Tratamentul in durerea cronica cervicala

• Ce este durerea cronica?
• Factori care influenteaza aparitie durerii cronice
• Tratamentul in durerea cronica
• Kinetoterapia in tratamentul durerii cronice

Ce este durerea cronica?

Durerea cronica reprezinta acea durere care se prelungeste dincolo de timpul normal de vindecare. Aceasta inseamna de obicei perioade dureroase continue care depasesc trei luni. Desi este cunoscut faptul ca durerea poate deveni mai complexa odata cu trecerea timpului decat in stadiu incipient, mecanismele de cronicizare nu sunt pe deplin intelese. Semnalele dureroase repetate produc modificari structurale si functionale ale sistemului nervos, rezultand o sensibilizare la nivelul acestuia precum si a receptorilor. Durerea cervicala include regiunea anatomica situata intre vertebrele C1 si C7, dar si a musculaturii inconjuratoare, cu exceptia umerilor. Acest tip de durere este la ora actuala cea mai raspandita si costisitoare afectiune musculo-scheletala din Occident. Se estimeaza ca aproximativ 67% din adulti vor suferi dureri de cervicala la un moment dat de-a lungul vietii. In Europa, intre 15-19% din cazuri devin cronice, iar la nivel mondial pana la 20%. Dovezile sugereaza ca populatia alba feminina, de varsta mijlocie prezinta un risc crescut in a dobandi aceasta afectiune.

Factori care influenteaza aparitie durerii cronice

Factori personali si de mediu influenteaza dezvoltarea unei afectiuni de acest tip. Printre acestia se evidentiaza stilul de viata sedentar, munca de birou, dar si o dependenta din ce in ce mai mare de tehnologie.

Tratamentul in durerea cronica

In favoarea imbunatatirii schemei de tratament, s-au facut diverse studii care sa identifice componentele cele mai eficiente intr-o interventie fizioterapeutica. Astfel, se utilizeaza o paleta larga de terapii: masaj terapeutic, terapie manuala, mobilizari si tehnici de relaxare ale tesutului moale cu diferite instrumente, electroterapie, elongatii vertebrale, ultrasunete, diatermie, aplicarea de benzi kinesiologice, psihoterapie in managementul stresului imbinate cu kinetoterapie.

Kinetoterapia in tratamentul durerii cronice

Kinetoterapia reprezinta un ansamblu de exercitii medicale care are scopul de a trata sau ameliora anumite afectiuni. In toate schemele multimodale de tratament, exercitiile fizice efectuate regulat sunt considerate componenta cheie a oricarei abordari pentru a creste mobilitatea, tonusul muscular si implicit pentru a inhiba transmiterea durerii. Acestea vizeaza in primul rand muschii interesati, dar si restul pachetelor musculare invecinate pentru a obtine un efect global. Odata cu cronicizarea durerii, muschii superficiali ai gatului inlocuiesc actiunea muschilor profunzi, rezultand oboseala precoce, contracturi si senzatie de disconfort, prin urmare exercitiile sunt menite si sa stimuleze reeducarea modelelor de miscare corecta. Studiile arata ca sedintele de kinetoterapie sunt mult mai relevante atunci cand se imbina patru elemente: frecventa, intensitatea, timpul si tipul exercitiilor.

Frecventa

Ca frecventa este recomandat un minimum de trei sedinte pe saptamana in momentul inceperii tratamentului, insa poate fi indicat si un program care implica sedinte zilnice. Aceasta frecventa se mentine cel putin patru saptamani. In ambele cazuri au fost observate imbunatatiri precum diminuarea durerii si un tonus muscular crescut. Dupa prima faza, frecventa a inceput sa scada la aproximativ unu - doua sedinte pe saptamana. Totusi, in urma rapoartelor studiate, se recomanda pastrarea unui numar de doua - trei sedinte pe saptamana la pacientii cronici, deoarece nevoia de intretinere a sistemului musculo-scheletal este permanenta in profilaxia durerii si a rigiditatii articulare.

Intensitatea

Intensitatea consta in nivelul de dificultate cu care se efectueaza un anumit exercitiu. Se creste progresiv de la sedinta la sedinta, se folosesc de obicei exercitii cu rezistenta cu valori situate intre 20 si 70% din contractia voluntara maxima. Intensitatea scazuta este definita ca o miscare impotriva gravitatiei, iar in exercitiile cu intensitate crescuta, miscarea se face impotriva gravitatiei cu o rezistenta suplimentara. Marirea graduala se face pe masura ce musculatura se obisnuieste cu un ritm pentru a evita faza de platou si a permite dezvoltarea musculara continua. De asemenea, sporirea nivelului de dificultate ajuta tiroida sa elibereze hormoni care imbunatatesc metabolismul celular si stimuleaza hipertrofia fibrelor musculare. Pentru observarea unei hipertrofii este necesara respectarea unui program de cel putin sase saptamani. Pentru combaterea efectelor adverse cauzate de antrenament, respectiv o posibila crestere a raspunsului dureros, se intercaleaza sesiuni diferite, alternand sedinte cu exercitii mai usoare cu sedinte cu exercitii mai complexe, cu rezistenta mai mare. Este o masura luata pentru a reduce incarcarea excesiva a aparatului musculo-scheletal.

Timpul exercitiilor

Timpul dedicat exercitiilor este de asemenea important, beneficiile terapiei fiind observate la o sedinta de minimum 30 de minute, efectuata de trei ori pe saptamana intr-o perioada de cel putin sase saptamani pentru prima etapa a tratamentului. Deoarece episoadele de durere cronica sunt tranzitorii este important sa se continue sedintele pentru mentinerea rezultatelor pe termen lung.

Tipul exercitiilor

De-a lungul sedintelor au fost folosite diferite tipuri de miscare combinate: exercitii de anduranta, de rezistenta, coordonare, aerobice, stretching. Exercitiile de anduranta se bazeaza pe mentinerea unui efort mic sau moderat pe o durata prelungita, iar cele de rezistenta prin mentinerea unui efort mare sau intens pe o perioada mai scurta de timp. In executarea lor s-au folosit benzi elastice de rezistenta medie spre grea, mingi, bastoane, gantere, placi de echilibru si alte instrumente pentru stimularea coordonarii si tonifierii. Desi au existat mai multe dezbateri cu privire la ce forma de exercitii este mai potrivita, s-a ajuns la concluzia ca o combinatie intre cele cu rezistenta si de stretching aduc cele mai bune si mai rapide rezultate. Fiecare exercitiu are rolul lui, executat corect si regulat pune o piatra de temelie in recuperarea medicala eficienta.

Impreuna au scopul de a stimula sistemul cardio-vascular pentru a oferi mai mult sange cu oxigen zonei lucrate, stabilizeaza musculatura gatului, cresc rezistenta izometrica, amelioreaza durerea, consolideaza articulatiile intervertebrale si corecteaza postura corpului. Asa cum medicatia este prescrisa intr-o anumita doza si la un anumit interval, acelasi principiu se aplica si in kinetoterapie respectand frecventa, timpul acordat si tipul exercitiilor cu cresterea graduala a nivelului de intensitate.

Toate aceste obiective se adapteaza in functie de nevoile individuale ale fiecarui pacient.

S-a raportat ca depresia si anxietatea afecteaza intre 20 si 50 % dintre persoanele cu dureri cronice, asadar sunt situatii in care includerea unor componente psiho-sociale sau de consiliere pot fi utile. Educatia terapeutica trebuie sa puna accentul pe o abordare centrata care sa se plieze pe particularitatile fiecarui caz medical in parte.