Periartrita Scapulo Humerala (PSH): Cauze si Simptome

• Periartrita scapulohumerala sau PSH
  • Ce este periartrita scapulohumerala
  • Forme clinico-anatomo-functionale
  • Cauzele periartritei scapulohumerale
  • Simptomele periartritei scapulohumerale
  • Metode de diagnostic pentru periartrita scapulohumerala
• Tratarea periartritei scapulohumerale
  • Tratamentul medicamentos
  • Exercitii de kinetoterapie si fizioterapie
  • Tratamentul chirurgical
• Cum se poate preveni periartrita scapulohumerala
  • Stil de viata sanatos si ordonat
  • Accelerarea recuperarii dupa periartrita scapulohumerala

Acest articol a fost scria de catre dnul dr. Catalin Vlad Gican, medic specialist ortoped, cu peste 10 de experienta, supraspecializat in traumatologie sportiva.

Periartrita scapulohumerala sau PSH

Periartrita scapulohumerala este un termen generic pentru mai multe tulburari ale umarului. Aceste tulburari afecteaza diferite structuri, provoaca dureri si incapacitate de miscare a umarului. Periartrita nu se intalneste inainte de varsta mijlocie, dar dupa acea perioada este distribuita mai mult sau mai putin uniform pe toate grupele de varsta pana la atingerea varstei de 70 de ani. Ea afecteaza atat barbatii cat si femeile cu o frecventa aproape egala, desi poate exista o usoara preponderenta a femeilor. Starea se dezvolta, de obicei, spontan, ca un umar dureros, fara vreo legatura cu un prejudiciu, dar in 20-30% din cazuri poate fi asociata cu un prejudiciu foarte clar, cum ar fi o cadere pe umar sau dupa o fractura a incheieturii mainii.

Periartrita articulatiei umarului este cea mai frecventa cauza a durerii umeroscapulare. Termenul "periartrita scapulohumerala" cuprinde leziuni atat ale muschilor, cat si ale capsulei articulare.

La Centrokinetic, recuperarea Periartritei scapulohumerala se face in cadrul departamentelor de Fizioterapie si Kinetoterapie. Dispunem de o echipa experimentata in domeniul fizioterapiei, condusa de Oana Antonic si de o echipa de kinetoterapeuti experimentata, condusa de catre kt. Alin Voica.

Ce este periartrita scapulohumerala

Periartrita scapulohumerala este un termen care cuprinde o gama larga de afectiuni degenerative ale umarului. Periartrita este o inflamatie dureroasa a tesuturilor moi, tendoanelor si ligamentelor, situate in jurul umarului.

Inflamatia articulatiei umarului este o boala comuna intalnita la majoritatea persoanelor de varsta mijlocie pana la varsta inaintata. Semnul tipic este o reducere brusca si dureroasa a capacitatii de miscare a umarului. Aceasta scadere a motilitatii se datoreaza unei rigidizari a umarului, adesea denumita "umar inghetat".

Exista multe cauze care nu sunt intotdeauna clar vizibile. Orice modificare a tendoanelor, ligamentelor, muschilor sau oaselor articulatiei umarului poate duce la o rigidizare dureroasa a acesteia din urma. Cauzele principale ale durerii sunt caderea sau uzura (osteoartrita).

Forme clinico-anatomo-functionale

Formele clinice ale periartritei scapulohumerale, dupa scoala engleza, sunt urmatoarele:
- Sindromul de impingement
- Tendinita degenerativa
- Tendinita calcifianta si bursita
- Tendinita bicipitala
- Capsulita adeziva
- Ruptura mansonului muschilor rotatori

Dar, intalnim adesea aceste forme clinice si in versiunea scolii franceze, respectiv:
- Umar dureros simplu - diverse procese degenerative ale tendoanelor insotite de dureri la miscari ale articulatiei.
- Umar acut hiperalgic - inflamatie la nivelul tendoanelor si al burselor subacromiale si deltoidiene. Apar dureri grave si dificultate in miscare.
- Umar mixt
- Umar blocat - leziunile inflamatorii de pe capsula gleno-humerala se agraveaza si apare fiborzarea.
- Umar pseudoparalitic - ruptura tendoanelor muschilor rotatori, durerile sunt foarte accentuate, iar miscarile din articulatia umarului devin imposibile.

Sindromul de impingere

Sindromul de impingere a umarului este o afectiune in care tendoanele mansonului rotativ al umarului sunt prinse si comprimate intermitent in timpul miscarilor umarului. Acest lucru cauzeaza ranirea tendoanelor umarului si bursa (un sac mic cu lichid ce functioneaza ca suprafata de alunecare intre diferite tesuturi) rezultand miscari dureroase ale umarului.

