Totul despre migrene: cauzele aparitiei, simptome si tratament

1. Informatii generale despre migrena 
2. Tipuri de migrene 
3. Cauzele migrenei
4. Simptomele migrenei
5. Diagnostic
6. Tratamente 
7. Preventie

Acest articol a fost scris de catre dna dr. Aursulesei Ruxandra, medic specialist neurolog pediatru in vasta experienta in diagnosticarea si tratarea afectiunilor neurologice. Neurologia pediatrica joaca un rol important in evaluarea neurologica periodica a copiilor nascuti prematur, precum si a tuturor nou-nascutilor cu risc de dezvoltare a sechelelor neurologice, avand drept scop depistarea si tratarea precoce a oricarei afectari a sistemului nervos.

Informatii generale despre migrena 

Migrenele sunt dureri de cap severe, recurente, care pot persista pentru mult timp. Acestea pot fi precedate sau insotite de semne senzoriale de avertizare si alte simptome. Migrenele pot provoca durere severa, pulsanta, de obicei pe o parte a capului. Migrenele sunt adesea insotite de varsaturi si greata, de sensibilitate la lumina si sunet. Migrena poate dura de la cateva ore, pana la cateva zile, iar durerea poate fi atat de severa incat interfereaza cu activitatile zilnice. Poate sa apara o data sau de doua ori pe an, sau de mai multe ori pe luna.

Pentru unii oameni, un simptom de avertizare cunoscut sub numele de aura apare inainte sau in timpul durerii de cap. O aura poate include tulburari vizuale sau furnicaturi pe o parte a fetei, intr-un brat sau picior, si dificultate in a vorbi. Unele medicamente ajuta la prevenirea unor migrene si le pot face mai putin dureroase. Medicamentele potrivite combinate cu schimbararea stilului de viata, ar putea ajuta.

Daca te confrunti cu migrene, citeste acest articol sau programeaza o consultatie aici pentru a stabili cauza exacta.

Tipuri de migrene 

Cele doua categorii majore sunt migrena cu aura (denumita odata "migrena clasica") si migrena fara aura (cunoscuta ca "migrena comuna"). Unii oameni au ambele tipuri. Majoritatea persoanelor cu migrene experimenteaza dureri de cap fara aura. Migrena apare de obicei cu: dureri de cap, greata, diaree si sensibilitate la lumina si sunet. 

Migrena comuna (fara aura)

Cel mai frecvent, o persoana va avea o migrena fara tulburari senzoriale care avertizeaza atacul. Intre 70 si 90% din migrene au loc fara aura. Migrenele sunt mai frecvente dimineata; oamenii se trezesc adesea cu dureri de cap. Unii oameni au migrene la momente previzibile, cum ar fi inainte de menstruatie sau in weekend, dupa o saptamana de lucru stresanta.

Cu cateva ore inainte de inceperea durerii de cap, puteti avea simptome vagi, inclusiv:

• anxietate
• depresie
• senzatie de oboseala

O migrena fara aura este mai mult decat o durere de cap. Durerea resimtita este suficienta pentru a va impiedica sa va desfasurati activitatile zilnice. Si apoi exista greata, poate voma si multe alte simptome.

Migrenele se desfasoara frecvent in familii, de aceea cercetatorii considera ca exista o legatura genetica pentru aceasta afectiune. Alte lucruri pot provoca atacuri de migrena pentru unii oameni, cum ar fi unele alimente, mirosuri, stres si lucruri din mediul inconjurator.

Majoritatea oamenilor simt dureri de migrena in partea din fata a capului, pe una sau pe ambele parti ale tamplelor. Durerea poate fi constanta sau pulsanta. Cefaleea poate dura intre 4 si 72 de ore.

