Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul, reclamele si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre modul in care utilizati site-ul nostru cu partenerii nostri de publicitate si analiza, care le pot combina cu alte informatii pe care le-ati furnizat sau pe care le-au colectat in urma utilizarii serviciilor lor de catre dumneavoastra.

Afiseaza detalii
  •  

KINETO ROL PREVENTIE ACCIDENTARI

  1. HOME
  2. FIZIOKINETOTERAPIA EXPLICATA
  3. TOTUL DESPRE RECUPERARE
  4. KINETO ROL PREVENTIE ACCIDENTARI
Contul meuContact
Ne gasesti in Bucuresti, Cluj-Napoca, Brasov si Timisoara.
Articol scris de: DR. DANIELA MARIN, Medic specialist recuperare medicala


PREVENTIA ACCIDENTARILOR IN FOTBAL

Fotbalul este unul dintre cele mai populare sporturi din lume, fiind totodata responsabil de un numar semnificativ de accidentari sportive. Desi fotbalul asigura o forma de aerobic placuta si contribuie in dezvoltarea echilibrului, agilitatii, coordonarii si a unui spirit de echipa, jucatorii de fotbal trebuie sa fie constienti de riscurile de accidentari la care se expun. Preventia accidentarilor, diagnosticarea rapida si tratamentul pot ajuta deopotriva copiii, cat si adultii, in teren pe termen lung.

Care sunt cele mai frecvente leziuni din fotbal si care sunt simptomele acestora?
Accidentarile membrelor inferioare sunt cele mai frecvente in fotbal. Aceste accidentari pot fi traumatice, precum loviturile in picior sau o entorsa a genunchiului, sau pot rezulta din suprasolicitarea unui muschi, tendon sau os.

Care sunt cele mai frecvente accidentari in fotbal?

Accidentari ale membrelor inferioare

Entorsele si rupturile musculare sunt cele mai frecvente patologii ale membrelor inferioare in fotbal. Leziuni cartilaginoase si rupture de ligament incrucisat anterior sunt cele mai frecvente patologii ce pot surveni in timpul entorselor de genunchi, necesitand totodata si interventia chirurgicala. Alte leziuni include fracturile si contuziile forte ce pot surveni prin lovituri directe la nivelul membrelor inferioare.

Leziuni provocate de suprasolicitare

Cele mai frecvente patologii provocate de suprasolicitare sunt reprezentate de dureri la nivelul gambei, tendinita patelara (durere la nivelul genunchiului) si tendinita Achilleana (durere in regiunea posterioara a gleznei). Jucatorii de fotbal sunt de asemenea expusi la rupture musculare ale muschilor coapsei sau gambei.
Fracturile de stress pot aparea atunci cand osul devine slab prin suprasolicitare. Deseori este dificil sa se diferentieze fracturile de stress de leziuni ale tesutului moale.
Daca prezentati durere in orice parte a extremitatii inferioare si aceasta nu se amelioreaza dupa cateva zile de repaus, trebuie sa consultati de indata un medic pentru a determina daca suferiti de o fractura de stress.

Accidentari ale membrelor superioare

Leziuni ale membrelor superioare pot aparea atunci cand sportivii cad pe un membru superior intins sau prin contacte directe intre jucatori. Aceste leziuni include entorse de pumn, fracture de pumn si luxatii de umar.

Cum se trateaza accidentarile in fotbal?

Participarea in intrecerile sportive ar trebui interzise pana cand leziunea este evaluate si tratata corespunzator. Majoritatea leziunilor sunt minore si pot fi tratate cu o perioada scurta de repaus, gheata si pozitie procliva. Toate leziunile survenite in acest sport ar trebui evaluate de catre un cadru medical adecvat.
Leziunile de suprasolicitare pot fi tratate printr-o perioada scurta de repaus, asta insemnand ca sportivul poate continua antrenamentele, dar sub o forma mai lejera. In multe cazuri, invingerea durerii poate fi daunatoare, in mod special in fracturile de stress sau leziunile ligamentare (inseosebi ligamentul incrucisat anterior). Adresati-va doctorului dumneavoastra pentru un diagnostic correct si pentru tratamentul oricarei accidentari care nu trece dupa o perioada scurta de cateva zile de pauza. Ar trebui sa reveniti pe teren numai cand ati primit o aprobare de la medicul dumneavoastra.

Cum pot fi prevenite accidentarile in fotbal?

  • Efectuati cate un examen medical inaintea fiecarui sezon sportive
  • Purtati crampoane corespunzatoare si aparatoare de gamba
  • Luati la cunostinta conditiile terenului de joc la fiecare meci
  • Folositi mingi sintetice de dimensiuni corespunzatoare â mingile de pielea pot acumula apa, crescand astfel in greutate si devenind periculoare, in special in timpul loviturilor de cap
  • Fiti atenti la portile mobile care pot cadea pe jucatori si solicitati bare fixe de cate ori aveti ocazia
  • Hidratati-va corespunzator, daca asteptati sa va fie sete ca sa beti apa, nu veti avea parte de o hidratare adecvata
  • Fiti atenti la conditiile metereologice, indeosebi vremea excesiv de calda sau prea umida
  • Mentineti un program de fitness adecvat
  • Evitati leziunile de suprasolicitare
  • Discutati cu un cadru medical corespunzator daca aveti intrebari despre diverse accidentari sau legate de strategiile de preventie.

