LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC

• Ce te asteapta la Centrokinetic?
• Ce este lupusul eritematos sistemic?
• Cat de grav este lupusul eritematos sistemic (LES)
• Cine poate fi afectat de lupus eritematos sistemic
• O gravida cu LES poate avea o sarcina normala?
• Cauzele lupusului eritematos sistemic
• Simptome
• Examene si teste
• Cand trebuie consultat medicul
• Tratament
• Complicatii posibile
• Nefrita lupica
• Prognosticul afectiunii

Ce te asteapta la Centrokinetic?

De cele mai multe ori, evaluarea pacientului este complexa, multidisciplinara, avand in vedere caracterul sistemic, generalizat al celor mai multe afectiuni reumatologice, de aceea Centrokinetic dispune de medici experimentati:

• Medici reumatologi: Dr. Allizi Khalid, Dr. Oana Enache, Dr. Ioana Felea, Dr. Roxana Rosca,
• Medici de recuperare: Dr. Tache Georgiana, si Dr. Edis Mustafa
• Medici ortopezi: Dr. Andrei Bogdan, Dr. Vlad Gican si Dr. Crintea Alexandru
• Medici radiologi: Dr. Pantu Cosmin si Dr. Ghiea Sorin
• Medici neurologi: Dr. Rotaru Bogdan si Dr. Simion Laurentiu
• Medic pentru boli de nutritie si metabolism: dr. Elian Viviana

Ce este lupusul eritematos?

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boala autoimuna. In aceasta afectiune, sistemul imunitar ataca in mod gresit tesutul sanatos. Poate afecta pielea, articulatiile, rinichii, creierul si alte organe. Nu exista un tratament pentru vindecarea lupusului, dar schimbarea stilului de viata poate ajuta la controlul bolii.

In acest articol, explicam cat de grav este lupusul eritematos sistemic, cine poate dezvolta afectiunea, care sunt cauzele si manifestarile bolii si cum se poate trata.

Cat de grav este lupusul eritematos sistemic (LES)

Severitatea LES poate varia de la usoara pana la potential fatala. Afectiunea se treateaza de un medic sau de o echipa de medici specializati in ingrijirea bolnavilor diagnosticati cu aceasta boala. Pacientii primesc ingrijire medicala adecvata, ingrijire preventiva si informatii care ii pot ajuta sa imbunatateasca semnificativ calitatea vietii.

Cine poate fi afectat de lupus eritematos sistemic

LES poate afecta persoane de toate varstele, inclusiv copiii. Cu toate acestea, femeile cu varste fertile (de la 15-44 ani) prezinta cel mai mare risc de a dezvolta LES. De fapt femeile indiferent de varsta prezinta un risc mai mare decat barbatii, dar care este cauza nu este foarte clar. Afectiunea este mai frecventa la femei decat la barbati cu un raport de aproape 10 la 1. De asemenea, in SUA, boala afecteaza mai multi afro-americani, asiatici, caraibieni africani si hispanici americani in comparatie cu caucazienii.

O gravida cu LES poate avea o sarcina normala?

Multe femei cu LES pot ramane insarcinate si pot da nastere unui copil sanatos. Un rezultat bun este mai probabil pentru femeile care primesc un tratament adecvat si nu au probleme cardiace sau renale grave. Cu toate acestea, prezenta anumitor anticorpi LES sau anticorpi antifosfolipidici creste riscul de avort spontan. Tocmai de aceea, gravidele diagnosticate cu lupus se considera ca au o sarcina „cu risc ridicat”, acest lucru inseamna in principal ca sarcina trebuie monitorizata cu atentie pe toata perioada acesteia, tocmai pentru a exista siguranta ca sarcina evolueaza in parametrii normali, iar mama si fatul sunt sanatosi.

Cauzele lupusului eritematos sistemic

Fiind o boala imuna, LES apare atunci cand sistemul imunitar ataca tesutul sanatos. Este foarte posibil ca lupusul sa rezulte dintr-o combinatie de genetica si mediu inconjurator. Acest lucru inseamna ca o persoana care prezinta genetic o predispozitie pentru lupus poate dezvolta boala atunci cand intra in contact cu un element din mediu care poate declansa afectiunea.