In timp ce se poate produce o vatamare traumatica, cum ar fi caderea, repetarea miscarii bratului in zona superioara a zonei de impingement, determina cel mai adesea ca mansonul rotatorului sa atinga capatul exterior al lamei umarului (acromion). Cand apare in mod repetat, manseta rotatorului umflata este prinsa sub acromion.

Accidentarile variaza de la inflamatia usoara a tendonului (tendinita), bursita (bursa inflamata), tendinita calcifianta (osul care se formeaza in tendon) pana la rupturile partiale sau totale ale tendonului mansetei rotatorului, care pot necesita interventii chirurgicale.

Simptomele tipice ale sindromului de impingement includ dificultatea de a ajunge cu mana in spate, durere cand se foloseste bratul deasupra capului si slabiciunea muschilor umarului. Daca tendoanele sunt ranite pentru o perioada lunga de timp, tendonul poate de fapt sa se rupa in doua, ducand la o rupere a mansetei rotatorului. Acest lucru provoaca o slabiciune semnificativa si poate face dificila ridicarea bratului. Unii oameni pot experimenta o ruptura a muschiului biceps ca parte a acestui proces continuu de impingere.

Sindromul supraspinosului sau tendinita degenerativa

Tendinita supraspinosului sau sindromul de arc dureros apare in umar. Articulatia umarului isi datoreaza stabilitatea muschilor "mansonului rotativ" - care sunt patru muschi mici situati in jurul articulatiei umarului care ajuta la miscare, dar, in mod important, tendoanele lor stabilizeaza capul humerusului in interiorul capsulei articulare.

Tendonul unuia dintre acesti muschi – supraspinosul, afecteaza de obicei acromionul (osul care formeaza varful umarului) pe masura ce trece intre acromion si capul humeral. Muschii supraspinosului ajuta la ridicarea laterala a bratului. Orice frecare intre tendon si acromion este in mod normal redusa de bursa subacromiala - un sac umplut cu fluid intre tendonul supraspinos si acromion.

Tendinita si rupturile partiale ale tendonului supraspinos cauzeaza un "arc dureros" deoarece, atunci cand persoana isi ridica bratul lateral, tendonul incepe sa se impinga sub acromion prin partea centrala a arcului, iar acest lucru este de obicei eliberat pe masura ce bratul atinge 180 de grade (vertical).

Pot exista alte cauze ale unui arc dureros. Artrita articulatiei acromico-claviculare (la varful umarului) poate provoca durere, dar aceasta este de obicei la sfarsitul arcului - atunci cand bratul este aproape vertical.

Bursita la umar inseamna o bursa inflamata. Bursa este un sac cu lichid, care va ajuta sa reduceti frecarea in spatiile umarului. Aveti mai multe burse in umar. Bursa subacromiala este cea mai frecvent inflamata.

Bursita subacromiala este o cauza obisnuita a durerii la umar, care este de obicei legata de sindromul de impingere a burselor intre tendoanele mansonului rotativ si os (acromionul).

Bursita umarului prezinta de obicei urmatoarele simptome:
- Descoperirea progresiva a simptomelor umarului in saptamani sau luni.
- Durere in afara umarului.
- Durerea se poate intinde pe brat spre cot sau incheietura mainii.
- Durerea se inrautateste atunci cand stati pe umarul afectat.
- Durerea se agraveaza cand folositi bratul deasupra capului.
- Durere de miscare - durere de umar simtita intre 60 - 90 , atunci cand bratul se deplaseaza in sus si in exterior.
- Dureri de umar in activitati precum spalarea parului, ridicarea bratului pana la un raft inalt din dulap.

Tendinita bicipitala

Tendinita bicipitala este o inflamatie sau iritare a tendonului biceps superior. De asemenea, numita tendonul capului lung, aceasta structura puternica, asemanatoare unui cordon, leaga musculatura bicepsului de oasele din umar.

Durerea in partea din fata a umarului si slabiciunea sunt simptome comune ale tendinitei bicipitale. Durerea poate fi ameliorata cu odihna si medicamente. In cazuri severe, poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a repara tendonul.

La inceput, tendonul devine rosu si umflat. Pe masura ce tendinita se dezvolta, mansonul tendonului (invelisul) se poate ingrosa. Tendonul insusi se ingrosa adesea sau creste.

Tendonul in aceste etape tarzii este de multe ori de culoarea rosu inchis, datorita inflamatiei. Ocazional, deteriorarea tendonului poate duce la ruperea tendonului si apoi la deformarea bratului.