S-ar putea sa aveti oricare dintre aceste alte simptome:

• Greata
• Varsaturi
• Cascat
• Iritabilitate
• Scaderea tensiunii arteriale
• Sensibilitate la lumina, sunete sau miscare
• Cearcane

Migrena cu aura

Pentru multi oameni care sufera de migrena, aura actioneaza ca un avertisment, spunandu-le ca o durere de cap urmeaza sa vina in curand. Efectele unei migrene cu aura pot include:

• ganduri sau experiente confuze
• perceptia luminilor ciudate, stralucitoare
• linii in zig-zag in campul vizual
• pete negre in viziune
• intepaturi intr-un brat sau picior
• dificultate in a vorbi
• rigiditate in umeri, gat sau membre
• mirosuri neplacute

Atunci cand migrenele cu aura afecteaza vederea, pacientii pot vedea lucruri care nu sunt acolo, cum ar fi siruri transparente de obiecte. De asemenea, nu pot vedea parti ale obiectului in fata lor sau chiar simt ca si cum o parte din campul lor de viziune dispare si apoi revine. Persoanele care sufera de aura pot descrie perturbarea vizuala ca fiind similara cu senzatia care urmeaza expunerii la un blit foarte luminos.

Migrenele incep frecvent in copilarie si se inrautatesc in adolescenta. Desi mai multi baieti decat fete au migrena, mai multe femei adulte decat barbati, au migrene. In timp, migrenele apar mai rar si devin mai putin frecvente dupa varsta de 50 de ani.

Tipuri rare de migrena

Multe persoane sunt afectate de migrena, durere severa de cap, uneori insotita de probleme de vedere, greata, varsaturi si ameteala. Rar, totusi, migrenele pot provoca simptome si complicatii in alte parti ale corpului.

Aceste variante de migrena sunt numite in functie de partea corpului care este afectata. Majoritatea acestor variante de migrena sunt foarte rare. Medicul va poate spune daca simptomele dumneavoastra indica faptul ca aveti unul dintre aceste tipuri de migrene rare sau extreme.

Migrenele hemiplegice

Migrenele hemiplegice afecteaza un procent foarte mic de persoane. Persoanele cu migrene hemiplegice prezinta paralizie sau slabiciune pe o parte a corpului, tulburari de vorbire si vedere, si alte simptome care adesea mimeaza un accident vascular cerebral. Paralizia este de obicei temporara, dar poate dura cateva zile.

Exista doua tipuri de migrena hemiplegica:

• Migrena hemiplegica familiala (MHF): MHF este o tulburare genetica de migrena mostenita. Testarea genetica poate determina daca o persoana are mutatii genetice care sunt asociate cu aceasta varianta de migrena. Daca un parinte sau un frate are MHF, exista sanse mari sa aveti si dumneavoastra migrena hemiplegica familiala.
• Migrena hemiplegica spontana (MHS): MHS este asociata cu migrenele hemiplegice care apar la persoanele fara tulburare genetica si fara antecedente familiale de migrene hemiplegice. Atat MHF cat si MHS sunt diagnosticate dupa ce o persoana are simptome de migrena hemiplegica in mai multe randuri. Cu toate acestea, in cazul in care persoana respectiva nu are o ruda cu migrena hemiplegica diagnosticata, medicii pot considera ca persoana are MHS - ambele prezentandu-se acelasi mod; singura diferenta este prezenta riscului genetic cunoscut.

Migrena oftalmica

Migrenele oftalmice (uneori numite migrene oculare sau retiniene) sunt variante rare de migrena caracterizate prin cazuri repetate de tulburari vizuale, cum ar fi pete negre sau orbire pe o parte a campului vizual. Aceste tulburari dureaza, de regula, intre un minut si o ora, si de obicei apar inainte de inceperea unei migrene.

Migrena oftalmoplegica

O migrena oftalmoplegica este o varianta rara de migrena care este cea mai frecventa la adultii si copiii tineri. Acest tip de migrena incepe ca o durere intensa in spatele ochiului si include dubla viziune sau paralizie a muschilor oculari, care cauzeaza caderea pleoapei. Pacientii pot prezenta, de asemenea, varsaturi si convulsii in timpul acestui tip de migrena. Medicul dumneavoastra ar putea dori sa verifice, daca exista un anevrism, o umflatura localizata in peretele unui vas de sange din creier, pentru a vedea daca poate explica simptomele.