PREVENTIA ACCIDENTARILOR IN TENIS

Tenisul reprezinta unul dintre cele mai populare jocuri cu racheta, fiind jucat la nivel mondial. Un numar mare de turnee de tenis profesionist pot conduce la leziuni de suprasolicitare. Pentru jucatorii de tenis necompetititvi, antrenamentele fizice necorespunzatoare, cat si o tehnica gresita vor conduce tot la leziuni de suprasolicitare. Desi leziunile de suprasolicitare reprezinta o mare pondere a leziunilor din tenis, vestea buna e ca aceste leziuni pot fi prevenite cu unele modificari de tehnica.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de accidentari in tenis?

2/3 din accidentarile din tenis se datoreaza suprasolicitarii, restul de 1/3 fiind reprezentat de leziuni traumatice sau evenimente acuta. Leziunile de suprasolicitare afecteaza in primul rand umerii, pumnii si coatele.

Care sunt cele mai frecvente leziuni in tenis si cum se trateaza acestea?

Cotul tenismenului

Reprezinta cea mai frecventa patologie din tenis, reprezentand o suprasolicitare a muschilor care extind pumnul. Este, de asemenea, muschiul cel mai folosit atunci cand mingea de tenis intra in contact cu racheta. Intarirea corespunzatoare a acestui muschi sau a altor muschi din preajma acestuia, impreuna cu o rutina de incalzire regulate, vor scadea rata de aparitie a cotului tenismenului. Atentia catre detalii tehnice precum marimea grip-ului sau tehnica corespunzatoare pot, de asemenea, sa previna aceasta patologie.

Leziuni ale umarului

Leziuni de suprasolicitare ale umarului apar de obicei datorita unei conditii proaste si a unei forte scazute a coafei rotatorilor. Coafa rotatorie ajuta la pozitionarea corecta a articulatiei umarului. Atunci cand aceasta este afectata, exista un âjocâ al capului humeral in cavitatea glenoida a scapulei, iritand astfel tesuturile. Tendonul bursei poate devein inflamat si doare. Astfel, vor aparea dureri, in special in momentul in care jucatorul serveste. Daca durerea persista, aceasta poate interfere cu somnul si cu alte activitati zilnice.
Flexia si extensia articulatiei pumnului impotriva unei rezistente usoare de 3 sau 4 ori pe saptamana poate ajuta in reducerea durerii si scade rata de accidentari.

Fracturi de stres

20% din jucatorii tineri (minori) sufera fracture de stress, comparative cu 7,5% la jucatorii profesionisti de tenis. Fracturile de stress sunt rezultatul unor antrenamente prea rapide. Atunci cand muschii obositi, stresul aplicat oaselor este marit. Daca acest lucru se intampla repede, osul nu se poate adapta sufficient de rapid pentru a acomoda stresul si se rupe. Aceste âruptureâ sunt de obicei mici âsparturiâ in os, ce provoaca dureri, si nu sunt fracture propriu zise, cu sau fara deplasare. Fracturile de stress pot surveni la nivelul gambei (tibie sau fibula) sau la nivelul piciorului (osul navicular sau oasele metatarsiene).
Aceste leziuni pot fi prevenite cu o incalzire corespunzatoare si printr-o incaltaminte potrivita.

Rupturile musculare

Rupturile musculare se produc, de obicei, prin miscari rapide si bruste. O incalzire buna, urmata de un stretching adecvat poate scadea numarul de rupture musculare. Aceasta incalzire va include jogging, sarituri de pe loc sau mersul cu bicicleta la intensitate scazuta. Strechingul adecvat ar trebui sa se realizeze intr-o maniera lenta si deliberata. Pastrati pozitia de stretching pentru cel putin 30 secunde. Cele mai bune miscari de stretching sun stretchingurile active, precum fandarile sau rotatiile bratelor. Un stretching corespunzator ar trebui sa dureze cel putin 5 minute.

PREVENTIA ACCIDENTARILOR IN BASCHET

Baschetul a fost introdus pentru prima data lumii in 1891 de catre Dr James Naismith, folosind o minge de fotbal si doua cosuri. Baschetul zilelor noastre, prin viteza si contactele fizice care le implica, rareori se mai aseamana cu sportul original. Odata cu ritmul rapid al baschetului modern creste insa si riscul accidentarilor, statistica fiind ca annual au loc circa 1,6 milioane de accidentari in baschet.

Ce tipuri de leziuni sunt cele mai frecvente in baschet?

  • Entorse de glezna
  • Contuzii de degete
  • Leziuni ale genunchiului (leziuni LIA, leziuni menisc, leziuni cartilaginoase)
  • Echimoze profunde ale coapselor
  • Fracturi de antepicior

Cum sunt tratate leziunile din baschet?

Entorse de glezna

Tratamentul entorselor de glezna include repaus, gheata, compresie si pozitie procliva (RICE).
Nevoia efectuarii de investigatii radiologice si evaluarea de catre un doctor specializat este determinata de la caz la caz si depinde severitatea si localizarea durerii. Durerea si edemul pot necesita investigatii suplimentare. O accidentare la nivelul glezne, la un copil, poate reprezenta o simpla entorsa de glezna sau poate implina metafizele implicate in crestere de la nivelul gleznei si trebuie sa fie evaluate de catre un doctor specializat.

Contuzii de degete

Aceste accidentari se produc atunci cand mingea de baschet intra in contact cu capatul degetelor si provoaca edeme semnificative ale articulatiilor implicate. Aplicarea de gheata si bandajarea degetelui accidentat cu degetul alaturat poate furniza o scadere a intensitatii durerii si ii poate permite sportivului sa se intoarca pe teren. Daca durerea si edemul persista, sportivul trebuie evaluat suplimentar de catre doctor, care ii va recomanda in primul rand o examinare radiologica.