Tendinita bicipitala apare de obicei impreuna cu alte probleme de umar. In majoritatea cazurilor, exista si o deteriorare a tendonului mansetei rotative. Alte probleme care insotesc adesea tendinita bicepsului includ:
- Artrita articulatiei umarului
- Rupturile din labrum glenoid
- Instabilitatea cronica a umarului (dislocare)
- Umflarea umarului
- Alte afectiuni care provoaca inflamarea mucoasei articulatiei umarului

Tendinita calcifianta si bursita

Tendinita calcifianta (sau tendinita) apare atunci cand depozitele de calciu se acumuleaza in muschi sau in tendoane. Desi acest lucru se poate intampla oriunde in organism, dar apare de obicei in manseta rotatorului.

Manseta rotatorului este formata dintr-un grup de muschi si tendoane care conecteaza partea de sus a bratului la umar. Incarcarea cu calciu in aceasta zona poate restrange intervalul de miscare din brat, si poate determina durere si disconfort. Tendinita calcifianta este una dintre cele mai frecvente cauze ale durerii la umar.

Desi, de obicei, poate fi tratata cu medicamente sau cu terapie fizica, trebuie sa consultati un medic pentru diagnosticare. In unele cazuri, poate fi necesara o interventie chirurgicala.

Capsulita adeziva

Capsulita adeziva se numeste de obicei umarul inghetat. Acesta afectiuneapare atunci cand articulatiile din umar sunt inflamate. Inflamatia duce la tesut cicatricial. Acest lucru va impiedica sa va miscati umarul in toate directiile. Umarul poate deveni rigid.

Simptomul principal este dificultatea miscarii umarului, impreuna cu durere si rigiditate. Puteti simti acest lucru cand:
- Ridicati in sus ambele brate.
- Aduceti mainile direct in fata.
- Ridicati bratele in partile laterale ale corpului.
- Incercati sa scoateti ceva din buzunarul din spate al pantalonilor.

La inceput, umarul poate fi dureros si rigid. Apoi poate deveni foarte dureros. Acesta se numeste stadiul dureros. Poate dura aproximativ 3-8 luni. A doua etapa se numeste etapa adeziva. S-ar putea sa nu suferiti atat de multa durere. Cu toate acestea, umarul devine tot mai rigid. Aceasta etapa dureaza, de obicei, intre 4 si 12 luni. Pana cand ajungeti in faza finala, devine foarte greu sa va miscati umerii, chiar si putin. Aceasta etapa dureaza, de obicei, aproximativ 1 pana la 3 luni. Cu toate acestea, nu este foarte dureroasa. In cele din urma, rigiditatea se indeparteaza incet. Va puteti misca din nou umarul. Este posibil sa nu recastigati miscare completa in umar. Pe masura ce miscarea umerilor creste, este posibil sa aveti uneori dureri. Cu toate acestea, ar trebui sa puteti face mai multe activitati.

Aceasta afectiune se dezvolta atunci cand tesutul din articulatia umarului se strange si limiteaza miscarea. Acest lucru se intampla atunci cand nu sunteti activ din cauza unei alte vatamari, cum ar fi ranirea mansonului rotativ, bratul rupt sau recuperarea de la o interventie chirurgicala. De asemenea, se intampla cand folositi umarul in mod gresit. Anumiti factori de risc pot creste sansele de a dezvolta un umar inghetat. Riscurile sunt mai mari pentru:
- persoane cu varsta de 40 de ani si peste
- femei
- persoanele cu diabet zaharat
- persoanele cu probleme tiroidiene
- persoanele care sufera modificari hormonale (mai probabil in timpul menopauzei)
- oameni care au avut o interventie chirurgicala deschisa la inima
- persoanele cu boala discului cervical la nivelul gatului

Capsulita adeziva nu poate fi prevenita sau evitata. Cu toate acestea, va puteti reduce riscurile. O persoana cu diabet zaharat poate reduce riscul bolilor legate de diabet, urmand un stil de viata sanatos si sfatul medicului. Daca aveti o interventie chirurgicala, consultati un terapeut fizic si urmati exercitiile postoperatorii de umar. Daca aveti vreun disconfort la umar, consultati medicul cat mai repede posibil. Acest lucru poate impiedica durerea si daunele grave.

Umar pseudoparalitic

Umarul pseudoparalitic este o afectiune frecventa la sportivi, si se datoreaza unei rupturi tendinoase. Ruptura mansonului rotatorului, apare de obicei pe fond degenerativ, dar poate fi prezenta si la pacientii tineri, mai ales sportivi, dupa ce a avut loc un traumatism.

Cauzele periartritei scapulohumerale

Periartrita poate fi disruptiva, mai ales daca sunteti o persoana activa. Durerea si mobilitatea limitata in umar ingreuneaza indeplinirea sarcinilor fizice.