Migrena menstruala

Dupa cum sugereaza si numele, aceste migrene sunt legate de ciclul menstrual al femeii si de fluctuatiile hormonilor care o preced. Mai mult de jumatate dintre femeile care au migrena raporteaza o aparitie a simptomelor inainte de perioada menstruala. Migrenele cauzate de menstruatie sunt de obicei mai severe si dureaza mai mult decat migrenele care apar in alte momente ale lunii.

Migrena bazilara

Migrena bazilara, de asemenea cunoscuta sub numele de sindrom Bickerstaff, produce de obicei ameteli si vertij, inainte de durerile de cap. Cu toate acestea, aceasta varianta de migrena poate provoca, de asemenea, sunete in urechi, discurs neclar, pierderea echilibrului, sincopa si chiar pierderea constientei inainte de o durere de cap. Acest tip de cefalee este cel mai frecvent intalnit la fete adolescente si la femei tinere, asadar, cercetatorii cred ca este probabil legata de modificarile hormonale care afecteaza in primul rand femeile la aceste varste.

Migrena abdominala

Copiii sunt de obicei cei mai afectati de migrene abdominale. Simptomele dureaza, in general, una pana la 72 de ore si includ greata, varsaturi si inrosirea fetei. Pentru copiii care s-au luptat cu aceasta varianta de migrena pentru o perioada mai lunga de timp, simptomele pot include, de asemenea, probleme de deficit de atentie sau dezvoltare intarziata. Aceasta varianta este mai frecventa la copiii care au un istoric familial de migrene.

Migrena cronica

Pacientii care prezinta episoade repetate de migrene pot avea o varianta numita migrena cronica. Este, de asemenea, uneori numita migrena transformata. Persoanele care au aceasta varianta au de obicei dureri de cap in cel putin jumatate din zile intr-o luna; multi vor avea migrene zilnic sau aproape zilnic. Acest tip de migrena incepe, de obicei, la adolescenti, la varsta de douazeci de ani, iar frecventa migrenei va creste in timp.

Migrena vertebrobasilara

Migrenele precedate de vertij pot fi un semn de migrena vertebrobazilara. Vertijul este o plangere comuna pentru multi oameni cu migrena, dar episoadele frecvente si recurente de vertij pot fi cauzate de o problema in partea inferioara a creierului.

Status migrenos

Aceasta varianta foarte grava si foarte rara de migrena cauzeaza de obicei migrene atat de severe si prelungite (de obicei dureaza mai mult de 72 de ore), incat persoana afectata trebuie spitalizata. Majoritatea complicatiilor asociate cu aceasta varianta de migrena apar din cauza varsaturilor prelungite si a gretei. In timp, veti deveni deshidratat si veti avea nevoie de tratament intravenos pentru a ramane hidratat.

Migrena acefalica

Migrena acefalica este, de asemenea, cunoscuta sub numele de migrena fara cefalee, aura fara dureri de cap, migrena tacuta si migrena vizuala, fara dureri de cap. Aceste migrene au loc atunci cand o persoana are o aura, dar nu are dureri de cap. Acest tip de migrena nu este neobisnuit la persoanele care incep sa aiba migrene dupa varsta de 40 de ani.

Simptomele de aura vizuala sunt cele mai frecvente. Cu acest tip de migrena, aura poate sa apara treptat, cu simptome care se raspandesc in cateva minute, si se schimba de la un simptom la altul. Dupa simptomele vizuale, oamenii pot avea amorteala, probleme de vorbire si apoi se simt slabi si incapabili de a-si misca o parte a corpului in mod normal.