Leziuni ale genunchiului

Baschetul imprica miscari specifice care pot supune ligamentele si meniscurile unui risc de accidentare. Leziuni ale ligamentului colateral medial se produc cel mai frecvent secundar unei lovituri in compartimentul extern al genunchiului si sunt tratate, de obicei, cu gheata, orteza si o intoarcere graduala la activitatea sportiva.
O leziune a ligamentului incrucisat anterior reprezinta o accidentare mult mai severa si se produce, cel mai frecvent, atunci cand se produce o schimare abrupta a directiei si aterizarii unei sarituri. Desi rupturile ligamentului incrucisat anterior se produc indeosebi catre sfarsitul sezonului competitive, ce necesita interventie chirurgicala reparatorie, tehnicile curente ii permit sportivului sa se intoarca la activitatea sportiva urmatorul sezon.

Echimoze profunde ale coapselor

Tratamentul include repaus, gheata, compresie si pozitie procliva.

Fracturi de stress

Fracturile de stres pot aparea in urma antrenamentelor excesive. Fracturile de stress apar in baschet, cel mai frecvent, la nivelul antepiciorului sau tibiei. Odata diagnosticata fractura, se recomanda o perioada de imobilizare, contraindicandu-se incarcarea. Intoarcerea in competitiile sportive se va petrece numai atunci cand fractura s-a vindecat complet iar sportivul nu mai resimte durere sub nicio forma.

Cum pot fi prevenite accidentarile in baschet?

  • Efectuati cate un examen medical inaintea fiecarui sezon sportive
  • Hidratati-va corespunzator â daca asteptati sa va fie sete ca sa beti apa, nu veti avea parte de o hidratare adecvata
  • Fiti atenti la conditiile metereologice, indeosebi vremea excesiv de calda sau prea umeda
  • Mentineti un program de fitness adecvat
  • Dupa o perioada de inactivitate, reintoarcerea pe teren ar trebui sa se produca gradual, sportivul incepand prin exercitii menite sa imbunatateasca conditia fizica, forta si agilitatea sportivului
  • Evitati leziunile de suprasolicitare
  • Discutati cu antrenorul dumneavoastra despre programele de preventie in rupturile LIA si incorporate aceste exercitii in exercitiile regulate de incalzire
  • Sportivul ar trebui sa se intoarca pe terenul de sport numai atunci cand acest lucru a fost autorizat de catre un medic specializat.

PREVENTIA ACCIDENTARILOR IN CICLISM

Incepand cu anii 1800, atunci cand au aparut primele bicicletele, ciclismul a devenit un mijloc popular de naveta, recreatie, exercitii si sport. Astazi, sunt aproximativ 80 milioane de ciclisti in Statele Unite. Studiile arata ca un numar mare din acesti ciclism intampina problem fizice: 48% prezinta probleme la nivelul gatului, 42% problemele la nivelul genunchiului, 36% in zona inghinala, 31% la nivelul mainilor si 30% acuza simptomele in regiunea spatelui. Indiferent de motivul folosirii bicicletei, tinerii pot urmari niste principii simple pentru a evita accidentarile specific ciclismului.

Care sunt cele mai frecvente accidentari in ciclism si cum pot fi prevenite acestea?

Durerile de genunchi

Genunchiul este cel mai frecvent loc al leziunilor de suprasolicitare ce apar in ciclism. Sindromul patelo-femural (genunchiul ciclistului), tendinita rotuliana si cvadricipitala, sindromul de plica medial si sindromul tractului ilio-tibial sunt cateva dintre leziunile ce pot aparea in acest sport. Primele 4 patologii provoaca dureri la nivelul rotulei, in timp ce ultima patologie rezulta in dureri in afara zonei genuchiului.

Traumatisme cranio-cerebrale

Una dintre cele mai frecvente leziuni pe care le pot suferi ciclistii este reprezentata de traumatismul cranio-cerebral. Folosirea unei casti de protective pot reduce acest risc cu pana la 85%.

Dureri de gat/spate

Cel mai frecvent, ciclistii vor resimti dureri la nivelul gatului, care apar atunci cand acestia vor merge in aceeasi pozitie pe distante lungi. O modalitate usoara de a evita aceasta durere este de a exersa miscari de ridicari de umeri sau exercitii de stretching ale gatului pentru a ameliora tensiunea de la nivelul gatului. O postura gresita poate, de asemenea, provoca dureri in regiunea spatelui. Daca ghidonul este pozitionat prea jos, ciclistii vor fi nevoiti sa-ti arcuiasca spatele, determinand astfel o incordare a muschilor spatelui si gatului. Exercitii de stretching ale acestor muschi vor creste flexibilitatea, facand astfel mai usoara mentinerea unei posture corecte.

Dureri si amorteli la nivelul pumnului/antebratului

Ciclistii ar trebui sa mearga cu cotul usor flexat (niciodat cu bratele blocate sau extensie complete). Atunci cand acestia se lovesc de denivelarile de pe sosea, coturile indoile vor absorbi socul. De asemenea, schimbarea pozitiei mainilor va reduce durerea si amortelile. Doua dintre cele mai commune patologii intalnite in ciclism, paralizia ciclistului si sindromul de tunel carpian, pot fi prevenite prin alternarea presiunii din interiorul palmelor in exteriorul acestora, fiind in acelasi timp foarte atenti ca pumnii sa nu coboare sub nivelul ghidonului. De asemenea, folosirea manusilor de protectie si stretchingul mainilor inainte de a ne sui pe bicicleta vor ajuta ciclistul sa preintampine aceste patologii.

Probleme urogenitale

O acuza comuna pe care ciclistii masculine o acuza este reprezentata de neuropatia pudentala, care consta in amorteli sau durere la nivelul zonei genitale sau rectale. Cel mai frecvent este provocata de compresia alimentarii cu sange in zona genitala. O sa mai lata, modificarea inclinarii seii sau folosirea unor pantaloni scurti speciali cu protective vor ajuta in diminuarea presiunii.

