperare. Miscarile usoare ajuta tesutul sa se refaca mai repede, pe cand aplicatia cu gheata suprima raspunsul imun care porneste si grabeste recuperarea. Gheata ajuta la suprimarea durerii, dar sportivii sunt mult mai interesati de intoarcerea cat mai rapida in terenul de joc si astfel, in ziua de azi, RICE nu este tratamentul preferat pentru o accidentare acuta.

Inflamatia – o tratam cu gheata?

Un alt mit este acela ca inflamatia si umflatura de la nivelul leziunii, sunt lucruri grave ce trebuie oprite cat mai repede posibil. De fapt, acestea sunt doua procese total normale, care apar ca raspuns in urma accidentarii.

Din punct de vedere medical, cele trei faze ale vindecarii sunt: inflamatia, repararea si remodelarea. Inflamatia este prima etapa din procesul de vindecare, indiferent de localizarea sau de gravitatea traumatismului. De aici vine si urmatoarea intrebare: Daca este un raspuns normal la traumatism, de ce vrem sa il prevenim?

Cand apare un traumatism, de exemplu o entorsa de glezna, celulele albe sau celulele inflamatorii, in mod normal, merg direct la locul de durere ca sa inceapa procesul de vindecare. Mai exact, niste celule mici, numite neutrofile, merg sa distruga bacteria (daca este o rana deschisa), iar macrofagele vin sa indeparteze celulele tesutului lezat cauzat de trauma initiala. Macrofagele vin si consuma celulele care au murit in cadrul traumei initiale. In acelasi timp, aceste celule elibereaza un hormon anabolic numit Factor de crestere, asemanator insulinei (IGF), in apropierea ariei care marcheaza urmatoarea faza in procesul de vindecare, refacere musculara si regenerare.

Asadar, este simplu: refacerea necesita inflamatie si este un raspuns esential din punct de vedere biologic ca urmare a unui traumatism. Nu este deloc un lucru negativ, asa cum am fost invatati de la bun inceput. Pe cand nivelul inflamatiilor cronice pot juca un rol destul de important in unele boli precum cele autoimune: artrita reumatoida sau lupus, inflamatia este extrem de benefica pentru regenerarea musculara directa dupa o leziune musculara. De fapt, lipsa procesului inflamator minimalizeaza procesul de vindecare si contribuie la o regenerare musculara slaba. Aceasta minimalizare a procesului de vindecare apare si cand folosim gheata.

Aplicarea de gheata pentru o accidentare blocheaza celulele albe care incearca sa ajunga la zona lezata si opreste procesul inflamator care urmeaza sa se creeze. Noi credem ca, punand gheata pe zona lezata, ajutam procesul de vindecare, cand de fapt incetinim mecanismele organismului de refacere.

Putem asemana aceasta situatie cu cea a unui accident de masina in care sunt imprastiate peste tot parti din masina. Masinile de politie si salvare sunt pe drum. Dintr-o data, o baricada este pusa pe mijlocul drumului care sa opreasca traficul ce se poate forma. Oare ce o sa se intample in acest caz cu persoanele implicate in accident si cu toate partile din masina care sunt imprastiate pe sosea? In acest fel, celulele albe care au ca scop curatarea zonei lezate nu vor ajunge la timp pentru a incepe procesul IGF, proces ce are ca scop regenerarea si repararea musculara, astfel fiind incetinit. Iar ca toate acestea sa se inrautateasca si mai mult, punand in pauza si miscarea, este restrictionata trecerea sangelui in zonele sanatoase din jurului leziunii, astfel ducand la leziuni celulare aditionale peste traumatismul initial.

Gheata este buna pentru inflamatia exterioara (umflatura)?

In principiu, majoritatea medicilor folosesc aplicatiile de gheata atunci cand vine vorba de inflamatia exterioara pentru ca, orice inflamatie excesiva poate duce la cresterea durerii, diminuarea mobilitatii si prelungirea timpului de recuperare. Acest lucru este total adevarat. Daca inflamatia este lasata sa stea in articulatie, poate avea efecte negative. In acelasi timp, inflamatia in sine nu este un lucru bun sau un lucru rau. Este doar raspunsul final la ciclul inflamator. Ce facem noi in privinta ei - face diferenta.