Cu toate acestea, cauza LES nu este cunoscuta. Potentialele cauze declansatoare ale afectiunii pot fi:

• lumina soarelui: expunerea la soare poate produce leziuni cutanate sau poate declansa un raspuns intern la persoanele sensibile.
• infectii: avand o infectie, aceasta poate declansa lupusul, sau poate provoca o recidiva in cazul anumitor persoane.
• medicamente: lupusul poate fi declansat de antibiotice sau de unele medicamente pe care pacientul le ia pentru tensiune arteriala. Persoanele care dezvolta lupus in urma unor tratamente medicamentoase isi pot imbunatati starea prin stoparea tratamentului.

Asadar, desi cauzele declansatoare ale LES nu sunt cunoscute in mod clar, acestea pot fi legate de factori precum:

• Genetici
• De mediu
• Hormonali
• Anumite medicamente

Simptome

Simptomele variaza de la o persoana la alta si pot veni si pleca. Toti cei cu LES au dureri articulare si edeme (umflaturi) la un moment dat. Unii dezvolta artrita. SLE afecteaza adesea articulatiile degetelor, mainilor, incheieturilor si genunchilor.

Alte simptome frecvente includ:

• Durere in piept la inspiratia profunda.
• Oboseala.
• Febra fara alta cauza.
• Disconfort general, neliniste sau senzatie de rau (stare de rau).
• Pierderea parului.
• Pierdere in greutate.
• Afte bucale.
• Sensibilitate la lumina soarelui.
• Eruptie cutanata - O eruptie „fluture†se dezvolta la aproximativ jumatate din persoanele cu LES. Eruptia se observa mai ales pe obraji si nas (dar poate fi si raspandita). Se inrautateste in lumina soarelui.
• Noduli limfatici umflati.

Alte simptome si semne depind de ce parte a corpului este afectata:

• Creierul si sistemul nervos - dureri de cap, slabiciune, amorteala, furnicaturi, convulsii, probleme de vedere si memorie, modificari ale personalitatii
• Tract digestiv - Dureri abdominale, greata si varsaturi
• Inima - probleme cu supapele, inflamatia muschilor inimii sau a captuselii inimii (pericard)
• Plaman - acumularea de lichid in spatiul pleural, dificultati de respiratie, tuse cu sange
• Piele - rani bucale
• Rinichi - Umflarea picioarelor
• Circulatie - cheaguri in vene sau artere, inflamatie a vaselor de sange, constrictie a vaselor de sange ca raspuns la frig (fenomen Raynaud)
• Anomalii ale sangelui, inclusiv anemie, numar scazut de celule albe din sange sau numar de trombocite

Unele persoane au doar simptome cutanate. Aceasta se numeste lupus discoid.

Examene si teste

Pentru a fi diagnosticat cu lupus, trebuie sa aveti 4 din 11 semne comune ale bolii. Aproape toate persoanele cu lupus au un test pozitiv pentru anticorpul antinuclear (ANA). Cu toate acestea, daca aveti un ANA pozitiv singur, nu inseamna ca aveti lupus.

In cadrul Centrokinetic, Dr. Alizzi Khalid va efectua un examen clinic complet. Este posibil sa aveti o eruptie cutanata, artrita sau edem la glezne. Poate exista un sunet anormal numit frecare pericardica sau frecare pleurala. Medicul va face, de asemenea, un examen de sistem nervos.