Parestezii la nivelul piciorului

Patesteziile si amortelile de la nivelul piciorului reprezinta plangeri frecvente pe care ciclistii le acuza. Cel mai frecvent, acestea sunt determinate de o intaltamintea prea mica sau stramta.

Cand ar trebui sa caut ajutorul unui medic specializat?

Orice leziune care este insotita de sangerare, dureri severe, pierderea sensibilitatii sau slabiciune excesiva ar trebui consultata de catre un doctor avizat. Alte dureri, determinate de suprasolicitare sau leziuni usoare pot fi tratate prin repaus si medicatie antialgica. Edemul si durerea pot fi tratate prin alternarea aplicatiilor locale reci cu calde.

PREVENTIA ACCIDENTARILOR IN ARTELE MARTIALE

Artele martiale prezinta o modalitate de exercitii si sport la nivel global. Dupa fotbal, judo-ul este cel mai practicat sport din lume. Exista sute de stiluri diferite de arte martiale, fiecare cu diversitatea lui mecanica, filozofica, culturala si geografica. In Statele Unite, se estimeaza ca 8 milioane de locuitori practica arte martiale, Tae kwon do si Karate fiind cele mai populare.

Care sunt cele mai frecvente accidentari in artele martiale?

Artele martiale pot provoca o gama larga de accidentari. Tipul de leziuni depinde in primul rand de stilul artelor martiale. Multe forme de arte martiale sunt fara contact si pot rezulta in leziuni de suprasolicitare. Sporturile de contact variaza prin tehnica, reguli si echipamentul de protectie folosit, de acesti factori depinzand accidentarilor si rata accidentarilor.

Comotii cerebrale

Simptomele pot include dureri de cap, ameteli, stare de greata, probleme de echilibru, probleme de concentrare si de memorie. Simptomele pot dura de la cateva minute la zile, saptamani, luni sau chiar mai mult in cazurile mai speciale. Artele martiale care pun accentul pe lovituri si aruncari pot provoca mai degraba comotii. Orice sportiv care prezinta simptome de comotie trebuie sa fie pus pe banca si evaluat de un medic specialist. Acestia vor reveni la activitatea sportiva numai dupa ce au fost admisi de catre un medic specializat.

Cap/ochi/urechi/nas

Loviturile si agatarile pot provoca leziuni minore precum taieturi, vanatai sau laceratii. De asemenea, pot aparea leziuni mai severe, cum sunt fracturile osoase, ale fetei sau ale craniului si alte leziuni semnificative ale gurii sau dintilor. Frecventa acestor accidentari poate fi diminuata prin antrenamente corespunatoare si prin folosirea unui echipament de protectie adecvat.

Gat

Leziunile cele mai frecvente la nivelul gatului sunt vanataile si abraziunile. Cu toate acestea, unele forme de arte martiale, precum jujitsu sau judo, permit tehnici de sufocare, astfel intalnindu-se si pierderi de cunostinta. Este important sa intelegem riscurile pe care le presupun fiecare stil de arte martiale astfel incat sa stim cum sa le preintampinam, in primul rand printr-o supraveghere corespunzatoare.

Extremitati

Leziunile de la nivelul extremitatilor pot include taieturi, vanatai, entorse sau intinderi musculare. Fracturile si luxatiile sunt mai putin frecvente, aparand indeosebi in stilurile care folosesc tehnici de aruncare. Accidentarile pot fi diminuate printr-o supraveghere adecvate si prin utilizarea unor tehnici corespunzatoare.

Pielea

Taieturile sunt foarte frecvente in artele martiale. Sportivii care participa in sporturi de contact sunt susceptibili sa faca infectii ale pielii. Aceste leziuni trebuie evaluate si tratate de catre un medic specializat

Cum pot fi prevenite accidentarile in artele martiale?

  • sustineti un examen medical specializat inainte de participarea la competitiile sportive
  • atunci cand va alegeti stilul de arte martiale pe care vreti sa-l practicati, documentati-va despre riscurile la care va supuneti inainte de a lua o decizie in legatura cu stilul
  • toate antrenamentele ar trebui supravegheate de catre un antrenor experimentat
  • executati exercitii de incalzire
  • folositi un echipament de protectie corespunzator

PREVENTIA ACCIDENTARILOR IN DANS

Majoritatea oamenilor nu se duc cu gandul la sport atunci cand e vorba de dans, insa solicitarile fizice pe care un dansator le resimte sunt la fel de mari ca la un fotbalist de performanta, fiind la fel de susceptibili ca acestia la accidentari. Majoritatea dansatorilor profesionisti isi incep activitatea la 5-6 ani, acestia, prin miscarile rebetante si solicitanta ce necesita o flexibilitate marita, forta si anduranta, fiind canditati ideali de accidentare prin leziuni de suprasolicitare.

Care sunt cele mai frecvente accidentari ce pot surveni in dans?

In principal, majoritatea leziunilor ce apar in dans sunt provocate mai degraba prin suprasolicitare, decat in urma unor evenimente traumatice. Aceste leziuni se petrec, in majoritatea cazurilor, la nivelul piciorului, gleznei, gambei distale si soldului. Piciorul, glezna si gamba distala sunt predispuse la o varietate de leziuni, incluzand aici fracturile de stres, leziuni de tendoane, entorse si intinderi musculare. Frecventa acestor leziuni creste proportional cu varsta, astfel, este deosebit sa important sa subliniem ce pot face dansatorii tineri astfel incat sa preintampine aparitia acestor accidentari.

Cum sunt provocate accidentarile in dans?