In urma traumatismului, vasele de sange din jur se dilata ca parte din raspunsul inflamator, iar micile capilare care inconjoara zona lezata „se deschid†pentru a permite celulelor albe sa ajunga in zona. Graba acestor celule albe de a iesi din capilare atrag, de asemenea, un fluid aditional in jurul leziunii, fluid care reprezinta „umflatura†din zona in care s-a prdus traumatismul.

Chiar si asa, „umflatura†este acolo cu un motiv. Contine deseurile secundare din cadrul leziunii initiale. In comparatia de mai sus, pompierii, politia si ambulata au ajuns, au inceput sa curete zona distrusa si au nevoie de o metoda prin care sa elimine „mizeria†de pe drum. Din pacate, fluidul aditional care contiune deseuri nu se poate intoarce pe unde a venit, adica prin sistemul circulator. Trebuie sa fie evacuat prin intermediul unei retele complicate de vase din corpul uman, numit sistem limfatic.

Organismul uman are feluri diferite de a miscare fluidele dintr-o parte in alta. Sistemul circulator compus din artere si vene, pompeaza sange si fluid catre si dinspre inima intreaga zi. Acest transport continuu functioneaza zi si noapte, cand ne miscam si cand ne odihnim.

Sistemul limfatic este tot un sistem care circula in tot organismul, doar ca nu are un „motorâ€, asa cum inima transporta fluidele. Acest sistem limfatic este complet pasiv, ceea ce inseamna ca noi trebuie sa il facem sa mearga. Atunci cand apare o contractie musculara, vasele limfatice profunde din interiorul corpului sunt stranse iar fluidul este fortat sa se miste.

Asadar, „umflatura†reprezinta doar acumularea de deseuri din jurul zonei lezate ce trebuie evacuate prin intermediul sistemului limfatic. Este un raspuns natural in urma unui traumatism care devine o problema in momentul in care este lasat sa se acumuleze. Cand vedem un sportiv care tocmai a avut o entorsa de glezna iar piciorul lui este de trei ori mai mare decat era cu o zi in urma, acesta are o problema de evacuare.

Aplicatia de gheata nu faciliteaza eliminarea inflamatiei prin sistemul limfatic. Chiar daca pauza si aplicatiile de gheata se simt bine pentru scurt timp, tot ceea ce face este sa blocam resturile in jurul zonei lezate si sa blocam procesul natural de vindecare care urma sa se produca.

In 2011, s-a facut un studiu legat de efectul aplicarii de gheata dupa o leziune musculara: un grup a primit gheata pentru 20 de minute dupa accidentare, iar celalalt grup nu. In urmatoarele 28 de zile, evolutia lor a fost atent urmarita, iar rezultatele nu au fost deloc unele la care sa va asteptati.

In primele cateva ore de la traumatism este normal sa vedem macrofage (echipa de curatare) care sa impanzeasca zona. Cercetatorii au gasit cateva in grupul celor tratati fara gheata, iar la cei tratati cu gheata nu au gasit semne de existenta ale macrofagelor.

La trei zile de la traumatism, grupul celor care nu au primit gheata deja au inceput sa arate semne de regenerare musculara, pe cand in grupul celor care au primit gheata, celulele macrofage inca nu si-au facut aparitia. La patru zile dupa, celulele responsabile pentru regenerarea musculara s-au gasit in ambele grupuri cu mentiunea ca, cele din grupul celor fara gheata, erau cu mult mai mari decat a celor cu gheata.

La 28 de zile de la traumatism, regenerarea musculara era mai mare cu 65% in grupul celor fara gheata comparativ cu grupul celor cu gheata. In plus, cercetatorii au descoperit o cicatrice semnificativ mai mare, comparativ cu muschii netratati. Avand in vedere aceste descoperiri, e de preferat sa evitam aplicatia cu gheata, cu toate ca a fost folosita pe o scara larga in medicina sportiva. In ciuda faptului ca „intelepciunea conventionala†ne spune ca folosirea de aplicatii cu gheata este o idee buna, studiile au aratat ca gheata incetineste procesul de reparare musculara dupa o leziune si ne arata direct ca poate provoca cresterea cicatricilor.