Exista mai multe cauze potentiale ale periartritei scapulohumerale, inclusiv sedentarismul, cicatrizari post-operatorii sau prezenta unor afectiuni care necesita anumite medicamente.

Expertii suspecteaza ca, cauzele periartritei sunt legate de dezvoltarea inflamatiei articulare si formarea tesutului cicatrician. Teoria este ca, pe masura ce se intampla acest lucru, tesuturile din interiorul articulatiei se contracta si se intaresc, ceea ce face dificila miscarea umarului. Ceea ce nu stim cu certitudine este motivul pentru care se formeaza tesutul cicatrician.

Unele cauze potentiale ale periartritei includ: imobilizarea pentru perioade lungi de timp, interventia chirurgicala la umar si luarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele antiretrovirale.
Factorii specifici de risc includ:
- Boala Parkinson
- Boala cardiaca
- Conditii tiroidiene
- Diabet
- Accident vascular cerebral
- Tuberculoza
- Probleme cu manseta rotatorului
- Brat rupt

Inflamatia tesuturilor articulatiilor umarului

Inflamatia invelisului tendonului este in mod obisnuit rezultatul ranirii tendonului sau a muschiului sau osului din jur. Nu se limiteaza la sportivi si apare si la persoanele care efectueaza o varietate de activitati de miscare repetitiva, cum ar fi munca de asamblare, tastarea etc. Persoanele care lucreaza in anumite locuri de munca par sa aiba un risc mai mare decat altele, printre care:
- tamplari
- stomatologi
- muzicieni
- muncitori la birou

Majoritatea tendinitelor sunt rezultatul inflamatiei tendonului. In general, tendinita este una dintre cele doua tipuri:

• Acuta. Aruncarea excesiva a unei mingi sau alte activitati care necesita ridicarea bratului deasupra capului, in timpul muncii sau sportului, pot duce la tendinita acuta.
• Cronica. Bolile degenerative, cum ar fi artrita sau uzura repetitiva datorata varstei, pot duce la tendinita cronica.

Leziuni provocate de suprasolicitare fizica a articulatiilor umarului

Tendinita mansetei rotatorului si rupturile sunt tulburari frecvente ale unor muschi care controleaza miscarea bratului si a umarului. Tendinita mansetei rotatorului si rupturile sunt cunoscute in mod colectiv ca sindromul de impingement.

Cand o ruptura a mansetei rotatorului apare in urma unui traumatism, inseamna pur si simplu ca ruperea a aparut in urma unui eveniment sau a unei activitati fizice. In mod normal, acest lucru se intampla atunci cand o persoana cade sau cand o persoana are o coliziune foarte puternica cu un obiect dur.

Leziunile la nivelul marginii tesutului care inconjoara cavitatea umarului pot sa apara din trauma acuta sau miscarea repetata a umarului. Exemple de leziuni traumatice includ:
- Caderea pe bratul intins
- Lovitura directa pe umar
- Tragere brusca, cum ar fi incercarea de a ridica un obiect greu
- Ridicare violenta a bratului deasupra capului, cum ar fi atunci cand incercati sa opriti o cadere sau o alunecare

Oricine isi foloseste umarul pentru a face miscari repetate, poate sa-si rupa labrumul. Miscarea repetata a umerului deasupra capului, in timpul muncii sau activitatii fizice, poate duce la ruptura de labrum.

Leziuni degenerative asimptomatice

Periartrita scapulohumerala este generata de leziuni ale structurilor periarticulare, in special de leziuni ale tendoanelor. Tendoanele sufera in timp unele leziuni degenerative, care favorizeaza ruperea unor fibre si aparitia unor calcificari.
Aceste leziuni degenerative raman un timp indelungat asimptomatice, si apar episoade inflamatorii, favorizate de unele traumatisme, de surmenajul articular sau de expunerea la frig.

Expunerea prelungita la frig

In timpul iernii, numarul persoanelor care sufera de dureri la umar creste dramatic. Vremea rece inrautateste durerea pre-existenta la umar, ceea ce inseamna ca nu este o reparatie rapida. Multi oameni cred ca durerea de umar este cauzata doar de suprasolicitare sau ranire. De fapt, multe cazuri de durere la umar sunt cauzate de sistemul dumneavoastra circulator si de o schimbare dramatica a alimentarii cu sange. Acest lucru tinde sa fie cauza unor dureri mai cronice. Circulatia slaba provoaca intepenirea muschilor si tendoanelor, ceea ce poate duce la dureri severe si chiar probleme degenerative ale umarului la varstnici.