Orice accidentare care este insotita de sangerare, dureri severe, pierderea sensibilitatii sau slabiciune ar trebui sa fie consultata de catre un medic specialist. Alta dureri provocate de suprasolicitare sau accidentari usoare pot fi tratate prin repaus si medicatie antiinflamatorie/antialgica. Edemul local si durerea pot fi, de asemenea, tratate corespunzator prin alternarea aplicatiilor reci cu cele calde.

Dansatorii sunt expusi la o serie de factori de risc de accidentare. Cele mai frecvente probleme care pot provoca accidentari in dans sunt reprezentate de:
  • tipul de dans practicat si frecventa cursurilor, repetitiilor si a reprezentatiilor
  • durata antrenamentelor
  • conditii de mediu precum podele dure sau sali de repetitii fara caldura
  • tipul de echipament folosit, punandu-se aici accent in primul rand pe incaltaminte
  • postura dansatorului
  • antecedente de accidentari
  • deviciente nutritionale

Cum pot fi prevenite accidentarile in dans?

Printr-o serie de pasi simpli si printr-o munca in echipa formata din parinti, antrenori si medici specialisti, dansatorii pot preveni foarte usor leziunile ce pot surveni in acest sport.

Dansatorii ar trebui sa tina cont de o serie de principii pentru a preveni accidentarile:

  • trebuie sa poarte o imbracaminte si incaltaminte adecvata
  • trebuie sa bea cantitati considerabile de lichide
  • trebuie sa resiste tentatiei de a dansa si a continua antrenamentele in ciuda durerii
  • trebuie sa fie foarte atenti la o tehnica corecta de executare a miscarilor de dans
  • trebuie sa-si cunoasca limitele si sa nu incerce prea multe intr-un timp scurt
  • trebuie sa execute exercitii de incalzire corespunzatoare

Supravegherea parintilor

Parintii joaca un rol important in preventia accidentarilor din sport. In primul rand, acestia trebuie sa fie atenti sa nu-si incurajeze copii sa progreseze la un nivel de antrenament neconcortant cu varsta acestora. De exemplu, in balet, acestia nu trebuie sa exerseze manevre de genul âtehnica pointeâ pana cand piciorul si glezna acestora nu au dezvoltat suficienta forta cat sa sustina intreaga greutate a corpului. Varsta de 12 ani este acceptata ca fiind suficienta, dar forta si maturitatea sunt mult mai importante decat varsta.
In al doilea rand, parintii trebuie sa fie atenti la modificarile psihologice pe care copiii lor le-ar putea prezenta odata cu dorinta de a progresa in acest sport. Tulburarile de nutritie, menstruatiile neregulate si perfectionismul contra-productiv sunt cateva dintre problemele cu care un dansator s-ar putea confrunta in cariera sa. Parintii ar trebui sa observa aceste probleme si sa le combata inainte ca acestea sa devina cu adevarat problematice.

Instructie corespunzatoare

Primul rand de aparare in preventia accidentarilor in reprezinta antrenorii. Acestia, inca de la primele lectii, trebuie sa asigure un mediu de calitate in care studentii sa nu se teama sa impartaseasca faptul ca sunt accidentati si au nevoie de o pauza. De asemenea, acestia ar trebui instruiti corespunzator in legatura cu importanta incalzirii, echipamentului corespunzator si la ce moment, fie ca e vorba de maturitate, fie de varsta, este adecvat ca dansatorul sa progreseze la un nivel de dans superior.

Ingrijiri medicale si screening

Medicii specialist joaca un rol important, nu doar in tratarea si reabilitarea accidentarilor, ci si in prevenirea acestora. Acestia pot initia programe de screening prin care sa identifice potentialele probleme si sa previna aparitia acestora. Orice dansator ar trebui sa revina la activitate numai cu avizul unui doctor specializat.

PREVENTIA ACCIDENTARILOR IN GIMNASTICA

In fiecare an, mai bine de 86 000 de accidentari survenite in gimastica sunt tratate in spitale, cabinete medicale, clinici de specialitate sau servicii ambulatorii de chirurgie. Gimnastii trebuie sa fie in permanenta pregatiti pentru munca fizica si emotionala riguroasa pe care sportul le solicita. Odata cu complexitatea exercitiilor creste si riscul potential de accidentare. Cele mai frecvente accidentari au loc la nivelul gleznelor, picioarelor, zonei lombare, genunchilor, pumnilor si mainilor, deoseori prin suprasolicitare. Leziunile sunt rareori severe, dar daca sunt netratate, pot conduce la dureri cronice sau fracturi osoase.

Care sunt cele mai frecvente accidentari in gimnastica?

Leziunile de umar, cot si pumn sunt foarte frecvente in gimnastica, si includ:
  • leziuni SLAP
  • luxatii scapulo-humerare
  • entorse de pumn

Cele mai frecvente leziuni ce survin la nivelul membrelor inferioare au loc la nivelul genunchilor sau gleznelor. Leziunile membrelor inferioare rezulta in primul rand in urma aterizarilor, si pot include:
  • leziuni ligament incrucisat anterior (LIA)
  • leziuni ale tendonului lui Achille
  • leziuni ale zonei lombo-sacrate

Care sunt cele mai frecvente leziuni si cum sunt tratate acestea?

Leziunile SLAP pot surveni in timpul oricarui exercitiu de gimnastica, dar specialistii la bara si inele sunt in primul rand vulnerabili. Sunt caracterizate de durere, care pe moment trece, insa are tendinta de a reaparea odata cu reluarea activitatii sportive. Investigatia RMN este de electie si pune diagnosticul cu certitudine.