Ca sa facem lucrurile sa sune si mai rau, modul in care folosim gheata are potential in scaderea fortei musculare si marimea musculaturii. Sa ne amintim de R.I.C.E (REST. ICE. COMPRESSION. ELEVATION). Atunci cand avem o accidentare, stim ca trebuie sa infasuram zona in gheata si sa nu ne miscam. Si facem acest lucru pentru ni s-a spus mereu ca, daca ne miscam, vom face si mai mult rau. De fapt, facand acest lucru, vom face mai mult rau decat bine.

Atunci cand ne oprim din miscare pentru o perioada lunga de timp, raspunsul corpului este sa opreasca procesul esential care regleaza masa musculara. De exemplu, studiile anterioare estimeaza pierderea masei musculare cu 0.5% pe zi si pana la 5% intr-o saptamana. Aceasta micsorare de musculatura este una dintre cele mai mari complicatii ce apare ca urmare a unui traumatism ce necesita operatie.

Studiile privind vindecarea cu ajutorul aplicatiilor cu gheata au aratat ca nu sunt benefice deloc.

In 2005, cercetatorii au pornit o meta-analiza (studiu privind toate studiile valabile) privind folosirea crioterapiei direct postligamentoplastie. Singura concluzie la care s-a ajuns a fost ca ajuta doar la diminuarea durerii. Gheata nu a dus la imbunatatirea miscarii genunchiului ori la scaderea „umflaturiiâ€.

„Umflatura†este fara indoiala o grija semnificativa dupa orice operatie. Atunci cand aceasta se „construieste†in jurul zonei accidentate si ramane acolo, poate duce la o cascada de probleme: scaderea mobilitatii, diminuarea fortei, cresterea in intensitate a durerii, etc. Dar nici gheata nu ajuta la facilitarea actiunii de pompare ori la actiunea sistemului limfatic, care este de fapt singurul mod prin care se reduce „umflaturaâ€.

Pentru a intelege mai usor situatia, putem face o analogie: daca stii ca ar ninge cate 5 cm in fiecare ora pentru urmatoarele 12 ore, cum vei proceda? Mai mult ca sigur vei deschide usa din fata si vei da zapada la fiecare ora. Daca vei sta si vei astepta pana urmatoare zi, vei deschide usa si o sa gasesti un morman de zapada de 60 de cm. Iti poti imagina cat de greu o sa fie sa dai 60 de cm de zapada dintr-o data.

La fel se intampla si cu acumularea de lichid in articulatie din cauza faptului ca ne oprim din miscare, pentru ca nu facem nimic sa facilitam drenajul limfatic care are ca scop retragerea „umflaturiiâ€. In loc sa blocam „umflatura†sa se acumuleze in primul rand prin aplicatii cu gheata (care oricum este in detrimentul procesului de vindecare), trebuie sa activam si sa imbunatatim evacuarea de lichid si deseuri care se acumuleaza. Nu conteaza ca ai avut parte de o accidentare usoara, ca o entorsa de glezna ori tocmai ce ai iesit dintr-o operatie la nivelul genuchiului pentru a repara o ruptura de menisc, trebuie sa iti te concentrezi asupra evacuarii lichidului care se strange in articulatie, nu sa faci preventie.

Miscarea – cea mai buna solutie dupa accidentare

Indicat este ca, de fiecare data dupa o accidentare, sa nu se intrerupa miscarea in totalitate si sa se continue la un nivel mai scazut de intensitate, astfel va incepe si procesul de recuperare activa. Continuarea activitatii prin antrenamente agresive poate agrava situatia.

Beneficiile exercitiilor fara durere

Exercitiile care se executa fara durere, nu doar ca accelereaza procesul de retragere a inflamatiei prin contractii musculare, dar astfel este optimizat si procesul de vindecare fara a cauza alte traume. Incarcarea tesutului lezat cu exercitii specifice cat mai curand posibil dupa accidentare accelereaza procesul de vindecare a musculaturii si a oaselor. Ultimul lucru pe care vrei sa il faci este sa astepti pana urmatoarea zi sa vezi cum te simti.

Efectuarea exercitiilor fara durere dupa o accidentare are multe beneficii.