Testele utilizate pentru diagnosticarea LES pot include:

• Anticorp antinuclear (ANA)
• CBC cu diferential
• Radiografie (cu raze x) toracica
• Creatinina serica
• Analiza urinei

Este posibil sa aveti nevoie si alte analize pentru a afla mai multe despre starea dumneavoastra. Unele dintre acestea sunt:

• Panou de anticorpi antinucleari (ANA)
• Componente complementare (C3 si C4)
• Anticorpi la ADN bicatenar
• Testul Coombs - direct
• Crioglobuline
• VSH si CRP
• Analize de sange ale functiei renale
• Analize de sange ale functiei hepatice
• Factorul reumatoid
• Anticorpii antifosfolipidici si testul anticoagulant al lupusului
• Biopsie renala
• Testele imagistice ale inimii, creierului, plamanilor, articulatiilor, muschilor sau intestinelor

Echipa noastra medicala poate completa investigatiile in vederea stabilirii unui diagnostic corect, cu: investigatii imagistice (ecografia musculo-scheletala, RMN articular), teste functionale (electromiografia), punctii articulare. Descopera centrul de imagistica cu RMN deschis in cadrul clinicii noastre. Centrokinetic dispune de un aparat RMN de ultima generatie, dedicat afectiunilor musculo-scheletale, de la nivelul membrelor superioare si inferioare. Aparatul RMN este deschis, astfel incat si persoanele care sufera de claustrofobie pot face aceasta investigatie. Durata de examinare este, in medie, de 20 de minute.

Cand trebuie consultat medicul

Se recomanda consultarea medicului in cazul in care pacientul se confrunta cu:

• dureri articulare si musculare;
• oboseala extrema care nu dispare indiferent de cat de mult se odihneste pacientul;
• eruptii cutanate (de cele mai multe ori pe nas si pe obraji);
• temperatura ridicata;
• caderea parului;
• sensibilitate la lumina (si aparitia de eruptii pe pielea neacoperita).

Este important de retinut, lupusul eritematos sistemic este mai bine gestionat daca este diagnosticat din timp, de aceea se recomanda consultul medical de indata ce apar primele simptome care pot da de banuit.

Tratament

Nu exista nici un remediu pentru LES. Scopul tratamentului este controlul simptomelor. Simptomele severe care implica inima, plamanii, rinichii si alte organe necesita adesea tratament de catre specialisti. Fiecare persoana cu LES are nevoie de evaluare cu privire la:

• Cat de activa este boala
• Ce parte a corpului este afectata
• Ce forma de tratament este necesara

Formele usoare ale bolii pot fi tratate cu:

• AINS (Medicamentele care contin antiinflamatoare nesteroidiene ) pentru simptome articulare si pleurezie.
• Doze mici de corticosteroizi, cum ar fi prednison, pentru simptomele pielii si artritei.
• Creme cu corticosteroizi pentru eruptii cutanate.
• Hidroxiclorochina, un medicament utilizat si pentru tratarea malariei.
• Metotrexatul poate fi utilizat pentru a reduce doza de corticosteroizi
• Belimumab, un medicament biologic, poate fi de ajutor la unii oameni.

Tratamentele pentru LES mai sever pot include:

• Corticosteroizi cu doze mari.
• Medicamente imunosupresoare (aceste medicamente suprima sistemul imunitar). Aceste medicamente sunt utilizate daca aveti lupus sever care afecteaza sistemul nervos, rinichii sau alte organe. De asemenea, daca starea nu se imbunatateste sau daca simptomele se agraveaza atunci incetati administrarea lor.
• Cele mai frecvent utilizate medicamente includ micofenolatul, azatioprina si ciclofosfamida. Datorita toxicitatii sale, ciclofosfamida este limitata la o cura scurta de 3 pana la 6 luni. Rituximab (Rituxan) este utilizat si in unele cazuri.
• Diluanti de sange, cum ar fi warfarina (Coumadin), pentru tulburari de coagulare, cum ar fi sindromul antifosfolipidic.

Daca aveti LES, este de asemenea, important sa:

• Purtati imbracaminte de protectie, ochelari de soare si crema de protectie solara cand sunteti la soare.
• Va adresati cardiologului in scopuri preventive.
• Va intariti imunitatea.
• Faceti teste de screening pentru pierderea densitatii osoase (osteoporoza).
• Evitati tutunul si beti cantitati minime de alcool.