Periatrita scapulohumerala poate aparea in urma unei expuneri prelungite la frig. Atunci cand temperaturile incep sa scada, este tipic ca oamenii sa-si ridice umerii in incercarea de a se incalzi. Cand greutatea atmosferica nu mai impinge impotriva noastra, tesutul corpului se extinde. Acest lucru exercita o presiune suplimentara asupra articulatiilor.

Simptomele periartritei scapulohumerale

Simptomele primare ale periartritei sunt durerea si rigiditatea care fac dificila miscarea umarului. Unii oameni spun ca simt durere in umar care ajunge in jurul bratului. Adesea, aceasta durere se agraveaza noaptea, ceea ce face dificila obtinerea unui somn bun.

Majoritatea oamenilor trec prin faze cu simptome de umar inghetat.

Etapa 1 - Faza de inghetare:
- Durere (uneori severa) in umar atunci cand va miscati
- Durerea care se inrautateste in timp si doare mai mult noaptea
- Durere care dureaza timp de sase pana la noua luni
- Limitare in distanta de miscare a umarului

Etapa 2 Faza inghetata:
- Durerea se poate ameliora, dar rigiditatea se agraveaza
- Miscarea umarului devine mai grea, prin urmare, activitatea devine dificila
- Muschii din jurul umarului pot scadea in dimensiune deoarece nu sunt utilizati
- Rigiditate care dureaza intre 4 si 12 luni

Etapa 3 Faza de dezghetare:
- Durerea si rigiditatea se diminueaza treptat
- Gama de miscare incepe sa se imbunatateasca
- Aceasta dureaza aproximativ 6 luni pana la 2 ani

Durerea in articulatia umarului

Durerea in articulatia umarului poate include:

- Durere cand se efectueaza miscare
- Incapacitatea de a ridica bratul deasupra capului
- Durere noaptea, mai ales daca incercati sa va asezati pe umarul afectat
- Slabiciune a muschilor umarului

Limitarea miscarilor bratului

Daca aveti periartrita scapulohumerala, durerea si rigiditatea pot afecta serios abilitatea dumneavoastra de a face sarcini de zi cu zi, cum ar fi imbracatul, spalatul etc. Chiar si odata ce durerea din umar incepe sa se amelioreze, rigiditatea umarului poate fi totusi destul de limitanta. De exemplu, aceasta afectiune va poate impiedica sa ridicati bratul deasupra capului, in lateral, peste piept, sau sa va rotiti bratul complet din fata in spate.

Impotenta functionala a umarului

Impotenta functionala a umarului poate fi asociata cu dureri cu caracter mecanic ce conduc la pierderea autonomiei intr-un grad important. Durerile pot aparea si pe timpul noptii, dar fara caracter inflamator. Impotenta functionala poate aparea din cauza durerii, dar destul de rar.

Metode de diagnostic pentru periartrita scapulohumerala

Diagnosticul periarartritei poate fi efectuat de obicei printr-un simplu examen clinic. Periartrita poate fi usor diferentiata de tuberculoza umarului, prin absenta modificarilor distrugatoare in urma unei radiografii.

Medicul dumneavoastra va va intreba despre simptomele pe care la aveti si va va examina umarul. Un diagnostic este adesea facut atunci cand nu va puteti roti umarul.

Este posibil sa faceti radiografii ale umarului. Radiografiile sunt necesare pentru ca medicul sa se asigure ca nu exista alta problema, cum ar fi artrita. Uneori, un examen RMN arata inflamatii. Dar testele imagistice nu prezinta semne specifice pentru diagnosticarea umarului inghetat.

Examenul clinic

In timpul examenului clinic, medicul va poate testa capacitatea de a misca umarul, cerandu-va sa va miscati bratul si umarul pe cat de mult puteti, in fiecare directie.

Medicul va poate ajuta sa va miscati bratul sau umarul. Acest lucru va poate durea, dar il va ajuta sa determine cat de severa este starea dumneavoastra. Unii medici vor administra un anestezic in umar pentru a atenua durerea in timp ce incearca sa obtina o indicatie mai buna a gamei de miscare.

Medicul poate aplica presiune in diferite parti ale umarului pentru a determina locul in care durerea este mai severa si care anume este cauza. El va va examina pentru:
- umflaturi
- vanatai
- musculatura slaba

Anamneza pacientului

Medicul va va pune intrebari legate de ocupatia si de activitatea sportiva. El va dori sa stie, de asemenea, cand au inceput durerile si cat sunt de severe. Este important sa spuneti medicului daca locul dumneavoastra de munca implica miscari repetate ale bratului, sau daca ati suferit vreo trauma in urma unui sport, antrenament sau accident.

Nu uitati sa spuneti medicului daca urmati un tratament medicamentos.