Cauzele migrenei

Cauza exacta a migrenei nu este cunoscuta, dar se crede ca este rezultatul unei activitati anormale a creierului, care afecteaza temporar semnalele nervoase, substantele chimice si vasele sanguine din creier. Nu este clar ce cauzeaza aceasta schimbare a activitatii creierului, dar este posibil ca genele dumneavoastra sa va faca mai predispus la a experimenta migrene, ca urmare a unei declansari specifice.

Exista numeroase declansatoare ale migrenei, inclusiv factori hormonali, emotionali, fizici, alimentari, de mediu si de medicatie. Aceste declansatoare sunt foarte individuale, dar pot ajuta daca pastrati un jurnal pentru a vedea daca puteti identifica un declansator consistent. De asemenea, poate fi uneori dificil sa aflati daca ceva este intr-adevar un factor declansator sau daca ceea ce intampinati este un simptom precoce al unui atac de migrena.

Modificari hormonale

Unele femei se confrunta cu migrene in timpul perioadei menstruale, posibil datorita modificarilor nivelurilor de hormoni, cum ar fi estrogenul. Aceste tipuri de migrene apar de obicei cu 2 zile inainte de inceperea perioadei menstruale, pana la 3 zile dupa. Unele femei experimenteaza migrena doar in acest moment, care este cunoscuta sub numele de migrena menstruala pura.

Declansatoarele emotionale:

• stres
• anxietat
• tensiune
• soc
• depresie
• entuziasm

Declansatoarele fizice:

• oboseala
• somn de calitate slaba
• munca in schimburi
• postura proasta
• gat sau umar rigid
• diferenta de fus orar
• scaderea zaharului din sange (hipoglicemie)
• exercitiu exigent, daca nu sunteti obisnuit cu asta

Declansatoare dietetice:

• mese pierdute, intarziate sau neregulate
• deshidratare
• alcool
• produsele cu cofeina, cum ar fi ceaiul si cafeaua
• alimente specifice, precum ciocolata si citrice
• alimente care contin substanta tiramina, care includ carne tratata, extracte de drojdie, hering murat, peste afumat (cum ar fi somonul afumat) si anumite branzeturi (cum ar fi cheddar, stilton si camembert)

De asemenea, alimentele care au fost pastrate la temperatura camerei, in loc sa fie refrigerate sau congelate, pot avea niveluri crescute de tiramina.

Declansatoare de mediu:

• lumini stralucitoare
• ecrane intermitente, cum ar fi un ecran de televizor sau calculator
• fumat (sau statul in camere cu mult fum)
• zgomote puternice
• schimbarile climatice, cum ar fi schimbarile de umiditate sau temperaturile foarte scazute
• mirosuri puternice

Medicamente:

• unele tipuri de pastile de dormit
• contraceptive combinate
• terapia de substitutie hormonala (HRT), uneori utilizata pentru ameliorarea simptomelor asociate cu menopauza

Factori de risc

Foarte multe persoane experimenteaza migrene. Acestea pot afecta pe oricine, dar este mai probabil sa le aveti daca:

• Sunteti femeie. Femeile au de trei ori mai multe sanse decat barbatii de a experimenta migrene.
• Aveti un istoric familial de migrene. Majoritatea persoanelor cu migrene au membri de familie care au migrene.
• Aveti alte afectiuni medicale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea bipolara, tulburarile de somn si epilepsia.

Alti factori de risc pentru migrene:

• Modificari hormonale (contraceptive, fluctuatia ciclului menstrual)
• Terapia de substitutie hormonala
• Subponderabilitatea
• Alimente (branzeturi vechi, alimente sarate)
• Aditivi alimentari (aspartam, MSG)
• Alcool
• Cofeina
• Medicamente (contraceptive orale, vasodilatatoare care pot agrava migrenele)
• Stimulari senzoriale (lumini puternice, sunete puternice, mirosuri puternice)
• Stres
• Exercitii fizice
• Schimbarile de mediu (presiunea barometrica)

Simptomele migrenei

Simptomul principal al unei migrene este de obicei o durere de cap intensa pe o parte a capului.