Ecolutia LES s-a imbunatatit in ultimii ani. Multe persoane cu LES au simptome usoare. Cat de bine se descurca pacientul, depinde de cat de severa este boala. Majoritatea persoanelor cu LES vor avea nevoie de medicamente pentru o lunga perioada de timp. Aproape toti vor necesita hidroxiclorochina pe termen nelimitat. Cu toate acestea, in SUA, LES este una dintre primele 20 de cauze principale de deces la femeile cu varste cuprinse intre 5 si 64 de ani. Multe medicamente noi sunt studiate pentru a imbunatati rezultatul femeilor cu LES.

Boala tinde sa fie mai activa:

• In primii ani dupa diagnostic
• La persoanele sub 40 de ani

Multe femei cu LES pot ramane insarcinate si pot da nastere unui copil sanatos. Un rezultat bun este mai probabil pentru femeile care primesc un tratament adecvat si nu au probleme cardiace sau renale grave. Cu toate acestea, prezenta anumitor anticorpi LES sau anticorpi antifosfolipidici creste riscul de avort spontan.

Complicatii posibile

NEFRITA LUPUSA

Unele persoane cu LES au depozite imune anormale in celulele renale. Acest lucru duce la o afectiune numita nefrita lupica. Persoanele cu aceasta problema pot dezvolta insuficienta renala. Este posibil sa aiba nevoie de dializa sau de un transplant de rinichi.

O biopsie renala se face pentru a detecta gradul de afectare a rinichiului si pentru a ajuta la ghidarea tratamentului. Daca este prezenta nefrita activa, este necesar un tratament cu medicamente imunosupresoare, inclusiv doze mari de corticosteroizi, impreuna cu ciclofosfamida sau micofenolat.

Alte posibile complicatii sunt:

• infectie: persoanele cu lupus sunt mai vulnerabile la infectii, deoarece atat afectiunea cat si tratamentul pot slabi sistemul imunitar.
• cancer: lupusul pare sa creasca riscul de cancer, dar cu toate acestea riscul este considerat redus.
afectarea tesutului osos: acest lucru se intampla atunci cand alimentarea cu sange a unui os scade, ceea ce duce in final la distrugerea acestuia.
• complicatiile sarcinii: gravidele cu lupus prezinta un risc crescut de avort spontan. Lupusul creste riscul de hipertensiune arteriala in timpul sarcinii si nasterii premature. Pentru a reduce riscul unor complicatii, medicii recomanda adesea intarzierea sarcinii pana cand lupusul este tinut sub control cel putin 6 luni.

LES poate provoca daune in multe parti diferite ale corpului, inclusiv:

• Cheaguri de sange in arterele venelor picioarelor, plamanilor, creierului sau intestinelor
• Distrugerea celulelor rosii din sange sau anemia bolii (cronice) pe termen lung
• Lichid in jurul inimii (pericardita) sau inflamatie a inimii (miocardita sau endocardita)
• Lichid in jurul plamanilor si deteriorarea tesutului pulmonar
• Probleme de sarcina, inclusiv avort spontan
• Accident vascular cerebral
• Afectarea intestinului cu dureri abdominale si obstructie
• Inflamatia in intestine
• Numar scazut de trombocite din sange (sunt necesare trombocite pentru a opri orice sangerare)
• Inflamatia vaselor de sange

Prognosticul afectiunii

Situatia persoanelor diagnosticate cu LES s-a imbunatatit in ultimii ani. Multe persoane prezinta simptome usoare. Cat de usor sau de greu pot fi controlate simptomele depinde de cat de severa este boala. Cei mai multi pacienti au nevoie de medicatie pe perioada lunga de timp.

LES afecteaza pacientii in mod diferit. Tratamentele sunt mai eficiente atunci cand sunt incepute la scurt timp dupa aparitia simptomelor si cand medicul le recomanda. Conditiile de viata cu o afectiune cronica pot fi dificile. In cazul LES, este important ca pacientul sa poata reduce stresul si sa mentina o sanatate mintala pozitiva, pentru a putea gestiona mai bine boala.