Pentru inceput, contractia musculara sporeste procesul inflamator prin imbunatatirea funtionarii macrofagelor (celulele care curata) si permit celulelor albe sa indeparteze celulele lezate. De altfel, accelereaza si repararea musculara si regenerarea si limitarea formarii cicatricilor la nivelul tesutului prin activarea celulelor stem.

Imediat dupa accidentare, scopul exercitiilor este de a facilita vindecarea fara sa fie cauzate alte probleme. Facand exercitii cu incarcare mult prea mare si suprasolicitand articulatia, nu facem altceva decat sa inrautatim situatia. De aceea nu este indicat sa se efectueze, de exemplu, genuflexiuni cu greutate mare dupa o entorsa de glezna ori sa se alerge la 4 saptamani de la o operatie de reconstructie de LIA.

Contractia izometrica

Incarcand corpul cu exercitii care nu prezinta durere, reusim sa gasim o cale de mijloc intre eficienta si recuperare in singuranta. Una dintre cele mai sigure contractii musculare pentru un traumatism acut sau postoperator, este izometria.

Contractia izometrica reprezinta o actiune musculara in care nu exista miscare la nivelul articulatiei. De exemplu, daca stam in fata unui perete cu bratul intins si mana pe perete si impingem in perete tinand cotul intins timp de 10 secunde, inseamna ca facem o contractie izometrica: articulatia nu se misca dar musculatura lucreaza. In prima luna de la operatie de LIA, de exemplu, sunt indicate contractiile izometrice de cvadriceps tocmai pentru a creste forta musculara, pentru a scadea durerea si pentru a evacua inflamatia.

O mica parte din contractia musculara poate ajuta la inlaturarea inflamatiei prin sistemul limfatic pasiv, atrofia musculara prin cresterea sintezei de proteina si diminuarea durerii. De aceea, exercitii usoare ca ridicarile pe varfuri dupa o entorsa de glezna sunt foarte utile. In timp ce durerea incepe sa scada, incarcarea progresiva a exercitiilor faciliteaza vindecare optima. Pentru cineva cu durere de genunchi, asta ar putea sa insemne efectuarea de genuflexiuni progresive de la 90 de grade spre genuflexiune completa, apoi adaugand greutate.

Stimulare electrica neuromusculara

De asemenea, exista persoane care, dupa o anumita interventie chirurgicala, nu pot face o contractie din cauza musculaturii slabe. In cazul acesta, se folosesc aparate de stimulare electrica neuromusculara, care merg pe principiul stimularii contractiei musculare prin electricitate. Electrozii se pozitioneaza pe zona atrofiata, iar in urma impulsurilor, musculatura se va contracta.

Acest aparat de electrostimulare este util si la recuperarea dupa o accidentare, iar una dintre cele mai cunoscute abilitati este de reducere a inflamatiei. Prin stimularea involuntara a contractiei musculare, aparatul de electrostimulare ajuta la pomparea excesului de fluid sau deseu in afara zonei prin intermediul sistemului limfatic si dilata vasele de sange pentru a aduce nutrienti si alte celule albe utile in sporirea procesului de vindecare. Deoarece inflamatia aparuta poate sa genereze durere si sa duca la atrofie musculara (deoarece majoritatea persoanelor nu vor sa se miste din cauza durerii din zona), electrostimularea are abilitatea de a scadea simptomele si de a evita pierderea de masa musculara in perioadele de inceput de recuperarea.

Mai mult de atat, studiile au aratat ca o singura sesiune de electrostimulare poate creste sinteza de proteina musculara cu 27%.

Un alt beneficiu al electrostimularii este faptul ca are abilitatea de a elimina durerea prin modificarea senzoriala. Acest lucru permite sportivilor sa se recupereze dupa accidentari grave ori postoperator, fara durere si fara sa fie nevoie sa apeleze la medicamentatie. Altfel spus, dupa o accidentare vrem sa continuam miscarea pentru a optimiza vindecarea si reintoarcerea in siguranta la sportul practicat.

Efectele aplicarii de gheata dupa antrenament

Asadar, s-a observat cum aplicatiile de gheata impiedica procesul natural de vindecare, dar sa vedem ce se intampla cu folosirea de gheata dupa un antrenament intens?