Entorse de pumn

In gimnastica, incheieturile mainii sunt supuse la forte care pot depasi de doua ori greutatea corpului. Primul pas in tratarea entorselor de pumn este diminuarea volumului de munca, tratamentul simptomatic al durerilor si participarea numai in activitatile care nu provoaca durere. Dupa o astfel de patologie, gimnastul nu ar trebui sa mai aplice presiune pe articulatie timp de 6 saptamani. Daca gimnastul resimte durere si in activitatile curente, este indicata imobilizarea intr-o orteza sau o atela antebrahio-palmara.

Rupturi LIA

Rupturile ligamentului incrucisat anterior se produc in momentul in care gimnastul aterizeaza âdevremeâ sau genunchiul este supra-rotat in timpul rostogolirilor sau salturilor.
In momentul accidentarii, sportivul poate auzi sau resimti o mica pocnitura, urmata de instalarea unui sindrom inflamator sever in orele urmatoare rupturii. Diagnosticul de certitudine se pune cu ajutorul RMN-ului. La fel ca in orice sport, singura solutie de intoarcerea la activitatea sportiva este reprezentata de reconstructia ligamentului.

Leziuni ale tendonului lui Achille

Gimnastii pot prezenta o paleta larga de patologii la nivelul tendonului lui Achille, ca o consecinta a stresului provocat de sariturile si aterizarile repetate.
Tendinita achilleana se poate manifesta prin dureri usoare, accentuate de sarituri si aterizari. Tratamentul trebuie sa conste in primul rand in fizioterapie, exercitii de stretching, modificarea activitatilor si exercitii ale gambei. Imobilizarea pentru o perioada de 7-10 zile poate fi benefica in cazul unor simptome severe.

Leziuni la nivelul piciorului si a gleznei

Accidentarile la nivelul gleznei si a piciorului sunt frecvente in gimnastica. Leziunile acute sunt reprezentate de entorse care pot varia de la usoare la severe. Edemul, echimoza si durerea sunt semne unei entorse mai severe. Entorsele usoare sunt insotite in mod tipic de dureri usoare, localizate doar de o parte a articulatiei, neinsotite de sindrom inflamator local. Entorsele usoare permit intoarcerea la activitatea sportiva dupa o saptamana de repaus, daca pacientul nu mai prezinta durere sau schiopateaza in momentul mobilizarii. Imobilizarea intr-o orteza poate ajuta la recuperarea, in acelasi timp, reducand riscul unei reaccitendari. Entorsele severe trebuie evaluate de un medic specializat. Durerea cronica de glezna si entorsele repetate sunt ingrijoratoare si necesita o evaluare inainte de a continua activitatea sportiva.

Cum putem preveni accidentarile in gimnastica?

Multe dintre accidentarile din gimnastica pot fi prevenite prin urmarea unor ghiduri de antrenament, prin folosirea unui echipament se siguranta si prin incorporarea urmatoarelor sfaturi:
  • purtati tot echipamentul de siguranta necesar indiferent ca va antrenati sau participati la competitii sportive â echipamentul special va inclde aparatoare de pumn, glezniere, cotiere, incaltaminte speciala
  • nu continuati exercitiile daca resimtiti durere â consultati doctorul si urmati intocmai intructiunile acestuia
  • asigurati-va ca primul ajutor este prezent la toate antrenamentele si competitiile
  • inspectati echipamentul ca sa va asigurati ca se prezinta intr-o stare functionala buna
  • incalziti-va cu exercitii de aerobic usoare inainte de a incepe antrenamentele uzuale

Centrokinetic este locul in care vei gasi raspunsuri si solutii clare pentru problemele de motricitate. Clinica dedicata afectiunilor osteoarticulare este impartita in urmatoarele departamente specializate:

  • Ortopedie, departament compus dintr-o echipa de medici ortopezi extrem de experimentata, specializati in traumatologie sportiva.
  • Ortopedie pediatrica, unde sunt tratate afectiunile sportive ale copiilor (leziuni ligamentare si de menisc), deformarile coloanei (scolioza, cifoza, hiperlordoza) si cele ale picioarelor (hallux valgus, hallux rigidus, picior var equin, picior plat valg, picior cav).
  • Neurologie,  ce dispune de un departament ultraperformant, unde sunt efectuate consultatii, electroencefalograme (EEG) si electromiografii (EMG). 
  • Recuperare medicala pentru adulti si copii, departament specializat in recuperarea sportivilor de performanta, in afectiunile coloanei vertebrale, in recuperarea copiilor cu afectiuni neurologice si traumatice. Experienta noastra este extrem de bogata, tratand peste 5000 de sportivi de performanta.
  • Imagistica medicala, clinica fiind dotata cu ecograf si RMN, aparate performante dedicate afectiunilor musculoscheletale, si completata de un radiolog experimentat: Dr. Cosmin Pantu, specializat in imagistica musculo-scheletala.
  • Reumatologie, departament complet care se ocupa cu diagnosticarea, tratarea si recuperarea bolnavilor cu afectiuni nechirurgicale ale aparatului locomotor. 
  • Chirurgie vasculara, departament supraspecializat in diagnosticarea si tratamentul bolilor sangvine, adica a arterelor, venelor si a vaselor limfatice.
  • Psihologie si logopedie. Afectiunile neurologice sau osteoarticulare pot avea un impact psihologic asupra pacientului, de aceea consideram ca vindecarea completa presupune focusarea noastra atat asupra problemei osteoarticulare, cat si asupra consecintelor psihologice.
  • Neurofeedback. Aceasta metoda revolutionara te ajuta sa-ti imbunatatesti concentrarea, sa reduci anxietatea si sa dobandesti un echilibru emotional, toate printr-un proces simplu si interactiv.