Durerea este, de obicei, moderata sau severa, cu o senzatie pulsanta, care se inrautateste atunci cand va miscati, si va impiedica sa desfasurati activitati normale. In unele cazuri, durerea poate aparea pe ambele parti ale capului si poate afecta fata sau gatul.

Alte simptome asociate frecvent cu o migrena includ: stare proasta, sensibilitate crescuta la lumina si sunet, motiv pentru care multi oameni care sufera de migrena doresc sa se odihneasca intr-o camera linistita si intunecata.

Unii oameni intalnesc ocazional si alte simptome, printre care:

• transpiratie
• concentratie slaba
• dureri abdominale
• diaree

Nu toti cei care sufera de migrena intalnesc aceste simptome suplimentare, iar unii oameni le pot experimenta fara sa aiba dureri de cap. Simptomele unei migrene dureaza de obicei intre 4 ore si 3 zile, desi va puteti simti foarte obosit timp de pana la o saptamana de la disparitia migrenei.

Prodrom

O faza prodromala (faza de avertizare) poate aparea cu cateva ore sau zile inainte de durerea de cap. Simptomele de avertizare pot continua in faza de cefalee. Impreuna cu greata, varsaturile si sensibilitatea la stimuli, simptomele de avertizare comune includ confuzie (disfunctie cognitiva), vedere incetosata, modificari ale dispozitiei, oboseala, pofte alimentare, cascat, rigiditate si/sau durere la nivelul gatului. Aceste simptome pot aparea si in cazul migrenei cu aura.

Schimbari care avertizeaza aparitia unei migrene in ziua urmatoare sau in doua zile:

• Constipatie
• Schimbari de dispozitie, de la depresie, la euforie
• Pofte alimentare
• Rigiditate a gatului
• Sete crescuta si urinare frecventa
• Cascat frecvent

Aura

Migrenele cu aura reprezinta aproximativ un sfert din toate migrenele. Chiar daca aveti aura, este posibil sa nu apara la fiecare migrena. Unii copii si adultii mai in varsta pot avea aura fara dureri ulterioare. Aura apare adesea cu aproximativ o ora inainte de durerea de cap. Aura nu este totusi doar o viziune distorsionata. Ea poate afecta oricare dintre simturile dumneavoastra.

Exemple de aura de migrena includ:

• Fenomene vizuale, cum ar fi vederea diferitelor forme, pete stralucitoare sau blit de lumina
• Pierdere a vederii
• Intepaturi intr-un brat sau picior
• Slabiciune sau amorteala in fata sau pe o parte a corpului
• Dificultatea de a vorbi
• Persoana afectata aude zgomote sau muzica
• Convulsii sau alte miscari care nu pot fi controlate

Daca urmatoarele simptome sunt neobisnuite pentru persoana cu migrena, acestea nu trebuie ignorate:

• durere de cap neobisnuit de grava
• tulburari vizuale
• pierderea simturilor
• dificultati de vorbire

Aura dureaza de obicei mai putin de o ora. Unele simptome pot continua si in faza de cefalee. Durerea de migrena este constanta sau pulsanta. De obicei, simtiti durerea in fata sau pe partea laterala a capului, in jurul ochilor. Adultii au mai multe sanse sa simta durere doar pe o parte. Durerea de cap dureaza de la o ora pana la trei zile.