Sportivii din intreaga lume cauta mereu cele mai bune tehnici pentru a accelera recuperarea si pentru a depasi un prag in competitia lor. Majoritatea adopta tehnica baii in gheata ori infasurarea in gheata a picioarelor dupa un antrenamnt greu. Sunt multi halterofili care spun ca singura metoda eficienta de refacere pentru ei este baia cu gheata, metoda ce le permite sa treaca peste volumul mare de greutate pe care il folosesc pentru un circuit de genuflexiuni. Sa vedem ce spun studiile stiintifice in acest caz.

Atunci cand un sportiv executa un antrenament greu, cu greutate mare, musculatura sufera o multime de micro-leziuni. Acest tip de trauma declanseaza inflamatii similare cu cele care se petrec dupa o accidentare acuta. Graba celulelor inflamatorii spre zona lezata ajuta la inceperea procesului de refacere prin eliminarea celulelor lezate. Apoi recruteaza celule stem de la tesuturile din jur pentru a ajuta la repararea si regenerarea de noi celule musculare.

Daca ne uitam la informatiile stiintifice in ceea ce priveste folosirea de gheata dupa un antrenament intens, vom vedea ca baile cu gheata nu fac altceva decat sa scada senzatia de oboseala musculara prin schimbarea perceptiei dureroase. In ceea ce priveste efectul bailor cu gheata asupra recuperarii dupa antrenament pentru urmatoarea sesiune, parerile sunt impartite. Unele studii arata ca 5-10 minute de scufundare pot ajuta la performanta pentru urmatoarea sesiune, altii spun ca nu au efect, iar alte studii arata ca, de fapt, este in detrimentul performantei.

Utilizarea bailor cu gheata poate ajuta unii atleti pentru a se recupera rapid intre antrenamentele din aceeasi zi de competitii. Pe termen lung, utilizarea regulata poate dauna procesului de adaptare naturala pentru a dezvolta forta musculara si hipertrofie. Sa vedem si de ce.

Oboseala musculara si febra musculara nu sunt acelasi lucru. Chiar daca se simte mai putina durere musculara dupa ce aplicam gheata, nu inseamna neaparat ca recuperarea fiziologica este mai rapida. Sa ne amintim ca exista un motiv pentru care apare durerea musculara. Este o reactie normala dupa un antrenament intens, exact ca inflamatia dupa un traumatism. Cu cat sportivul este mai obisnuit cu un anumit tip de antrenament, cu atat mai rapida o sa fie recuperarea pe cale naturala intre sesiunile de antrenament iar febra musculara nu o sa mai fie la fel de intensa.

De aceea, dupa un antrenament cu volum intens, senzatia este de greutate in orice miscare e normala in urmatoarea zi. Totusi, doua saptamani cu acelasi tip de antrenemant, senzatia de febra musculara de a doua zi incepe sa scada. Corpul uman invata sa se adapteze la stimulii antrenamentului si, de aceea, majoritatea cercetarilor asupra atletilor de performanta au aratat ca baile cu gheata nu ajuta deloc in recuperare si performanta.

De fapt, multiple cercetari au aratat ca gheata interfereaza cu raspunsul normal adaptativ la exercitiu care ajuta la recuperarea si castigarea fortei. Atat timp cat nu se cauta intoarcerea instantanee dupa o competitie, trebuie avuta mare grija la problemele pe termen lung pe care le poate provoca gheata pentru recupare. Daca ne uitam la studiile efectuate de-a lungul timpului, folosirea de gheata dupa un antrenament poate sa influenteze negativ procesul de crestere musculara si forta musculara.

Exercitii recomandate

In loc de baile in gheata, este indicat mai degraba sa se faca o revenire activa dupa antrenament: plimbare de 10-15 minute, cateva exercitii usoare cu greutatea propriului corp, ori inot, ori mersul cu bicicleta. Daca a doua zi dupa un antrenament intens apare senzatia de febra musculara, este indicat sa se faca pentru cateva minute, o serie de mobilizari pe un foam roller. In acest mod se poate reduce cu mult senzatia de febra musculara. In cazul in care nu aveti timp pentru o recuperare activa, se poate sa folositi electrostimularea ca metoda secundara si in acest fel este stimulat drenajul limfatic care sa inceapa sa indeparteze celulele lezate care apar dupa un antrenament intens si stimuleaza circulatia sangelui eficienta in procesul de recuperare si reparare.