Afla noutatile urmarind conturile de Facebook, Instagram si YouTube ale clinicii Centrokinetic.



programare

PROGRAMEAZA-TE PENTRU O CONSULTATIE

Pentru ca orice tratament in clinica noastra este bazat pe un diagnostic si se face sub urmarire medicala, pentru evaluarea permanenta a evolutiei.
 
INFO: Clinica Centrokinetic nu colaboreaza cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

PROGRAMEAZA-TE

PROGRAMEAZA-TE
LA O CONSULTATIE

Vezi aici modalitatile de programare si localizarea clinicii


PROGRAMARE

CELE MAI NOI ARTICOLE

moti-physio
Moti Physio
ecografie-doppler-renala
Ecografia Doppler Renala
durerea-de-la-semnal-de-alarma
Durerea – de la semnal de alarma la solutii moderne de recuperare

MEDICI
BUCURESTI

DR. ALEXANDRU CRINTEA DR. ALEXANDRU CRINTEA
Medic primar ortopedie si traumatologie
DR. ANDREI BOGDAN DR. ANDREI BOGDAN
Medic primar ortopedie - traumatologie
DR. CATALIN GICAN DR. CATALIN GICAN
Medic primar ortopedie si traumatologie
DR. ADRIAN POJOGA DR. ADRIAN POJOGA
Medic primar ortopedie si traumatologie
DR. HORATIU ZORILA DR. HORATIU ZORILA
Medic primar ortopedie si traumatologie
Dr. Jalba Bogdan Alexandru Dr. Jalba Bogdan Alexandru
Medic primar ortopedie si traumatologie
DR. PAUL NASTASE DR. PAUL NASTASE
Medic primar ortopedie si traumatologie
Dr. Mihai Rata Dr. Mihai Rata
Medic primar ortopedie si traumatologie
DR. RAZVAN OLARU DR. RAZVAN OLARU
Medic primar ortopedie-traumatologie
DR. ALEXANDRU POLL DR. ALEXANDRU POLL
Medic primar ortopedie-traumatologie
DR. LIVIU BADICA DR. LIVIU BADICA
Medic primar ortopedie-traumatologie
DR. ONUT CIPRIAN DR. ONUT CIPRIAN
Medic specialist ortopedie - traumatologie
DR. LUCIAN STANCIU DR. LUCIAN STANCIU
Medic specialist ortopedie
DR. GEORGE CIOBOTARU DR. GEORGE CIOBOTARU
Medic specialist ortopedie - traumatologie
Dr. Claudiu Virban Dr. Claudiu Virban
Medic specialist ortopedie si traumatologie
Mohammed Algayyim Mohammed Algayyim
Medic specialist ortopedie si traumatologie
Dr. Oana Alina Humeniuc Dr. Oana Alina Humeniuc
Medic specialist ortopedie si traumatologie
DR. ORLANDO MARINESCU DR. ORLANDO MARINESCU
Chirurgie si ortopedie pediatrica
DR. ALEXANDRU HERDEA DR. ALEXANDRU HERDEA
Medic specialist Ortopedie Pediatrica
DR. CATALIN NAHOI DR. CATALIN NAHOI
Medic primar ortopedie pediatrica
DR. CRISTINA BARBU DR. CRISTINA BARBU
Medic Specialist Ortopedie Pediatrica
DR. DUSCA ANDREI DR. DUSCA ANDREI
Medic specialist ortopedie pediatrica
DR. ANDREEA STRATILA DR. ANDREEA STRATILA
Medic Specialist Ortopedie Pediatrica
DR. ALBERT STANCIU DR. ALBERT STANCIU
Medic primar Ortopedie Pediatrica
DR. GEORGIANA TACHE DR. GEORGIANA TACHE
Medic primar recuperare medicala
DR. EDIS MUSTAFA DR. EDIS MUSTAFA
Medic primar in reabilitare medicala
DR. ADINA MATEI DR. ADINA MATEI
Medic Specialist in recuperare medicala
DR. RENATA CZEGO DR. RENATA CZEGO
Medic specialist recuperare medicala
DR. LUNGU ADRIAN DR. LUNGU ADRIAN
Medic specialist recuperare medicala
DR. SIMONA FATULESCU DR. SIMONA FATULESCU
Medic primar recuperare
DR. VICTORITA SUCIU DR. VICTORITA SUCIU
Medic primar recuperare medicala
DR. MIHAELA PARNIA DR. MIHAELA PARNIA
Medic specialist recuperare medicala
DR. ANA MARIA MURESAN DR. ANA MARIA MURESAN
Medic Specialist in recuperare medicala
Dr. Georgiana Dila Sirbu Dr. Georgiana Dila Sirbu
Medic primar recuperare medicala
Dr. ALEXANDRU CRISTEA Dr. ALEXANDRU CRISTEA
Medic primar de recuperare medicala
DR. MATEI REBENCIUC DR. MATEI REBENCIUC
Medic Specialist in recuperare medicala
DR. BOGDAN ROTARU DR. BOGDAN ROTARU
Medic primar neurolog
DR. LAURENTIU SIMION DR. LAURENTIU SIMION
Medic specialist neurologie
DR. SIMONA MAN DR. SIMONA MAN
Medic specialist neurologie
DR. OANA CRISTIANA TACHE DR. OANA CRISTIANA TACHE
Medic Specialist Neurologie
DR. VADIM PALII DR. VADIM PALII
Medic primar neurochirurgie
DR. CRISTIAN TIBERIU FILIP DR. CRISTIAN TIBERIU FILIP
Medic specialist neurochirurgie
DR. RUXANDRA AURSULESEI DR. RUXANDRA AURSULESEI
Medic specialist neurologie pediatrica
DR. CRISTINA ANGHELESCU DR. CRISTINA ANGHELESCU
Medic specialist neurologie pediatrica
DR. COSMIN PANTU DR. COSMIN PANTU
Medic specialist Radiologie si Imagistica
DR. ECATERINA ILIE DR. ECATERINA ILIE
Medic Primar Reumatologie
DR. OANA ENACHE DR. OANA ENACHE
Medic specialist reumatologie
DR. ALIZZI KHALID DR. ALIZZI KHALID
Medic Specialist Reumatologie
DR. MARIUS TRANDAFIR DR. MARIUS TRANDAFIR
Medic primar reumatologie
DR. TABITA LUNGU DR. TABITA LUNGU
Medic specialist reumatologie
DR. LIANA IOANA MIHALCA DR. LIANA IOANA MIHALCA
Medic specialist reumatologie
DR. VALI MINCIUNA DR. VALI MINCIUNA
Medic primar urologie
DR. PETRU STEGARESCU DR. PETRU STEGARESCU
Medic Specialist Urologie
DR. CRISTINA NEAGU DR. CRISTINA NEAGU
Medic Primar Chirurgie Vasculara
DR. RALUCA POPA DR. RALUCA POPA
Medic Primar Chirurgie Vasculara
DR. LUIZA VASILE DR. LUIZA VASILE
Medic Specialist Chirurgie Vasculara
Dr. DACIANA ISPIR Dr. DACIANA ISPIR
Health Coach
BEATRICE ANGHELINA BEATRICE ANGHELINA
Psiholog Clinician Logoped