Testele imagistice

Periartrita scapulohumerala poate fi, de obicei, diagnosticata numai in urma unor semne si simptome. Dar medicul dumneavoastra va poate sugera teste de imagistica - cum ar fi raze X sau RMN - pentru a exclude alte probleme.

Daca este necesar un test imagistic, vi se poate face:

• Radiografie la umar: arata prezenta de: chisturi, necroza marii tuberozitati a capului humeral, osteofite pe marginea anterioara si fata inferioara a acromionului (artroza secundara). O imagine radiologica normala a umarului nu exclude diagnosticul de periartrita scapulohumerala.
• Testul RMN detecteaza un spectru larg de afectiuni, de la degenerare pana la ruptura partiala sau totala. Mai poate evidentia leziuni ale tesuturilor moi si este deosebit de util in urmarirea evolutiei postoperatorii. Nu uitati ca in clinica noastra beneficiati inclusiv de acest tip de diagnosticare, fara a fi nevoie de deplasari la alte clinici.
• Ecografia mio-entezo-osteo-articulara poate fi si ea utila aratand rupturi medii la nivelul coafei rotatorilor.
• Electromiografia si studiul velocitatii conducerii influxului nervos sunt obligatorii atunci cand o afectare neurologica este suspectata.

Tratarea periartritei scapulohumerale

Tratamentul pentru periartrita scapulohumerala necesita o rabdare extraordinara din partea pacientului si medicului curant, pe care o gasiti la toti medicii clinicii noastre. Periartrita scapulohumerala necesita adesea mult timp pentru a se imbunatati. Tratamentul in timpul stadiului dureros presupune medicamente, inclusiv injectii cu cortizon. Aceste injectii pot scurta stadiul dureros. Injectia de cortizon este plasata in interiorul articulatiei umarului in care se afla inflamatia si unde durerea este generata. Pacientii cu periartrita scapulohumerala trebuie sa faca terapie fizica si/sau un program de intindere acasa pentru a ajuta la limitarea pierderii miscarii umarului care are loc in primele etape. Tratamentul chirurgical se adreseaza pacientilor tineri care dezvolta acest sindrom. La varstnici tratamentul este conservator.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele pentru durere care se pot elibera fara prescriptie medicala, cum sunt aspirina si ibuprofenul (Advil, Motrin IB, altele), pot ajuta la reducerea durerii si a inflamatiilor asociate cu periartrita scapulohumerala. In unele cazuri, medicul dumneavoastra va poate prescrie medicamente mai eficiente pentru ameliorarea durerii, si antiinflamatoare.

Antiinflamatoare nesteroidiene

Acest grup de medicamente include diclofenac, ibuprofen si naproxen. Antiinflamatoarele nesteroidiene usureaza durerea si reduc inflamatia. Acestea pot fi luate sub forma de tablete sau aplicate pe umar sub forma de gel sau crema.

Corticoterapie

Cortizonul este un tip de steroid, un medicament care reduce inflamatia, ceea ce poate duce la mai putina durere. Injectiile cu cortizon pot fi utilizate pentru a trata inflamatiile din zonele mici ale corpului, cum ar fi inflamatia articulatiilor sau a tendoanelor umarului. Cu toate acestea, injectiile repetate cu corticosteroizi nu sunt recomandate deoarece pot avea efecte adverse, inclusiv deteriorarea ulterioara a umarului.
Injectia cu cortizon nu este doar un analgezic. Functioneaza prin reducerea inflamatiei si, in consecinta, a durerii secundare. Ca atare, trateaza patologia, nu doar durerea. Este important ca injectia sa fie urmata de o reabilitare adecvata.

Anestezice locale

Daca simptomele pacientului persista, se pot recomanda injectii subacromiale cu un anestezic local, cum ar fi lidocaina, ca o optiune de tratament. Aceste anestezice locale ajuta la indepartarea durerii.

Exercitii de kinetoterapie si fizioterapie

Desi rezultatele sunt diferite in ceea ce priveste eficacitatea terapiei fizice, multi experti sugereaza ca poate fi de ajutor in anumite etape ale periartritei scapulohumerale.

Fizioterapia poate ajuta la imbunatatirea fortei umarului si a flexibilitatii, precum si ameliorarea durerii. Fizioterapeutii folosesc o varietate de terapii diferite, inclusiv masaj, terapie cu ultrasunete, terapie cu laser si stimulare nervoasa electrica transcutanata (TENS) - o terapie care utilizeaza curenti electrici usori pentru a trata durerea.