Pe langa durere, alte simptome de cefalee pot include:

• Probleme de stomac sau varsaturi
• Bufeuri si frisoane
• Nas infundat
• Ameteli
• Gat sau maxilar rigid
• Sensibilitate la lumina, sunete, mirosuri, atingeri sau miscare
• Confuzie

Atac 

Atacul in sine este partea cea mai debilitanta a migrenei. Cefaleea apare adesea pe o parte a capului si se poate muta in alte parti in timpul migrenei. Intensitatea durerii de cap poate fi adesea agravata de activitatile zilnice si de anumite activitati fizice. Cefaleea poate dura pana la 72 de ore si unele simptome comune includ:

• Greata
• Varsaturi
• Ameteala
• Insomnie
• Congestie nazala
• Sensibilitate la miros
• Anxietate
• Stare Depresiva
• Fotofobia (sensibilitate la lumina)
• Fonofobia (sensibilitate la sunet)
• Dureri si rigiditate la nivelul gatului

Postdrom

Faza de postdrom sau "mahmureala migrenei" apare aproape imediat dupa cefalee. Este posibil ca pentru unii pacienti care sufera de migrene sa dureze cateva ore sau zile pentru a se recupera de durerea de cap efectiva. Simptomele acestei faze sunt adesea atribuite medicamentelor luate pentru ameliorarea migrenei. Unele simptome comune ale fazei postdrom includ:

• Incapacitatea de a se concentra
• Oboseala
• Stare Depresiva
• Stare euforica
• Lipsa intelegerii

Diagnostic

Nu exista un test specific pentru a diagnostica migrenele. Pentru ca un diagnostic precis sa fie facut, medicul trebuie sa identifice un model de dureri de cap recurente, impreuna cu simptomele asociate. Migrenele pot fi imprevizibile, uneori apar fara celelalte simptome. Obtinerea unui diagnostic precis poate uneori sa dureze. La prima vizita, medicul poate efectua un examen fizic si poate verifica vederea, coordonarea, reflexele si senzatiile. Acestea vor ajuta la excluderea altor posibile cauze care stau la baza simptomelor.

Medicul va intreba daca durerea de cap este:

• pe o parte a capului
• durere pulsanta
• suficient de severa pentru a va impiedica sa efectuati activitati zilnice
• agravata de activitatea fizica sau de miscare
• insotita de senzatie de rau
• insotita de sensibilitate la lumina si zgomot

Imagistica cerebrala

O parte importanta a diagnosticarii migrenelor este de a exclude alte afectiuni medicale care pot cauza simptomele. De asemenea, este posibil sa se efectueze teste de sange, scanare RMN sau CT, sau alte teste.

Scanarea CT. Acesta este un test in care razele X si computerele sunt folosite pentru a produce o imagine a unei sectiuni transversale a corpului. O scanare CT a capului poate fi recomandata pentru a exclude alte afectiuni daca aveti dureri de cap zilnic sau aproape zilnic.

RMN-ul. Acest test produce imagini foarte clare ale creierului fara a utiliza raze X. RMN utilizeaza un magnet mare, frecventa radio si un computer pentru a produce aceste imagini. Un RMN poate fi recomandat daca aveti dureri de cap zilnic sau aproape zilnic. De asemenea, poate fi recomandat daca o scanare CT nu prezinta rezultate definitive. In plus, scanarea RMN este folosita pentru a evalua anumite parti ale creierului care nu sunt la fel de usor vizualizate cu scanarile CT, cum ar fi coloana vertebrala la nivelul gatului si partea posterioara a creierului.

Centrokinetic dispune de un aparat RMN de ultima generatie, dedicat afectiunilor musculo-scheletale, de la nivelul membrelor superioare si inferioare. Aparatul RMN este deschis, astfel incat si persoanele care sufera de clautrofobie pot face aceasta investigatie. Durata de examinare este in medie de 20 de minute, iar rezultatul investigatiei este primit de catre pacient a doua zi dupa investigatie.

Radiografie de sinus. Desi scanarea CT si RMN furnizeaza mai multe detalii, medicul dumneavoastra poate utiliza acest test daca simptomele dumneavoastrapar sa indice probleme de sinus.