In fiecare an, un grup de autori care sunt experti in tratarea accidentarilor acute, se aduna pentru a combate literatura stiintifica de actualitate si pentru a elabora afirmatii pentru Asociatia Nationala de Antrenori Sportivi. In 2013, au lansat o afirmatie in tratamentele recomandate pentru entorsele de glezna. Dupa ce au evaluat toate variantele valabile in literatura pentru posibilele tratamente, au facut o scala de notare de la A (cea mai buna) la C (cea mai rea). In cazul acesta, aplicatia de gheata a primit cea mai mica nota, C, spunand chiar ca dovezile clinice care sa sustina crioterapia sunt limitate, in timp ce nota cea mai mare, A, a fost primita de reabilitarea functionala. Prin aceasta afirmatie, s-a aratat ca aplicarea de gheata nu face atat de mult bine pe cat credeam noi si ca cel mai bun tratament post accidentare este tot prin exercitiu, incarcand progresiv zona cu problema.

Concluzii

In concluzie, tratarea accidentarilor si febrei musculare dupa antrenament este simpla. Vrem sa aducem lucrurile bune in interior, adica celulele albe, si sa scapam de lucrurile rele, adica inflamatia care contine celule ce se despind din tesutul lezat. In acest caz, gheata nu ajuta in procesul de vindecare.

Centrokinetic este locul in care vei gasi raspunsuri si solutii clare pentru problemele de motricitate. Clinica dedicata afectiunilor osteoarticulare este impartita in urmatoarele departamente specializate:

  • Ortopedie, departament compus dintr-o echipa de medici ortopezi extrem de experimentata, specializati in traumatologie sportiva.
  • Ortopedie pediatrica, unde sunt tratate afectiunile sportive ale copiilor (leziuni ligamentare si de menisc), deformarile coloanei (scolioza, cifoza, hiperlordoza) si cele ale picioarelor (hallux valgus, hallux rigidus, picior var equin, picior plat valg, picior cav).
  • Neurologie,  ce dispune de un departament ultraperformant, unde sunt efectuate consultatii, electroencefalograme (EEG) si electromiografii (EMG)
  • Recuperare medicala pentru adulti si copii, departament specializat in recuperarea sportivilor de performanta, in afectiunile coloanei vertebrale, in recuperarea copiilor cu afectiuni neurologice si traumatice. Experienta noastra este extrem de bogata, tratand peste 5000 de sportivi de performanta.
  • Imagistica medicala, clinica fiind dotata cu ecograf si RMN, aparate performante dedicate afectiunilor musculoscheletale, si completata de un radiolog experimentat: Dr. Cosmin Pantu, specializat in imagistica musculo-scheletala.
  • Reumatologie, departament complet care se ocupa cu diagnosticarea, tratarea si recuperarea bolnavilor cu afectiuni nechirurgicale ale aparatului locomotor. 
  • Chirurgie vasculara, departament supraspecializat in diagnosticarea si tratamentul bolilor sangvine, adica a arterelor, venelor si a vaselor limfatice.
  • Psihologie si logopedie. Afectiunile neurologice sau osteoarticulare pot avea un impact psihologic asupra pacientului, de aceea consideram ca vindecarea completa presupune focusarea noastra atat asupra problemei osteoarticulare, cat si asupra consecintelor psihologice.

Afla noutatile urmarind conturile de Facebook, Instagram si YouTube ale clinicii Centrokinetic.



Acest articol este preluat: www.squatuniversity.com/2020/03/23/dont-ice-walk-it-off/

programare

PROGRAMEAZA-TE PENTRU O CONSULTATIE

Pentru ca orice tratament in clinica noastra este bazat pe un diagnostic si se face sub urmarire medicala, pentru evaluarea permanenta a evolutiei.
 
INFO: Clinica Centrokinetic nu colaboreaza cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

PROGRAMEAZA-TE

PROGRAMEAZA-TE
LA O CONSULTATIE

Vezi aici modalitatile de programare si localizarea clinicii


PROGRAMARE

MEDICI
BUCURESTI