Tendinita calcificanta: Cauze, simptome, tratamente recomandate

Tendoanele sunt benzi de tesut conjunctiv care leaga muschii de oase si au un rol important in miscare. Uneori, la nivelul acestora se acumuleaza depuneri de calciu, ceea ce duce la aparitia unei afectiuni numite tendinita calcificanta.[4]

Cuprins: 

• Ce este tendinita calcificanta?
• Cauze si factori de risc pentru tendinita calcificanta
• Semne si simptome ale tendinitei calcificante
• Diagnosticul tendinitei calcificante
• Tratamente recomandate pentru tendinita calcificanta
• Tratament nechirurgical
• Tratamentul chirurgical
• Alte recomandari

Ce este tendinita calcificanta?

Tendinita calcificanta este o afectiune dureroasa provocata de prezenta depunerilor de cristale de hidroxiapatita (un fosfat cristalin de calciu) in tendoane. Desi acestea se pot forma in orice tendon al corpului, ele apar, de obicei, la nivelul umarului, in coafa rotatorilor–un grup de muschi si tendoane care leaga bratul de umar. Prezenta acestor depozite de calciu in zona respectiva limiteaza miscarile bratului si poate provoca durere si disconfort, in special in partea din fata si din spate a umarului si de-a lungul bratului. De fapt, aceasta afectiune este si una dintre cele mai frecvente cauze ale durerilor de umar.[2][3]

Se poate vorbi despre patru etape ale calcificarii acestei grupe musculare:

• etapa de precalcificare - se produc modificari celulare in zonele in care calciul se va acumula ulterior; 
• etapa de calcificare - incep sa se acumuleze depunerile de calciu pe/in tendoane; 
• etapa de resorbtie - incepe procesul de resorbtie a depozitele de calciu, aceasta fiind cea mai dureroasa parte a procesului; 
• Etapa postcalcificare -  depunerile de calciu dispar, in locul lor ramanand un tendon sanatos.

Tendinita calcificanta mai poate afecta tendonul lui Ahile, care conecteaza muschiul gambei de osul calcaiului, precum si incheietura mainii, soldul, coapsa, genunchiul, glezna si piciorul. Poate dura luni sau chiar ani pana se formeaza depozitele de calciu. Cel mai adesea, tendinita calcificanta afecteaza persoanele cu varsta cuprinsa intre 40 si 60, in special femeile.[1][4]

Cauze si factori de risc pentru tendinita calcificanta

Cauzele acestei calcifieri a tendoanelor care leaga muschii de oase nu este pe deplin cunoscuta. Se crede, insa, ca depozitele de calciu pot aparea din cauza: 

• predispozitiei genetice; 
• cresterii anormala a celulelor; 
• bolilor metabolice, inclusiv diabetul; 
• inaintarii in varsta; 
• leziunilor tendoanelor; 
• activitatii anormale a glandei tiroide;
• agentilor antiinflamatori produsi de organism.

S-a mai observat, de asemenea, ca apare mai des la persoanele care fac sport sau care isi petrec mult timp efectuand miscari repetitive ale bratelor, in sus si in jos (ex: pictori, tamplari, jucatori de tenis).[3][1]

Semne si simptome ale tendinitei calcificante

Durerea si disconfortul de la nivelul zonei afectate sunt cele mai comune simptome asociate cu tendinita calcificanta. Trebuie, insa, mentionat ca o treime dintre cei afectati nu observa niciun simptom. 

In alte cazuri, simptomele sunt severe; cei care sufera de aceasta afectiune nu-si pot misca bratul, iar durerea ii poate impiedica sa doarma. Simptomele pot sa apara brusc sau treptat.[3]

Diagnosticul tendinitei calcificante

Daca durerea si disconfortul nu dispar, consulta un specialist. In primul rand, acesta iti va pune intrebari privind semnele si simptomele care te deranjeaza si istoricul tau medical. Va efectua apoi un examen fizic. Ti se va cere si sa ridici sau sa rotesti bratul pentru a verifica daca gama de miscari este afectata. De obicei, atunci cand medicul tau are motive sa creada ca suferi de tendinita calcificanta, examenul fizic este urmat de teste imagistice menite sa evidentieze depunerile de calciu de pe tendoane sau alte anomalii. O radiografie va arata depunerile mai mari de calciu, iar o ecografie va ajuta la localizarea depozitelor mici. 