Fizioterapeutii pot, de asemenea, sa predea exercitii speciale de reabilitare pentru intinderea si intarirea muschilor mansetei rotatorului. Exercitiile care imbunatatesc gama de miscare a umarului ajuta la reducerea rigiditatii care are loc dupa o perioada de imobilitate. Gama de exercitii de miscare poate fi urmata de exercitii de rezistenta si formare in greutate pentru intarirea muschilor. In fizioterapie se poate folosi termoterapia, ultrasonoforeza, laser, crioterapia, electroterapie analgetica si decontracturanta (curenti diadinamici, interferentiali, curent galvanic etc).

Exercitiile de kinetoterapie vizeaza invatarea unor miscari compensatoare si recuperarea unei forte musculare cat mai bune. Kinetoterapia este o parte foarte importanta a tratamentului deoarece ajuta la recuperarea functionalitatii umarului precum si la evitarea recurentei.

Rolul kinetoterapiei in tratarea periartritei scapulohumerale

Rolul kinetoterapiei este de a ajuta in recuperarea mobilitatii. Aceasta recuperare se face prin abordarea structurilor necontractile ale umarului (capsula, ligamente, bursa, tendoane) si separat prin abordarea structurilor contractile (muschi).
Kinetoterapia are particularitati in functie de forma clinico-anatomo-functionala a periartritei scapulohumerale.

Dozarea exercitiilor de kinetoterapie in tratarea periatriei scapulohumerale

Exercitiile se vor face in mod regulat de 1-2 ori pe zi acasa, si la clinica in functie de recomandarea kinetoterapeutului. Fiecare exercitiu se repeta de 5-10 ori. In cazul umarului blocat, intensitatea exercitiilor, durata si frecventa sedintelor de kinetoterapie sunt mai mari ca in alte forme clinice.

Dozarea exercitiilor se poate face in etape. In prima etapa, care dureaza 10-15 zile, se vor efectua exercitii in oglinda pentru mobilizare, exercitii dinamice, exercitii de relaxare si pasive.

A doua etapa dureaza aproximativ 2 saptamani, si contine exercitii care cresc in dificultate cum ar fi: exercitii de alunecare, de pendulare, miscari active asistate, exercitii de pendulare, etc.

In a treia etapa, care dureaza 1 luna, se recomanda si hidrokinetoterapia, care ajuta la facilitarea miscarilor. Aceasta etapa este de recuperare si contine exercitii active asistate.

Etapa a patra este pentru refacere functionala, iar toate miscarile sunt pasive. Aceasta etapa vizeaza tonifierea musculara.

Tratamentul chirurgical

Deoarece majoritatea pacientilor vad imbunatatiri cu ajutorul tratamentelor de mai sus, doar aproximativ 10% dintre persoanele cu probleme de umeri vor trebui tratate chirurgical. Chirurgia este recomandata daca tratamentul neoperator nu este eficient.

Uneori umarul este tratat cu ceea ce se numeste manipulare sub anestezie. In aceasta terapie, umarul este usor miscat in timp ce va aflati sub anestezie generala pentru a va ajuta sa va imbunatatiti domeniul de miscare. Operatia artroscopica (interventia chirurgicala efectuata cu ajutorul unui instrument tubular special introdus printr-o incizie in articulatia umarului) este un alt tratament care poate fi folosit pentru pentru periartrita scapulohumerala. Aceasta procedura (artroscopia umarului) se face sub anestezie. In timpul interventiei chirurgicale, tesutul cicatrician este eliberat prin aducerea umarului intr-o gama completa de miscari. Chirurgia artroscopica poate fi de asemenea folosita pentru a taia ligamentele stranse, si pentru a indeparta tesutul cicatrician din umar. Dupa interventia chirurgicala, puteti primi pastile de durere, astfel incat sa puteti participa la terapia fizica.

Cum se poate preveni periartrita scapulohumerala

Periartrita scapulohumerala se poate preveni prin:
- evitarea traumatismelor la nivelul articulatiilor umarului
- evitarea practicarii sporturilor care solicita articulatiile umerilor sau practicarea acestora numai dupa incalzirea articulatiilor
- evitarea miscarilor repetitive ale umarului
- evitarea expunerii la frig
- evitarea caratului unor greutati mari, in mod constant
- reluarea treptata a miscarilor atunci cand se reia activitatea

Stil de viata sanatos si ordonat

Pentru a ajuta la combaterea inflamatiei pe termen lung si pentru a preveni ranirile, concentrati-va asupra unui stil de viata sanatos. Adoptati o dieta sanatoasa si luati suplimente antiinflamatoare care ajuta la imbunatatirea recuperarii. Suplimentele anti-inflamatorii si ierburile includ: turmeric, acizi grasi omega-3, magneziu si CoQ10.

Consumul de ulei, alimente grase si picante trebuie evitat. In general, ar trebui sa consumati mai mult branza, sucuri de legume si sare marina nerafinata, care sa elimine uscaciunea articulatiilor si sa vindece durerea. Dieta trebuie sa includa glucozamina si condroitina care ajuta la vindecarea durerilor la umar.

