Potrivit noilor dovezi, stimularea magnetica poate ajuta creierul sa-si aminteasca

Descopera centrul de medicina hiperbara deschis in cadrul clinicii noastre.

Centrokinetic dispune de cea mai performanta camera hiperbara din Bucuresti, cu multiple intrebuintari medicale si antiaging. Camera Baroks are 5 locuri si functioneaza la o presiune constanta de 2.5 atmosfere, fiind complet automatizata si avand protocoale destinate fiecarei afectiuni, putand fi folosita individualizat pentru fiecare pacient in parte.

Cercetarile care au la baza explorarea modului in care oamenii uita lucruri par sa fi stimulat, fara intentie, o memorie mai buna in randul participantilor, sugereaza un nou studiu.

Experimentul a fost efectuat initial in anul 2012 si a avut ca scop explorarea rolului cortexului prefrontal dorsolateral stang (DLPFC), in uitarea voluntara.

In timp ce experimentul din 2012 a demonstrat cu succes faptul ca procesul de uitare a fost gestionat activ de DLPFC, s-a constatat un bonus ascuns in datele sale.

O a doua analiza a aratat ca prin stimularea acestei portiuni din creier cu frecventa potrivita de stimulare magnetica, pe masura ce invatam materiale noi ne poate ajuta, de asemenea, sa ne amintim.

“Am fost destul de surprinsi cand am observat aceste efecte in primul studiu, care fusese conceput sa elucideze raspunsul altei intrebari”, afirma expertul in neurologie Simon Hanslmayr, de la Universitatea din Glasgow.

Pentru a verifica daca rezultatele nu au fost o simpla intamplare, cercetatorii au efectuat un al doilea experiment. In cadrul acestuia, 24 de adulti sanatosi au primit doua liste cu 10 cuvinte, pe care au fost rugati sa le memoreze. Cele doua liste le-au fost aratate separat, de mai multe ori.

Dupa o scurta misiune, menita sa le distraga atentia, participantii grupului au fost rugati sa isi aminteasca toate cuvintele din cele doua liste prezentate anterior.

Pe masura ce cuvintele erau prezentate, pentru jumatate din membrii grupului a fost aplicat 1 hertz de stimulare magnetica transcraniana repetitiva lenta (rTMS), la cortexul prefrontal. Cealalta jumatate a grupului a primit un hertz de rTMS in regiunea superioara a capului.

Comparativ cu participantii din grupul de control, cei care au fost supusi la stimulare magnetica pe DLPFC, s-au descurcat mai bine in indeplinirea sarcinii de a-si aminti.

Stimularea nu s-a dovedit utila in a-i ajuta pe participanti sa-si aminteasca mai bine ordinea cuvintelor, insa a contribuit la a-si aminti pe rand, fiecare cuvant.

Deoarece noul studiu a fost implementat pe un esantion de 24 de adulti sanatosi, rezultatele pot fi privite cu scepticism, fiind neconcludente si fiind necesare testari ulterioare.

Nu numai ca intaresc concluziile studiului din 2014, ci sunt de asemenea in conformitate cu alte studii similare care cerceteaza DLPFC si rolul acestuia in formarea memoriei.

De exemplu, in studiile anterioare, in care cortexul dorsolateral prefrontal a fost stimulat in mod activ, s-a observat o reducere a performantei memoriei. Insa, in cazul rTMS, lucrurile stau diferit. Acest tip de stimulare lenta pare sa aiba un efect inhibitor, pe majoritatea regiunilor din cortex, si nu unul excitator.

In cazul celor ce se confrunta cu tulburare depresiva severa, prin caracterul sau inhibitiv, rTMS poate fi considerata o tehnica promitatoare de tratament a acestei afectiuni, benefica in a linisti mintea.

Aceste efecte inhibitorii pot chiar sa se extinda de la DLPFC catre regiunea conectata din proximitate, numita cortex parietal.

Aceasta portiune din creier este implicata in procesele de atentie si perceptie, iar atunci cand activitatea in aceasta zona este redusa, concentrarea si memorarea tind sa se imbunatateasca, conform studiilor de imagistica.

Spre exemplu, pe parcursul studiului din anul 2012, oamenii de stiinta au semnalat o reducere a activitatii electrice, in regiunea parietala, in randul celor carora le-a fost aplicata stimularea transcraniana.

“Rezultatele noastre electrofiziologice sugereaza faptul ca stimularea frontala afecteaza o retea mai ampla si imbunatateste formarea memoriei, inhiband regiunile parietale, afirma expertul in neurologie Mircea van der Plas, de la Universitatea din Glasgow.

“Acestea sunt efecte complexe, insa interesante, care necesita mai multe experimente pentru a aprofunda si intelege mai bine baza neuronala.”

Va fi necesar ca rezultatele sa fie repetate pe mai multe grupuri, inainte sa putem stabili clar daca aceste efecte sunt universal valabile.

Cu toate acestea, in ultima perioada, stimularea cerebrala noninvaziva a inceput sa castige teren ca optiune de tratament noua si promitatoare, in cazul pierderii de memorie legate de inaintarea in varsta si alte conditii neurologice care interfereaza cu aceasta.

Expertii in neurologie inca incearca sa elucideze ce regiuni cerebrale si modul in care acestea trebuie stimulate, pentru a obtine rezultate maxime, insa progresul este unul lent.

De exemplu, intr-un studiu de imagistica cerebrala din anul 2019, s-a demonstrat ca prin expunerea la sesiuni multiple de stimulare magnetica de inalta frecventa catre hipocampus, caracteristicile neuronale atribuite pierderii memoriei, o data cu inaintarea in varsta au evoluat favorabil. In acelasi timp, caracteristicile comportamentale au fost imbunatatite si in randul adultilor in varsta.

Potrivit unui alt studiu, din 2014, care nu a vizat partea stanga, ci partea dreapta a DLPFC, s-a demonstrat imbunatatirea perfomantei memoriei, prin aplicarea stimularii magnetice pe parcursul codificarii memoriei.

Sunt necesare mult mai multe cercetari pentru a putea distinge complexitatea stimularii magnetice asupra memoriei, insa reanalizarea datelor deja existente si reproducerea acelor rezultate poate constitui un pas important pentru a afla mai multe.

Studiul a fost publicat in PLOS Biology.