Alte examinari si analize:

Dupa aflarea istoricului medical, medicul va efectua un examen fizic si neurologic complet. Medicul va cauta semne si simptome ale unei boli care poate cauza dureri de cap, cum ar fi:

• Febra sau anomalii ale respiratiei, pulsului sau tensiunii arteriale
• Infectie
• Greata, varsaturi
• Modificari ale personalitatii, comportament inadecvat
• Confuzie mentala
• Convulsii
• Pierderea constientei
• Oboseala excesiva, nevoia de a dormi tot timpul
• Tensiune arteriala crescuta
• Slabiciune musculara, amorteala sau furnicaturi
• Dificultati de vorbire
• Probleme de echilibru, caderi
• Ameteala
• Modificari ale vederii (vedere neclara, dubla vizibilitate)

Testele neurologice se concentreaza pe eliminarea bolilor creierului sau a nervilor care pot provoca, de asemenea, dureri de cap si migrene. Marea majoritate a durerilor de cap se dovedesc a fi benigne in natura. Unele dintre teste cauta o anomalie fizica sau structurala in creier care ar putea provoca durerile de cap insuportabile, cum ar fi:

• Tumoare
• Abces cerebral (o infectie a creierului)
• Hemoragie (sangerare in creier)
• Meningita bacteriana sau virala (o infectie sau inflamatie a membranei care acopera creierul si maduva spinarii)
• Pseudotumora cerebrala (presiune intracraniana crescuta)
• Hidrocefalie (acumularea anormala a fluidului in creier)
• Infectia creierului, cum ar fi meningita sau boala Lyme
• Encefalita (inflamatie si umflarea creierului)
• Cheaguri de sange
• Traumatismul capului
• Blocaj sinusal sau boala
• Anomalii ale vaselor de sange
• Accidentari
• Anevrism

Pot fi necesare teste suplimentare pentru a cauta alte afectiuni medicale care pot provoca durere puternica de cap sau migrene. Aceste teste includ:

• Analize de sange si de urina. Aceste teste pot determina multe afectiuni medicale, inclusiv diabet, probleme tiroidiene si infectii, care pot provoca dureri de cap.
• EEG. Electroencefalograma nu este o parte standard a unei evaluari a migrenei, dar poate fi efectuata daca medicul dumneavoastra suspecteaza ca aveti convulsii.
• Examenul fund de ochi. Un test de presiune a ochiului efectuat de un medic oftalmolog, va exclude glaucomul sau presiunea asupra nervului optic ca o cauza a durerilor de cap.
• Analiza lichidului cefalorahidian. Acest test implica eliminarea fluidului spinal din canalul spinal (situat in spate). Aceasta procedura este efectuata pentru a cauta conditii cum ar fi infectii ale creierului sau maduvei spinarii.
• Masurarea tensiunii arteriale. Tensiunea arteriala ridicata poate fi dificil de recunoscut fara a utiliza un monitor de tensiune arteriala. Multi oameni nu au simptome decat daca tensiunea arteriala este periculos de ridicata. Cand simptomele apar in caz de tensiune arteriala crescuta, acestea pot include o durere de cap severa. Medicul poate masura tensiunea arteriala, pentru a vedea daca valorile acesteia pot duce la migrene.

Tratamente

Exista doua ramuri principale de tratament pentru migrena. Tratamentele acute incearca sa opreasca o durere de cap, sau sa reduca severitatea sau durata acesteia in timp ce se intampla. Tratamentele preventive incearca sa evite aparitia migrenelor. De asemenea, acestea vizeaza reducerea frecventei si gravitatii atacurilor. Atunci cand durerea de cap este in curs de desfasurare, oprirea sau reducerea durerii si a altor simptome este de importanta primordiala.