Dupa ce a fost determinata dimensiunea depozitelor, poate fi elaborat si planul de tratament pentru tendinita calcificanta a umarului.[3]

Tratamente recomandate pentru tendinita calcificanta

Exista mai multe tipuri de tratament pentru aceasta afectiune:

Tratament nechirurgical 

In majoritatea cazurilor, anumite medicamente si diverse proceduri de fizioterapie sunt folosite pentru tratarea tendinitei calcificante. In ceea  ce priveste tratamentul medicamentos, pentru ameliorarea simptomelor se prescriu, de obicei, antiinflamatoare nesteroidiene. De asemenea, medicul mai poate prescrie si injectii pe baza de corticosteroizi; acestea ajuta la ameliorarea durerii si la reducerea umflaturilor.[1] 

Fizioterapia este adesea parte a tratamentului de recuperare in cazul tendinitei calcificante. Printre procedurile la care se poate apela in acest caz se numara: 

• Terapia cu unde de soc extracorporala - consta in transmiterea unor unde de soc spre zona in care s-au acumulat depozitele de calciu pentru a le dizolva; cu cat frecventa transmiterii acestor unde de soc este mai mare, cu atat mai eficiente vor fi; de obicei, acest tratament se va face o data pe saptamana, timp de 3 saptamani.[3] La Centrokinetic, pentru generarea si transmiterea undelor de soc folosim cel mai performant aparat: Storz Duolith. 
• Terapie cu ultrasunete - o procedura de obicei nedureroasa ce presupune directionarea unor unde sonore de inalta frecventa catre depunerile de calciu de pe tendoanele care leaga osul bratului (humerus) de muschii umarului, pentru a le descompune.[3]

Tratamentul chirurgical 

In majoritatea cazurilor, tendinita calcificanta va fi tratata cu succes fara vreo interventie chirurgicala. Aproximativ 10% dintre cei care sufera de aceasta afectiune vor avea insa nevoie si de tratament chirurgical. Se poate recurge la doua tipuri de interventii pentru a indeparta depozitele de calciu: 

• interventia deschisa - se face o incizie in piele, muschi, tesuturi si tendoane, iar depozitul este indepartat manual; 
• artroscopia - presupune realizarea in jurul umarului a unor incizii mici prin care sunt introduse un artroscop si alte instrumente medicale cu ajutorul caruia sunt localizate si indepartate depozitele de calciu din coafa rotatorilor.[1]

Alte recomandari   

Daca esti in cautarea unui tratament naturist pentru tendinita calcificanta a umarului, retine acronimul RICE. Este o metoda de tratament ce presupune: 

• Odihna (rest) - evita activitatile care iti inrautatesc simptomele; asta nu inseamna insa odihna completa la pat, ci poti face alte exercitii sau activitati care nu pun presiune pe tendonul afectat; 
• Gheata (ice) - aplica gheata pe zona afectata pentru a ajuta la ameliorarea durerii si a inflamatiei; 
• Compresie (compression) - poti folosi bandaje elastice pentru a comprima zona;
• Ridicarea membrului afectat (elevation) - tine-ti umarul ridicat cu ajutorul unei perne in timp ce te odihnesti.

Toate cele de mai sus pot contribui la grabirea recuperarii si la prevenirea altor probleme. [5]

Fie ca operatia este sau nu necesara, terapia fizica este recomandata in majoritatea cazurilor. Inainte de operatie, se incepe cu exercitii usoare, pentru a restabili miscarea in umarul afectat, dupa care, treptat, sunt introduse si alte tipuri de exercitii. Medicul, kinetoterapeutul sau fizioterapeutul le vor recomanda pe cele potrivite pentru tine. Daca este necesara interventia chirurgicala, timpul de recuperare variaza de la o persoana la alta, in functie de numarul, dimensiunea si localizarea depozitelor de calciu. In general, recuperarea dupa artroscopie este mai rapida decat dupa interventia deschisa. Se recomanda sesiuni de terapie fizica timp de 6 pana la 8 saptamani.[3]

Tendinita calcificanta poate fi o afectiune destul de dureroasa care limiteaza capacitatea de miscare a unei persoane. Unii oamenii nu prezinta, insa, niciun simptom. Majoritatea cazurilor pot fi tratate cu medicamente si proceduri de fizioterapie rapide si simple. In cazurile mai severe, poate fi necesara interventia chirurgicala, deschisa sau artroscopica, urmata de terapie fizica. 

Important este sa nu ignori simptomele, daca acestea exista, deoarece, in lipsa tratamentului, pot sa apara complicatii precum ruptura coafei rotatorilor si umarul inghetat.[1] Atunci cand tendoanele sunt iritate mai pot sa apara si alte probleme, cum ar fi, de exemplu, chistul sinovial. 

Reteaua medicala Centrokinetic

Centrokinetic are clinici in Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca si Timisoara. Afla mai multe despre:

• Clinica noastra din Cluj-Napoca;
• Clinicile noastre din Brasov;
• Clinica noastra din Timisoara;