Incalzirea articulatiilor inainte de practicarea unor sporturi solicitante

Incalzirea articulatiilor umarului se face cu intinderi active care sporesc circulatia sangelui, si de asemenea, incalzesc muschii si imbunatatesc intervalul de miscare. Realizarea de activitati dinamice inainte de practicarea unor sporturi solicitante, cum ar fi turele de inot sau jocul de baschet sau orice alta activitate care va provoaca umarul, va poate ajuta sa preveniti ranirile si sa va pregatiti muschii pentru exercitii fizice. Efectuarea de cercuri cu bratele va incalzesc muschii deltoizi si muschii rotatori.

Evitarea ridicarii repetate a greutatilor in maini

Utilizarea excesiva a tendoanelor umarului poate crea frictiuni in manson, ducand la iritarea acestora. Tensiunile excesive sau ridicarea repetata de greutati pot duce eventual la inflamatie, alinierea alterata a tesuturilor si miscarea neregulata. Aceste probleme nu vor permite tendonului sa se miste usor si vor provoca dureri in zona umarului. Cand ridicati greutati, tesuturile din muschi, tendoane si articulatii sustin mici daune. Intre antrenamente, corpul repara cat de multa uzura poate, si cu conditia sa aiba suficient timp pentru recuperare, aceste tesuturi devin mai puternice si mai durabile in timp. Asadar, incercati sa faceti pauze dese atunci cand trebuie sa faceti neaparat miscari repetate.

Reducerea expunerii la frig

Puteti evita durerile de umar prin reducerea expunerii la frig. Iata ce puteti face:

- Purtati echipament adecvat atunci cand faceti sport, chiar si de agrement
- Folositi caldura in masina si incercati sa evitati sa iesiti in conditii extreme
- Daca incepeti sa observati durerile la umar, puneti un suport de incalzire sau faceti dusuri calde pentru a va relaxa muschii
- Ramaneti intr-un mediu cald cat mai mult posibil
- Purtati haine groase

Dieta saraca in zahar si bogata in fructe si legume

Se recomanda evitarea zaharului pentru ca acesta impiedica absorbtia vitaminelor si mineralelor. Incercati sa consumati legume si fructe crude, din care organismul sa-si ia nutrientii necesari pentru buna functionare.

Cresteti aportul de alimente antiinflamatoare, cum ar fi fructele si legumele, pestele gras (care contine niveluri ridicate de acizi grasi omega-3), nuci, seminte si anumite condimente, cum ar fi ghimbir, usturoi, turmeric.

Legumele precum conopida, broccoli, varza, castravetele, cartofii dulci, sunt toate incarcate cu antioxidanti care pot ajuta la eliminarea de compusi nocivi din corp.

Fructele precum ananasul si strugurii rosii sunt foarte indicate deoarece au proprietati antiinflamatorii.

Accelerarea recuperarii dupa periartrita scapulohumerala

Cu ajutorul fizioterapiei, timpul de recuperare dupa periartrita scapulohumerala poate fi redus de la 2 ani pana la 6 luni. Un fizioterapeut va va evalua pentru a stabili cel mai bun plan de tratament. Acesta poate include aplicarea caldurii, intinderea blanda si utilizarea ultrasunetelor. De asemenea, vi se pot recomanda exercitii de facut acasa pentru a ajuta la imbunatatirea mobilitatii si la reducerea durerii.

Odihna si imobilizarea articulatiei umarului in timpul manifestarii periartritei scapulohumerale

In recuperare, odihna este foarte importanta. Daca durerea este destul de mare, se recomanda odihna si imobilizarea articulatiei umarului cu ajutorul unei esarfe. Se recomanda repaus al bratului afectat si modificarea activitatii zilnice, inclusiv evitarea ridicarii mainii deasupra capului. Incercati sa evitati sa dormiti pe bratul afectat.

Reluarea treptata a miscarilor fizice

Veti face exercitii de terapie fizica si intinderi concepute pentru a ajuta la cresterea gamei de miscare a umarului. Puteti beneficia de un program de exercitii fizice pe care sa le faceti acasa, sau puteti participa la sesiuni de terapie prescrisa. Progresul poate fi lent si este recomandat ca miscarea fizica sa fie reluata treptat. Poate dura de la cateva saptamani pana la cateva luni pentru a vedea imbunatatiri.

Reteaua medicala Centrokinetic

Centrokinetic are clinici in Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca si Timisoara. Afla mai multe despre:

• Clinica noastra din Cluj-Napoca;
• Clinicile noastre din Brasov;
• Clinica noastra din Timisoara;