Modificarile stilului de viata care ar putea ajuta la reducerea frecventei migrenelor includ:

• somn suficient
• reducerea stresului
• consumul de multa apa
• evitarea anumitor alimente
• exercitii fizice regulate

Exista modalitati naturale de a trata durerile de cap acasa, iar adaugarea anumitor alimente la dieta dumneavoastra poate ajuta. Unele dureri de cap sunt cauzate de inflamatie. Agentii antiinflamatori sunt alimentele care vor reduce inflamatia din organism si vor imbunatati circulatia. Aceste antiinflamatoare includ:

• telina
• sfecla
• coacaze
• seminte de in

Tratament medicamentos

Numeroase medicamente sunt disponibile pentru tratarea migrenei, inclusiv analgezice. Medicamentele fara prescriptie medicala, cum ar fi aspirina, ibuprofenul si acetaminofenul, sunt adesea combinate cu cofeina pentru a combate episoadele de migrena usoara pana la moderata. Medicul poate prescrie un calmant puternic si pastile de cap, care se administreaza cu precautie.

Analgezicele fara prescriptie medicala, cum ar fi paracetamolul, aspirina si ibuprofenul, pot contribui la reducerea simptomelor acestora. Acestea tind sa fie cele mai eficiente daca sunt luate la primele semne ale unui atac de migrena, pentru a avea timp sa se absoarba si sa va usureze simptomele. Nu este recomandat sa asteptati pana cand durerea de cap se inrautateste inainte de a lua analgezice, deoarece este adesea prea tarziu pentru ca medicamentul sa functioneze.

Tabletele pe care le dizolvati intr-un pahar de apa (analgezice solubile) reprezinta o alternativa buna deoarece acestea sunt absorbite rapid de corpul dumneavoastra.

Medicii pot prescrie si alte medicamente. Exemplele includ:

• antidepresive
• medicamente pentru tensiunea arteriala (beta-blocante)
• medicamente anti-convulsii
• alcaloizi din ergot

Triptanii, o clasa de medicamente pe baza de triptoamina, s-au dovedit a fi destul de eficienti pentru ameliorarea durerii de cap din timpul migrenei. Unele remedii pe baza de plante, par a fi eficiente in tratamentul migrenei.

Preventie  

Prevenirea migrenei incepe cu evitarea declansatorilor. Exista mai multe medicamente si suplimente care ajuta la prevenirea atacurilor de migrena, inclusiv:

• Antidepresive
• Coenzima Q10
• Extracte din plante
• Citrat de magneziu
• Suplimente cu vitamina B-12
• Riboflavina

Multe suplimente pot fi achizitionate online, inclusiv vitamina B-12. Inainte de a cumpara, asigurati-va ca este sigur sa luati aceste suplimente alaturi de alte medicamente.

Incercati sa evitati factorii declansatori:

• stres
• consumul de alcool
• modificari ale obiceiurilor de dormit
• anumite medicamente

Prevenirea migrenei are rolul de a reduce frecventa, suferinta si dizabilitatea asociate cu atacurile de migrena. Acordarea de atentie dietei dumneavoastra este una dintre cele mai bune posibilitati de aparare impotriva migrenelor. Trebuie sa stabiliti o rutina zilnica cu modele de somn regulate si mese regulate, sa incorporati alimentele care ajuta la prevenirea durerilor de cap in dieta dumneavoastra, si sa eliminati alimentele care sunt declansatoare ale migrenei.

Alimentele naturale care nu contin conservanti sau arome artificiale sunt o alegere buna atunci cand vine vorba de schimbarea dietei. Vitamina B-2 sau riboflavina poate ajuta la scaderea frecventei migrenelor. Vitamina B-2 poate fi gasita in produse de origine animala, cum ar fi somonul si carnea rosie. Este, de asemenea, prezenta in cereale si ciuperci.

Exercitiile regulate pot reduce frecventa si intensitatea durerilor de cap si a migrenelor. Cand faceti exercitii, corpul elibereaza endorfine, care sunt calmantele naturale ale organismului. Exercitiile reduc stresul si ajuta persoanele sa doarma noaptea. Stresul si somnul inadecvat sunt doua declansatoare ale migrenei.

La Centrokinetic, cei mai buni medici si terapeuti iti stau la dispozitie pentru orice problema, de la consultatia initiala si investigatii complete in cadrul clinicii, pana la tratament si recuperare medicala completa in afectiuni de coloana, traumatice sau post chirurgicale.