MEDICI
CLUJ-NAPOCA

Dr. Horea Benea Dr. Horea Benea
Medic primar ortopedie traumatologie
DR. RARES OPRIS DR. RARES OPRIS
Medic primar ortopedie traumatologie
Dr. Horatiu Badiu Dr. Horatiu Badiu
Medic primar ortopedie traumatologie
Dr. Ciprian Bota Dr. Ciprian Bota
Medic specialist ortopedie si traumatologie
DR. DUMITRU LOZAN DR. DUMITRU LOZAN
Medic specialist ortopedie - traumatologie
DR. ALINA GROSU DR. ALINA GROSU
Medic specialist ortopedie si traumatologie
DR TEODORA NEAGOE DR TEODORA NEAGOE
Medic specialist ortopedie - traumatologie
Asist. Univ. DR. DAN CRISTIAN Asist. Univ. DR. DAN CRISTIAN
Medic Specialist Ortopedie Pediatrica
DR. FILIP ZISU DR. FILIP ZISU
Medic specialist ortopedie - traumatologie
Dr. Nicoleta Stoica Dr. Nicoleta Stoica
Medic primar recuperare medicala
Dr. Andreea Sabou Dr. Andreea Sabou
Medic primar recuperare medicala
Dr. Larisa Condurovici Dr. Larisa Condurovici
Medic specialist recuperare medicala
DR. CRINA ILIES DR. CRINA ILIES
Medic specialist recuperare medicala
DR. KRISTINA MOLDOVAN DR. KRISTINA MOLDOVAN
Medic specialist Medicina fizica si de Reabilitare
DR. TEODORA MIRON DR. TEODORA MIRON
Medic specialist recuperare medicala
DR. ALEXANDRA STROIA DR. ALEXANDRA STROIA
Medic Specialist in recuperare medicala
DR. ANDREEA BULIGA DR. ANDREEA BULIGA
Medic Specialist in recuperare medicala
Dr. Octavian Holban Dr. Octavian Holban
Medic specialist neurologie
DR. EMANUEL CHETAN DR. EMANUEL CHETAN
Medic primar neurologie
DR. BENI LEHEL DR. BENI LEHEL
Medic specialist neurochirurgie
DR. IMELDA DEZMIREAN DR. IMELDA DEZMIREAN
Medic Specialist Neurologie
DR. ZSOFIA NEMETI DR. ZSOFIA NEMETI
Psiholog
Dr. Laura Oprita Dr. Laura Oprita
Medic specialist neurologie pediatrica
DR. IULIA JURCA DR. IULIA JURCA
Medic specialist Radiologie si Imagistica
Dr. Ioana Felea Dr. Ioana Felea
Medic primar reumatologie
Dr. Roxana Rosca Dr. Roxana Rosca
Medic specialist reumatologie
DR. ANAMARIA MARIAN DR. ANAMARIA MARIAN
Medic specialist reumatolog
DR. LIVIA PUSCAS DR. LIVIA PUSCAS
Medic specialist reumatolog
DR. ADRIAN GRIVEI DR. ADRIAN GRIVEI
Medic specialist urologie
Dr. Raul Sandor Dr. Raul Sandor
Medic specialist chirurgie vasculara
ANDREEA PAVEL ANDREEA PAVEL
Nutrionist Dietetician

MEDICI
BRASOV

CELE MAI CITITE ARTICOLE

PICIOARE UMFLATE
HERNIA DE DISC: TOT CE TREBUIE SA STII
DUREREA DE UMAR
TOT CE TREBUIE SA STII DESPRE SCOLIOZA LA ADULTI SI COPII
DUREREA DE SPATE
ARTROZA - CE ESTE, CAUZE, TRATAMENT SI SIMPTOME
GONARTROZA - CE ESTE, CUM SE MANIFESTA SI CUM O TRATAM
COXARTROZA: CAUZE, SIMPTOME SI METODE DE TRATAMENT
RUPTURA DE MENISC
TOTUL DESPRE POLIARTRITA REUMATOIDA

Asiguratori privati

Parteneriate

Copyright 2017 Centrokinetic
ANPC
ANPC